1,150 matches
-
VII-VIII, 2006-2007, p. 287. Miloiu, Silviu, How a relationship begins? The background and the initiation of the diplomatic relations between Finland and Romania, în "Studii de istorie a românilor și a relațiilor internaționale". Editori: Lucian Leuștean, Petronel Zahariuc, Dan Constantin Mâță, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2007. Miloiu, Silviu, An untold story: The Romanian-Finnish diplomatic bounds (1923-1939)", în "Valahian Journal of Historical Studies", nr. 7-8, 2007, p. 93. Miloiu, Silviu, Communization and finlandization: the status of Romania and Finland in
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și mâțele îți iesă înainte; în vale case și grădini; în depărtare dealul Ciricului. Acasă-i moș Creangă? Întrebam noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mai sunt singur pe lume, că odată și odată voi avea parte și de bucuria adevăratei prietenii. Cucoana Tinca, cred că nu se va supăra aflând că pentru două, trei zile, te voi răpi Sultanule din seraiul tău plin de mâțe și vom porni colindul prin Iașul îndătinat: cu crâșme și crâșmulițe, cu grădini și grădinițe, cu cotloane, cu obloane și sprijini ți pe <<Boltă>> stinchiul nostru de altă dată, măreț numai prin Cotnarul cel vechiu dătător de inspirații, vom încheia
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Vorbă să fie!). Până și corupția de aici este sui-generis, explicabilă istoric, psihologic, politic etc. și, prin urmare, avocățește scuzabilă (vezi comunicarea „științifică” a lui Adrian Severin despre „excepționalitatea corupției la români”, compusă după prinderea chiar a d-sale cu mâța în sac în Parlamentul European). Raționamentul ștefangheorghidist al lui A. S. sună cam așa: Păi, dacă boierii români nu ar fi fost nevoiți să-și cumpere tronul de la turci cu peșcheșuri, mai moșteneam noi aplicațiunea pentru corupție? Iar astăzi nu trebuie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Vorbă să fie!). Până și corupția de aici este sui-generis, explicabilă istoric, psihologic, politic etc. și, prin urmare, avocățește scuzabilă (vezi comunicarea „științifică” a lui Adrian Severin despre „excepționalitatea corupției la români”, compusă după prinderea chiar a d-sale cu mâța în sac în Parlamentul European). Raționamentul ștefangheorghidist al lui A. S. sună cam așa: Păi, dacă boierii români nu ar fi fost nevoiți să-și cumpere tronul de la turci cu peșcheșuri, mai moșteneam noi aplicațiunea pentru corupție? Iar astăzi nu trebuie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
La noi a fost așa: ne jucam (vezi mai susă, am intrat pe o stradelă și am zărit o pisică mutantă. Mă duc după ea, ea intră în librărie, eu după ea, vânzătoarea „Bona sera“, eu răspund cu ochii după mâță, intră și băieții în librărie, tot după pisică, „nice cat“ zic, „I know, I know“, zice vânzătoarea. Până la urmă, am pus mâna pe o cărticică, m-am uitat pe preț și am cumpărat-o. Exercices de style, Raymond Queneau. Măști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
să povestesc aici despre el, pentru că va fi subiectul câtorva povestiri pe care am de gând să le scriu. Hai poate doar să zic de felul în care amenința el pisica, atunci când o prindea că-și bagă nasul prin oale: „Mâță, dacă te trântesc o dată de pământ, fac două din tine“. Mă amuza ideea că bunicul poate da cu mâța de pământ, reușind să obțină prin procedura asta două exemplare identice - îmi închipuiam eu, ceva mai mici, dar capabile să-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Hai poate doar să zic de felul în care amenința el pisica, atunci când o prindea că-și bagă nasul prin oale: „Mâță, dacă te trântesc o dată de pământ, fac două din tine“. Mă amuza ideea că bunicul poate da cu mâța de pământ, reușind să obțină prin procedura asta două exemplare identice - îmi închipuiam eu, ceva mai mici, dar capabile să-și ducă viața separat -, ca la diviziunea parameciului. Zilele trecute a venit mama prin Iași, am fost și-am mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
alături de imprimanta Veronica - cer mii de scuze cititorilor, e o glumă „internă“ care nu are ce să caute într-o revistă! Singura mea frustrare e că omul ăsta nu face presă scrisă, pentru că ar face-o, mă scuzați, sân de mâță! Vocea mea din trecut este, astăzi, creierul unei emisiuni celebre pe care am criticat-o, aici, de enșpe mii de ori. Nu, nu scriu rândurile astea, cum ar crede răutăcioșii, pentru a scăpa de furia „Nașului“, nțțț!, scriu chestiile astea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
transformat în magazine de țoale sau telefoane mobile. » Chelnerițele și vânzătoarele sunt încă simpatice, iar taximetriștii încă dau corect restul. » TIFF-ul a crescut până la 200 de filme, ceea ce înseamnă că, într-o primă fază, te uiți la program ca mâța-n calendar. La cinematografele Republica, Arta și Victoria proiecțiile sunt în același timp, bașca orele diferă cu jumătate de ceas, în așa fel încât să nu prea reușești să fugi la altă sală. » Filmele sunt foarte bune, chestie care îți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
texte mi-au fost recomandate de Hyperliteratura, dar nam stat degeaba nici la LicArt sau pe Rețeaua Literară. Am câteva premii literare la activ și am participat la numeroase proiecte, cum ar fi Lecturi Urbane, unde am pictat. Acum trag mâța de coadă pe Hypestreet.ro. Delirul lipsei efective Stam culcată alăturea și-mi înfășuram capul slut în păru-ți lung, suspinam. Mă zgâlțâiam de fiori cum mă zgâlțâiam de mine însămi uneori, îmi părea că ninsoarea e de săpun, dar
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92922]
-
ca un ecou heteroglos. (Continuarea în numărul următoră CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Exercițiu de stil cu pistil Emil BRUMARU Draga mea nepoată Pictacă, iartă unui om bătrân și nevolnic, cu o melancolie cam aprinsă-n cur de pofte, doar de mâță iubit și de florile mov ce înfloresc puzderii, în gavanoase cu găurică de scurs apa, pe pervaz, la fereastră, iartă, deci, că-și mai îndulcește singurătatea scriindu-ți ție, damicelă din capitală, cu țigări subțirele și tange fine, și inelării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în mână Și cu mușchi de matahală, Mândru stă, cu fața-i spână. Sunt uimit că-mi spune mie: Mina, mingea, mura, mărul, Fără mine nu poți scrie; Ăsta este adevărul! Fără mine nu e moara, Nici mașina, cărămida, Melcul, mâța sau mioara, Mormolocul și omida. Eu mă aflu ( ține minte?!) Și la masă, și-n hambare; Mama ia de mine-aminte; Nu sunt mic, mucos; sunt mare! Câți de ,,m’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
bătut, s-o dus în loc de s-a dus, o zâs în loc de a zis etc. în pronunția locală se mai disting și unele particularități de vocalizare. De exemplu: vocala ă de la sfârșitul unor cuvinte este înlocuită cu vocala â: casă-casâ, masă-masâ, mâță - mâțâ, scândură-scândurâ, mămăligă-mămăligâ, apoi topicele în Livadă-în Livadâ, La Grădină-La Grădinâ, Pe Costișă-Pe Costișâ etc.,iar în alte cuvinte vocalele e și i sunt înlocuite cu i sau î. De pildă: bade-badi, tine-tini, pâine îpâni, zice-zâce, crede-credi, singur-sângur, etc. De
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă ciocanu; Beți și mâncați și din barbă să nu dați; Bogatul nu-l crede pe cel sărac, nici sătulul pe cel flămând; Se împacă amândoi ca mâța cu câinele; Capra sare masa, iada sare casa; Cine face lui își face, cine dă lui își dă; Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde; Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc; Ghicitorile exprimă istețimea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
slugă 8. Gavril Grosu, slugă 9. Neculaiu Boșcă, slugă 10. Ilie Popa, slugă 11. Ștefan Loizu, slugă 12. Vasile, olar, slugă 13. Ion Bujoran, slugă 14. Vasile, chilar 15. Grigorie, rus, slugă 16. Iacob, morar 17. Toader, morar 18. Ion Mâță, morar 19. Roman Mitrofan, plugar 20. Iacov Ciorne, rus, plugar 21. Iacov, rus, plugar 22. Petre, plugar 23. Eftimie Drăgun, plugar 24. Mafteiu, plugar 25. Ion fiul lui Dumitrașco, pușcaș 26. Toader Vele, pușcaș 27. Neculaiu țară, dulgher 28. Ivașco
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața anchetatorului. Similar: mucles Folclorul Forma cea mai înaltă, elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Acești vrednici gospodari care trăiesc în vile și palate, cu mașini de sute de cai putere, sunt mai puțini. Majoritatea dintre ei , respectiv cei care așteptau să-i pună alții la lucru pentru a produce și pentru societate câte ceva, trag mâța de coadă pe la patroni sau pe la firme, temporare, iar când au timp liber, sunt clienții crâșmelor, unde se recrează la câte un pahar și cu țigara-n gură. Cei mai vrednici sunt plecați pe melearuri străine, angajați(slugi) la străini
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
că Salvatore folosea hârtia igienică la baie de două ori după ce urina. Hârtia folosită de el se păstra pentru mai târziu. Altfel ar fi fost risipă. Iar apa la WC nu se prea trăgea din economie. Mă spălam ca o mâță, repede și cu frică, pentru că mă întreba de ce a curs apa mai mult. Seara aș fi vrut să mai citesc în camera mea înainte să adorm. Nu puteam: chiar și pentru cinci minute îmi re proșa că am consumat curent
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în tendința de globalizare culturală și tehnico-științifică actuală. La afișarea rezultatelor finale ... tragedie. Din cei 12 apostoli au fost declarați absolvenți ai Liceului Mihail Kogălniceanu din Vaslui doar doi candidați, ambii proveniți de la Școala Normală din Bârlad: Barbu Neculai și Mâță Mihai, devenit ulterior absolvent fruntaș al Facultății de Litere de la Unviersitatea ieșeană și un ilustru profesor de limba și literatura română al Liceului Codreanu și al Liceului Pedogogic din Bârlad. * * * De la Vaslui am plecat cu trenul (desigur ... pe blat) direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
penalizare pentru ea contravaloarea a 5 bilete. El a rămas să controleze pe alte linii ... eu rămân să aștept alt tramvai spre gară ... căci timp mai era. Tocmai se apropia tramvaiul, când un fost coleg de la Școala Normală din Bârlad, Mâță Dumitru, mă acostează ... că a avenit la Iași special pentru mine ... eu urc, urcă și el ... că are un băiat care trebuie să dea admitere la Facultatea de Geografie ... că știe că sunt conferențiar acolo ... că e dispus să plătească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 conform documentatei cărți "Monografia Liceului Pedagogic-Bârlad" 1870-1970, a cunoștințelor profesori locali Mihai Mâță, dumitru Mâță și Ștefan Cocoș. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 conform documentatei cărți "Monografia Liceului Pedagogic-Bârlad" 1870-1970, a cunoștințelor profesori locali Mihai Mâță, dumitru Mâță și Ștefan Cocoș. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Gama expresiilor populare, extrem de diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de cloșcă, a se primbla d la Ana la Caiafa, a pune cuiva capul în poale, a pune mânile-n sân, a-și arăta văpseaua, a strâmba din nas, a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]