158,161 matches
-
din salariul de bugetar și forța din batjocorirea copioasă a gramaticii Academiei. În aceste condiții, numai Năstase să nu fii! Fără bază politică reală, incapabil să transmită electoratului un mesaj eficient, el nu are de unde aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal venețian — nu va ezita să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
batjocorirea copioasă a gramaticii Academiei. În aceste condiții, numai Năstase să nu fii! Fără bază politică reală, incapabil să transmită electoratului un mesaj eficient, el nu are de unde aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal venețian — nu va ezita să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieși premierul din capcana în
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
cu toții la pământ recitând versete biblice... Ce nu au înțeles niciodată, nici Hitler, nici Stalin, la bătrânețe, este tocmai această centură de foc, la propriu sau la figurat, apărând gândirea omenească de orice formă de tiranie... Stau cu Talmudul în mână și caut porunca pe care o știu de la Belulică. Nu dau încă de ea... De ideea că nici o înfumurare teoretică nu trebuie să întreacă experiența ta, ca om... Nu-i vorba de nici o modestie; e vorba de echilibrul între zis
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
Devine adevăr ce-i simulat/ cu artă și în joacă, te pomenești a fi contrariul gîndului/ dintîi. Dezvățu-i mult mai greu ca învățul. O ceară/ între degete fierbinți e mutra ce se desprinde de pe maxilar./ Să pui la loc cu mîna a mutrei carne ascunzînd/ Tertipul - e mult mai greu decît să-ntinzi un pod/ fără piloni! Ei, sigur, pe candizi îi duci cu bani nemergători/ și cu retorica de turtă dulce” (Maratonul - Cartea a șasea). Iar fastuoasa adeziune la materia
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
car cu fân. Pieta, Van der Weiden, un tablou mic, mai tragic decât toate pietaurile mari văzute până acum. Maria leșinată, n-am mai văzut până azi (Karin). Triptic Memling. Sf. Iosif, un mic-burghez cuviincios și resemnat, cu căciula în mână. Nici nu știe, de fapt, ce se întâmplă. Același aer supus: cum ar veni să achite o taxă seniorului, feudalului rapace... 26 octombrie 1977, Orangerie, Paris, Les coquelicots, (Macii) și Repos sous le lilas, (Odihnă sub liliac), Monet... Salutul Existenței
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
este natura asumată, planeta albastră stăpânită de apă... Mai 1992. Roma, Via Parioli. Întâlnirea cu octogenarul italian bogat care pe canicula romană și mirosul de leandru încins, pârlit de arșiță o pipăie pe eroină... Alegoria. Omul în armură războinică punând mâna pe sânul unei fecioare care îi ține coiful în mână... Tizian. Cina cea de taină, un congres internațional decisiv. Portretul unei femei făcându-și toaleta. Etern. Duminică, 16 octombrie 1977, orele 14,30. Decor sordid în fața statuii lui Michaeli de
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
Roma, Via Parioli. Întâlnirea cu octogenarul italian bogat care pe canicula romană și mirosul de leandru încins, pârlit de arșiță o pipăie pe eroină... Alegoria. Omul în armură războinică punând mâna pe sânul unei fecioare care îi ține coiful în mână... Tizian. Cina cea de taină, un congres internațional decisiv. Portretul unei femei făcându-și toaleta. Etern. Duminică, 16 octombrie 1977, orele 14,30. Decor sordid în fața statuii lui Michaeli de Cervantes Hispaniae Scriptorum Principi Anno M.DCCCXXXV (1835) ...Mizerie în
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
într-o limpede dimineață de iunie, cu capul greu. Iar am abuzat de alcool, și-a spus el, și asta-mi cauzează, după care a vrut să se scarpine-n cap, dar a descoperit cu surprindere că nu mai are mîini. În locul lor îi atîrnau două aripi atrofiate de pinguin. Urîtă chestie, a continuat în sinea lui, măcar de-ar fi fost niște aripi ca lumea, să pot zbura și eu ca alții. Cînd a încercat să se dea jos din
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
captivii unui comportament, ai unui mod de gîndire și ai unui vocabular îndelung exersate în relațiile de zi cu zi: „A doua zi (după propria înmormîntare -n.m.), dis de dimineață, Vasile Spălărețu a fost zărit plimbîndu-se prin sat cu mîinile la spate și ușor dus pe gînduri, dar nimeni nu a dat importanță acestui fapt zicînd că, deh, să fii și mort, și vesel, nu se poate! După ce s-a plimbat el așa, preț de vreun sfert de ceas, aparent
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
cinste, la care Vasile a zis să-și vadă de ale lui și să nu se deranjeze, că el are treburi importante de rezolvat și cu țuica în nas mai tare le încurcă. Apoi s-a pornit încet, tot cu mîinile la spate și a cotit-o pe ulița din dreapta bisericii” (p. 33). Un alt dublet aparent tradițional antinomic, (după vis/realitate și viață/moarte) transformat de Pavel Șușară într-o zonă de continue interferențe este viață/literatură. Literatura și viața
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
performanța literară este legată de o anumită vîrstă”. De tinerețe, adică. Excepțiile ar fi reprezentate de „cîțiva critici”. Poeții, romancierii, dramaturgii, vai de capul lor, dacă au neșansa să treacă de 30-40 de ani! Uniunea Scriitorilor ar fi încăput pe mîinile cu vene îngroșate de vîrstă ale unor (în cel mai bun caz) foste talente. La fel, revistele culturale. Marius Ianuș, supărat foc pe seniorii din U.S. și din Ministerul Culturii care acordă subvenții, pretinde că „nu mai are nevoie, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
locuința de bloc a poetei, „cutie de locuit”, cum ar spune Mircea Eliade, așezată la o inconfortabilă înălțime ce-i acordă vertijuri iluzoriu celeste: „O cameră la etajul opt/ în lumina după-amiezii de iarnă,/ O încăpere, zar de uraniu/ în mîinile ninsorii, ale vîntului.// Colivie cu toate ușile deschise,/ din ea zboară o mie de prihorii/ însetate, o mie de coli albe,/ cu numele tău, cu numele meu” (Coli albe). Nu sînt omise nici personajele „favorizate” ale urbei „în care filosofii
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
a contempla, prin transparența ființei auctoriale, spectacolul universal bizuit pe ideea de corrispondencia: „Pentru mine eu sunt demult invizibil/ o corabie de nuiele de una singură prin întuneric/ o pelerină albă de ploaie un rîu de scrum/ un ceas de mînă înfrunzind lîngă o cană cu apă.// privirile tale mă aproximează și mă străbat/ și dincolo cad la pămînt ca un păr despletit: (O corabie de nuiele). Caricatura însăși (în cheia unui Tristan Tzara) devine gravă, o, am zice, caricatură elegiacă
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
așezat în fotoliu.// am întrebat-o n-ai vrea/ să ai un falus/ și un tată cu un singur ochi?// mi-a răspuns: am/ cunoscut anii trecuți un domn/ care-și purta peste tot propriul sînge/ într-o valiză de mînă” (Valiza de mînă). Astfel poezia se identifică cu rețeaua de infinite relații ce ar putea restaura cosmosul, suportînd fascinația dureroasă a unui infinit totuși intangibil, precum un alt subtext metafizic al discursului. Pentru Ion Mircea, universul reprezintă un model dinamic
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
am întrebat-o n-ai vrea/ să ai un falus/ și un tată cu un singur ochi?// mi-a răspuns: am/ cunoscut anii trecuți un domn/ care-și purta peste tot propriul sînge/ într-o valiză de mînă” (Valiza de mînă). Astfel poezia se identifică cu rețeaua de infinite relații ce ar putea restaura cosmosul, suportînd fascinația dureroasă a unui infinit totuși intangibil, precum un alt subtext metafizic al discursului. Pentru Ion Mircea, universul reprezintă un model dinamic prin excelență. De unde
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
contradicțiilor: VIAȚA.» S-a făcut oare ceva mai bun în materie? Și cîți plagiatori nu a avut acest manifest! Deși o primă încercare, a fost o lovitură de maestru! Și Zürich-ul dădea în clocot. Pe terasele cafenelelor, Manifestul trecea din mînă în mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe geniale, precum metoda lui de a scrie un poem dada: «Luați un ziar. Și o foarfecă. Alegeți un articol de lungime potrivită
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
S-a făcut oare ceva mai bun în materie? Și cîți plagiatori nu a avut acest manifest! Deși o primă încercare, a fost o lovitură de maestru! Și Zürich-ul dădea în clocot. Pe terasele cafenelelor, Manifestul trecea din mînă în mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe geniale, precum metoda lui de a scrie un poem dada: «Luați un ziar. Și o foarfecă. Alegeți un articol de lungime potrivită pentru poemul
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
ai noștri au tras de timp cît au putut. Să ne amintim numai cîte zeci de secunde i-au trebuit lui Dorinel Munteanu pînă a găsit mingea de la cornerul dinaintea egalării fatale. Că înainte de gol și-a potrivit mingea cu mîna danezul coșmarurilor noastre, sînt de acord. Dar cînd a egalat Mutu mi s-a părut că și el a făcut același lucru. Nu spun asta ca să-l scuz pe arbitru, însă hențul lui Laurse nu s-a văzut decît la
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]
-
au făcut în permanență proces de intenție arbitrului, acuzîndu-l că-i favorizează pe danezi. Dacă veți avea răbdare să revedeți meciul fără sonor, veți remarca faptul că elvețianul nu era chitit împotriva echipei noastre. Ai noștri au avut partida în mînă după 2 - 1 și au tot ratat până le-au dat curaj danezilor să iasă din nou la atac. Pentru asta tot arbitrul e de vină ? Sau Iordănescu, cel care printre altele, la al doilea gol al nostru, a avut
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]
-
mult. Noaptea nu dorm. Se face unu, se face două... trei... patru... Stau în fotoliu și mă gândesc. Stau, și, de atât trecut, rămân cu ochii deschiși. Somnul. * La plecare, CEI NOUĂ ZECI ȘI PATRU DE ANI îmi scutură viguros mâna, cu amândouă mâinile având aspectul unor căngi cărora nu le scapă nimic. În timp ce pletele albe îi cad în părți peste fața cu ochi încă poznași, ca ai unui student, la conservator, într-un rol de compoziție.
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
dorm. Se face unu, se face două... trei... patru... Stau în fotoliu și mă gândesc. Stau, și, de atât trecut, rămân cu ochii deschiși. Somnul. * La plecare, CEI NOUĂ ZECI ȘI PATRU DE ANI îmi scutură viguros mâna, cu amândouă mâinile având aspectul unor căngi cărora nu le scapă nimic. În timp ce pletele albe îi cad în părți peste fața cu ochi încă poznași, ca ai unui student, la conservator, într-un rol de compoziție.
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
fotbal există oamenii perfecți pentru mediul fotbalistic românesc. Scârbit de tenta naționalistă imprimată de agenții de serviciu ai xenofobiei, n-am prea urmărit despicările în patru ale momentelor fierbinți ale meciului. Dar, după știința mea, Iencsi n-a jurat cu mâna pe inimă că nu l-a atins pe adversar. După cum nu înțeleg pretenția de a ne transforma cu toții în arbitri, lăsându-i pe alții să joace fotbal. Perseverența nordicilor e un loc comun și mă mir că nimeni nu s-
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
tăcere, el mi-a spus „Știi, uneori voiam să mor”. Sînt lucruri despre care nu se poate vorbi. Dar cred că fiecare sentiment poartă în el contrariul său. Nu există sentimente pure din punct de vedere chimic. Nu scrii cu mîna, scrii cu capul. Scrii cu corpul... RB: Ascultîndu-vă, am avut sentimentul că prin simplul fapt de a vă auzi povestindu-vă amintirile mă aflam deja în fața literaturii, poate și fiindcă întîmplările aveau acea forță cathartică a literarității vieții. ALA: Nu
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Nu știu...Încerc să lucrez în întuneric. Cînd scriu, am impresia că stau cu fața către perete și că hîrtia este de cealaltă parte a zidului, și nici nu știu dacă scriu pe ea sau nu. Nu-ți vezi nici mîna. RB: Spuneați că amintirea îndulcește lucrurile odată cu timpul care trece. Dar nu cumva prin aceasta ea și tabuizează anumite fapte, ușurează un proces de refulare? Și nu cumva literatura poate avea un efect eliberator, chiar sau tocmai atunci cînd ea
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
prim-secretar la Iași... Oricum am întoarce-o, oricum am învârti-o, spectacolul dat de Iliescu nu are decât o penibilă miză electorală. Națiunea trebuia să știe că Tătucul veghează, că nu scapă nepedepsit nimic și că țara e pe mâini bune. La fel cum Fiul Adrian ne asigură - în limbaj și maniere à la Vadim - că nu ne vom lăsa „fezandați” de străinătate, și că numai votându-l pe el vom rămâne imuni la aberantele cerințe „exterioare”. Ceea ce trăim în
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]