5,376 matches
-
Mânăstirea Cozia? La 22 km. de Râm¬nicu-Vâlcea și la 75 de km. de Sibiu, pe dreapta Oltului, la aprox. 1 km. de barajul de pe râu, aflat în amonte. Dincolo de Olt trece calea ferată, iar șoseaua internațională traversează chiar curtea mânăstirii. Acei șoferi sau călători care fac acest drum trebuie să-și amin¬tească, din goana mașinii, că cele câteva sute de metri pe care le străbat numai în câteva secunde, odinioară erau spațiu re¬zervat liniștii și rugăciunii. Doar păsările
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
din goana mașinii, că cele câteva sute de metri pe care le străbat numai în câteva secunde, odinioară erau spațiu re¬zervat liniștii și rugăciunii. Doar păsările în zbor survolau lavra nevoitorilor cozieni, și acestea o făceau în liniște deplină. Mânăstirea a fost ridicată la locul numit Nucet, o zonă foar¬te prielnică creș¬terii nucilor. Numele acesta de Cozia vine de la cuvântul pecenego-cuman koz, care înseamnă nucă. Cu timpul, numele acesta i-a rămas, și pentru a o deosebi de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
fost ridicată la locul numit Nucet, o zonă foar¬te prielnică creș¬terii nucilor. Numele acesta de Cozia vine de la cuvântul pecenego-cuman koz, care înseamnă nucă. Cu timpul, numele acesta i-a rămas, și pentru a o deosebi de altă mânăstire de lângă Târgoviște, despre care noi am scris, care se numește Nucet. Lavra de pe Alutus (vechea denumire romană a Oltului) a fost clădită între anii 1386 și 1393, iar primul său Egumen a fost Popa Gavriil. Cozia este, asemeni Mânăstirii Vodița
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
altă mânăstire de lângă Târgoviște, despre care noi am scris, care se numește Nucet. Lavra de pe Alutus (vechea denumire romană a Oltului) a fost clădită între anii 1386 și 1393, iar primul său Egumen a fost Popa Gavriil. Cozia este, asemeni Mânăstirii Vodița, construită în plan treflat. Ea seamănă cu câteva biserici sârbești: Krușevâț, Calenici, Veluce și Rovanița. Arhitectul, chemat în Țara Românească de la curtea marelui cneaz Lazar, a fost tot un sârb, al cărui nume nu este cunoscut. Concepția arhitectonică este
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ochiul. La început, biserica avea doar naos, pronaos și altar, dar în anul 1707 i s-a adăugat pridvorul. Ctitorul? Sfântul Martir și Voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a lăsat în urmă-i o țară și o salbă uimitoare de mânăstiri. Unde nu a construit de la zero, a îmbunătățit, punându-și amprenta sa inconfundabilă. Și la Mănăstirea Cozia urma dărniciei Domnitorului poate fi văzută în interior, prin cele două policandre dar și afară, prin cuhnia pe care a ridicat-o pe
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
rară frumusețe. Al doilea datează din anii 1705-1707 și se referă la adaosurile din acea perioadă. Dintre stareții Coziei (care, mai reprezentativi au fost în număr de 58), îi putem a¬min¬ti pe: Gavriil, primul stareț, care a condus mânăstirea timp de 17 ani; Sofronie, al doilea stareț, cel care l-a și îngropat aici pe Mircea; egumenul Eftimie, cel care ulterior a fost ridicat la rangul de Mitropolit în timpul lui Mihai Viteazul; Varlaam Arhimandritul, cel care a fost și
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mitropolit în timpul lui Mihai Viteazul; Varlaam Arhimandritul, cel care a fost și mitropolit, om de mare cultură și călător neobosit; Teodosie Mărgărit arhimandritul, unul dintre cei mai buni administratori ai Coziei (din anul 1794); Nifon Sevastis năstavnicul (starețul), a condus mânăstirea începând din 1839, iar în timpul său au avut loc ample restaurări; Efrem Enăcescu (începând din 1922), care a scos din mânăstire Azilul „Elena Doam¬na” și a adus aici Școa¬la de cântăreți Bisericești (de altfel, Cozia a avut, la
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mărgărit arhimandritul, unul dintre cei mai buni administratori ai Coziei (din anul 1794); Nifon Sevastis năstavnicul (starețul), a condus mânăstirea începând din 1839, iar în timpul său au avut loc ample restaurări; Efrem Enăcescu (începând din 1922), care a scos din mânăstire Azilul „Elena Doam¬na” și a adus aici Școa¬la de cântăreți Bisericești (de altfel, Cozia a avut, la sfâr¬șitul secolului 19, inclusiv destinația de penitenciar); în fine, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida (tuns în mo¬nahism de Ghermano Di
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
secolului 19, inclusiv destinația de penitenciar); în fine, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida (tuns în mo¬nahism de Ghermano Di¬nea¬ță), a condus desti¬nele obștii din anul 1959 până în urmă cu câțiva ani, când s-a mutat la Domnul. Mânăstirea Cozia a avut, și are, multe schituri și metocuri în administrare. Cel mai important mo¬nu¬ment de artă bi¬sericească pe care îl posedă este bi¬serica bolniței, aflată peste drum, lângă cimitir, pe o poiană de deasupra așe
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de hram, în data de 29 iunie. În prezent, Mănăstirea Cozia își duce viața proprie, echilibrată între rugăciune și avalanșa de turiști, între profunzimea nopților în care numai clipocitul Oltului se răsfrânge în ziduri și zumzetul zilelor pline de vizitatori. Mânăstire Cozia, fii binevenită alături de noi în noul mileniu creștin! Tu ești mare parte din istoria noastră, tu ești reperul frumu¬seților noastre duhovnicești, tu ne repre¬zinți în lume, dar și în fața lui Dumnezeu. Cicatricile tale sunt și ale noastre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
2], a domnit 32 de ani. În acest lung timp, s-a dovedit și un iubitor al artelor, lăsând în urma sa - înălțate de el sau sporite în frumusețe - importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc: Cozia, Brădet, Vișina, Snagov, Cotmeana și mânăstirile de la Sfântul Munte Athos [3]. Trebuie remarcat că toate luptele pe care Domnitorul Mircea cel Bătrân a fost silit să le poarte, au fost cu turcii, nicidecum cu ungurii, polonii sau moldovenii, cu care, de altfel, a încheiat alianțe trainice
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a participat la sfințirea (a două oară) a mănăstirii Cozia, după ce lăcașul a primit podoaba zugrăvelii. Ca mănăstire, Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Coziei [10]. Actul primei atestări documentare a județului este scris de mâna marelui logofăt Filos, un învățat și cunoscător al limbilor greacă și slavonă. În anul 1392, renunțând la dregătorie și la toate cele pământesti, s-a făcut călugăr la Mânăstirea Cozia, sub numele de Filotei. Întemeiază prima școala de caligrafi și copiști la Mănăstirea Cozia și ajunge dascăl al călugărilor de pe Valea Oltului. Singura operă scrisă de el, ajunsă până astăzi, poartă numele de Pripealele la toate praznicile împărătești [...] - imnuri
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie și l-au îngropat la Mânăstirea de la Cozia“ [15]. Trupul domnitorului a fost înhumat în pronaosul Coziei, la 4 februarie 1418, într-un sarcofag de piatră alcătuit după modelul celor apusene. Domnia lui Mircea cel Bătrân rămâne importantă, în primul rând prin inaugurarea cu succes a
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de monumentis ipsorum excriptae. Libri XVIII, Frankfurt, 1591, vol. 418, col. 268-269. [3]. Petre P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, București, Editura Corint, 2000, pag. 188-191. [4]. Vasile Drăguț, Arta românească, București, Editura Vremea, 2000, pag. 85-86. [5]. Arhim. Gamaliil Vaida, Mânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de existență, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 22. [6]. DRH B, I, pag. 28. Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 244 v.
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
bisericii Țării Românești, C. Marinescu, Înfiintarea mitropoliilor în Țara Românească și Moldova, AARMSI, s. Ill, 1924, și A. Sacerdoteanu, Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungro-Vlahiei, extras din Biserica Ortodoxa Română, LIV, 1936, N. Dobrescu, Întemeierea mitropoliilor și a celor dintâi mânăstiri din țară, Bucuresti, 1906, idem, Din istoria bisericii române. Secolul al XV-lea, Bucuresti, 1910, N. Iorga, Istoria bisericii române, ed. II, 1,1928, p. 28-59. [18] Eudoxiu Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p. 11-12. [19] Petre P. Panaitescu, op. tit, p.
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a drepteicredințe în fața
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a drepteicredințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Cu alte cuvinte, așadar, În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
I Ecumenic de la Niceea (325) pentru calcularea datei Sfintelor Paști, alegând ziua de 21 martie, zi care, la acel moment, corespundea cu echinocțiul de primăvară. Un aspect tulburător al creștinătății ortodoxe este faptul că unele jurisdicții (și unele parohii și mânăstiri individuale) din Biserică urmează vechiul Calendar Iulian în slujbele lor liturgice, în timp ce alții urmează Calendarul Gregorian, sau nou, care este același calendar folosit de lumea apuseană seculară. În cele ce urmează, vom încerca să explicăm pe scurt diferența dintre cele
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
unui sinod ecumenic, dar din cauza revoluției ruse etc., acest lucru nu a fost posibil. Din aceste motive, nu toate Bisericile Ortodoxe și-au îndreptat Calendarul. Între acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Lipovenească și mânăstirile din Muntele Athos, cu excepția Vatopedului. Aceasta a încurajat apariția mișcării religioase stiliste în cadrul Bisericii Ortodoxe (care continuă să folosească Calendarul Iulian), în special la greci și la români. La noi, stiliștii au sediul la Mânăstirea Slătioara din Moldova, iar lipovenii
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
Ortodoxă Sârbă, Biserica Lipovenească și mânăstirile din Muntele Athos, cu excepția Vatopedului. Aceasta a încurajat apariția mișcării religioase stiliste în cadrul Bisericii Ortodoxe (care continuă să folosească Calendarul Iulian), în special la greci și la români. La noi, stiliștii au sediul la Mânăstirea Slătioara din Moldova, iar lipovenii au mitropolia la Brăila. Calendarul Gregorian este standardul temporal folosit peste tot în lume ca punct de referință în măsurarea timpului. Scopul său inițial a fost pur ecleziast (legat de sărbătorile religioase), dar a devenit
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Liniștitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfântă, e ceasul dimineții de slăvire Apoi cântec si tril în valea însorită de mister Împletit armonios cu imnul îngeresc din cer. Codrii seculari din Bucovina până în Banat Laude-Ți aduc prin legănări, neîncetat Ramuri tinere zâmbesc și
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
sacre unduiesc spre cerul sfânt. Să iubim cum El - prin Fiu - ne-a învățat Să credem, uitând ce de la lume-am îndurat Iartători, mergând pe cele Șapte Serpentine Adoratule, s-ajungem spre Izvorul de lumine! Răscolitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfantă e ceasul dimineții de slăvire De-a lungul întregii văi în clipele astrale Se simte-n aer duh de rugăciune și-nchinare! 5/6 mai 2013 Referință Bibliografică: BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]