37,022 matches
-
din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului După cum este bine știut, în Biblie există mai multe păcate capitale, printre care regăsim și lăcomia. Chiar dacă Biblia se referă la lăcomia legată de hrană, atunci când omul face o adevarată patimă pentru aceasta, mâncând mai mult decât hrana necesară desfășurării activității zilnice sau trăind dintr-o beție într-alta, consider că nu acest tip de lăcomie este cel care ar trebui comentat. Prefer să aduc în discuție lăcomia de bani, care în Biblie este
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
și de tot „începutul și sfârșitul” unui existențialism, revenind în conștiința poetei Ștefania Oproescu ca o magie a unor viziuni ritualice și a unor forme de demitizare, peste care nu mai există decât necuprinsul unui reproș: „Mie cine-mi va mânca trupul,/ mie cine-mi va bea sângele/ să mă înalț în tiparul asemănării tale?/ Doamne,/ mie cine să-mi mângâie neființa? NIMENI?” („Nimeni”, pag. 48). Într-o ipostază firească până la banal, spaima venită dinspre atâtea întrebări fără răspunsuri, ca un
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
face absolut nimic fără să nu fii însoțit de durere, să nu respiri fără să te doară, să nu te miști cât de puțin, fără să nu înțepenești de durere, să nu încerci să strănuți sau să tușești, să nu mănânci sau să bei ceva și Ea (durerea) să nu fie acolo, să încerci să dormi iar durerea să nu fie acolo cuibărită în tine în toate structurile tale. La un moment dat nici nu mai poți localiza ce te doare
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
un alt pat. Te joci cu copii sau plângi uneori, Faci febră, sau tuse sau chiar oreion, Și înveți treptat, tot ce este dat, Și ești fericit sau chiar întristat. La grădiniță tu când te duci, Înveți treptat cum să mănânci, Cum să te-mbraci sau să te dezbraci, Cum să te joci sau cum să adormi. Și iată că mare te-ai făcut, Și clasa întâia tu ai început, Ți-e dragă învățătoarea ta cea bună, Și ești atent la
O SCENĂ ESTE VIAȚA ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380778_a_382107]
-
un alt pat. Te joci cu copii sau plângi uneori, Faci febră, sau tuse sau chiar oreion, Și înveți treptat, tot ce este dat, Și ești fericit sau chiar întristat. La grădiniță tu când te duci, Înveți treptat cum să mănânci, Cum să te-mbraci sau să te dezbraci, Cum să te joci sau cum să adormi. Și iată că mare te-ai făcut, Și clasa întâia tu ai început, Ți-e dragă învățătoarea ta cea bună, Și ești atent la
O SCENĂ ESTE VIAȚA ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380781_a_382110]
-
dracu’, dă unde să-ț’ dau eu țuică!? Ce-ai înnebunit!? Car-o să nu te iau la pumni, puturosule! Deci, precum vedem, înțelepciunea oamenilor se împletea armonios cu generozitatea lor proverbială, dar și cu buna creștere. Rar era văzut mâncând ceva și asta se întâmpla mai ales când câinele, ignorând înțelepciunea rasei sale, îi aducea la picioare vreun pește putred, sau o pasăre aflată cam în aceeași stare. Doar când mama natură era deosebit de vitregă și nu oferea nimic de
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Hist. Nat. VI. 7. 1). În alt loc (lib. VI. 14. 2) Pliniu adaugă: „acolo unde se termină lanțul munților Rhipei (adică în apropierea Mării Negre), locuiesc așa numiții arimphei, un popor care nu diferă de hiperboreeni. Arimpheii locuiesc în păduri; mănâncă fructe din pomi și au obiceiuri blânde, din care cauză sunt considerați sfinți chiar și de triburile barbare ale populațiilor vecine, care nu le fac nici un rău nici lor nici acelora care vin să caute un adăpost la ei. Iar
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul CFR Patent care cronometrează pentru mine timpul de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost mâncată de cari. Nu s-a învechit cu nimic și păstrează pentru mine nu doar velințe și covoare țesute de bunica, ci și sufletul părinților mei. Să vă spun două momente în care, om în toată firea, am plâns! De fericire
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
ciudați, cum nu am mai văzut. Mare concurență între micii fermieri, crescători de galinacee! Rar câte o gâscă sau rață. Curcani sau curci nu am văzut deloc, nici urmă de așa ceva. Evident că există (am întrebat), dar conform tradiției, se mănâncă numai galinacee și aproape nelipsita carne de porc. Așa cum de Thanksgiving în USA și Canada se sacrifică mili oane de curcani și curci, aici se sacrifică cocoși și găini. Săracii producători, m-au impresionat! Mulți dintre ei dorm lângă aceste
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
la așa înălțime, cum udă pământul, cum îl muncesc? Este greu de înțeles, greu chiar și de imaginat. Ne-au amuzat și câinii care păzeau carnea de porc, fără să se atingă de ea - știam că există oameni care nu mănâncă porc, nu și câini! Poza alăturată vă poate lămuri despre ce este vorba. Alt fapt amuzant: nu înțelegeam de ce mari porțiuni de șosea erau acoperite de un strat de fân sau paie, obligând mașinile să micșoreze viteza. Ce credeți? Țăranii
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
și pe dealurile roșii de la Dong Chuan. Noaptea de ajun a Anului Nou se petrece în familie, iar felurile de mâncăruri chinezești nu sunt puține. Prăjituri nu prea există. În loc de cozonac, în prima zi de An Nou de dimineață, se mănâncă o prăjitură numită „niangao”, făcută cu orez lipicios și făină de orez, ornată cu ceva roșu și verde. Dacă ar fi fost puțin mai închisă la culoare și ar fi avut nuci, aș fi jurat că este coliva de la noi
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ceva roșu și verde. Dacă ar fi fost puțin mai închisă la culoare și ar fi avut nuci, aș fi jurat că este coliva de la noi. Am înțeles că Niangao înseamnă „mai sus și mai sus, an după an”. Am mâncat două porții, cine știe, poate că mă va ajuta să scriu mai mult și mai bine anul acesta... Distinsul meu cuscru (arhitect și inginer constructor renumit în Kunming) a decorat casa cu multe postere roșii pe toate ușile din interior
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
eu la un astfel de restaurant, unde ospătărițe musulmane cu fesuri pe cap ca pentru bărbați, cu computere tabletă în network cu bucătăria ( în loc de caiet de notițe) luau comenzile rapid și eficace (clienții puteau vedea pe micile ecrane ce vor mânca), iar mâncarea era excelentă. După ce s-a auzit de atacul terorist din gară, am aflat de la rudele mele din Kunming că restaurantul în cauză este aproape gol, puțini kunmingchezi mai trec pe acolo. La fel se întâmplă în prezent și
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Multora, mai ales în aceste timpuri, li se pare că îl știu pe Ionesco. Poate nu atîta cît pe Eminescu. Aici este o măsură, totuși. A și lipsit din manualele comuniste și cam din toate intoxicările, nici nu a prea mîncat salam cu soia aici, cu noi, în țărișoară, nici publicat nu a prea fost, dar, fiind un român mare, asta e limpede pentru toată lumea, e bine să te străduiești să afli ce-i cu el. Dar în toată nebunia acestei
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
intră cu binecunoscuta-i dezinvoltură pe bază de șpriț, pe porțile murdare ale calomniei. După ce-a păpat bani serioși cu o revistă de două parale, "Literatorul", dl. Neagu s-a metamorfozat în inchizitor inclement, care nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. A afirma despre actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, tocmai el, Fănuș Neagu, c-ar fi o nulitate, că s-ar situa "sub treapta cea mai de jos a culturii" e, oricum am lua
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
pe cap. A venit la debarcader de pe Întinderea de ape care se desfășurau În dreptul ferestrei mele. La Început s-a apropiat neîncrezător, la câțiva pași de mine. Când a simți că nu-l pândește nici un rău, s-a apropiat să mănânce din palma mea. Astfel neam Împrietenit. Când rămâneam să dorm pe debarcader, Între Ceruri și Ape, mă pomeneam cu el cuibărindu-se lângă mine. Când nu coboram lângă fluviu, Bernard urca cu greu malul abrupt, până În curte, ca să vadă ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
piețe și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam, mâncam, o mâncare bună, albă, parcă era mană cerească și eram În pustiu, dar În pustiul acesta era cineva prezent, deosebit de bun, de zâmbitor, de cald, de copilăros, care știe să fie prezent doar printr-un zâmbet, pe care nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam, mâncam, o mâncare bună, albă, parcă era mană cerească și eram În pustiu, dar În pustiul acesta era cineva prezent, deosebit de bun, de zâmbitor, de cald, de copilăros, care știe să fie prezent doar printr-un zâmbet, pe care nu-l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Suntem În deșert și eu am mâncare și apă, vine el ostenit, zâmbitor, iubitor, eu sunt un copil. Eu am mâncarea aceea bună, bună de tot, care este o mâncare cerească. Iar eu Îl invit să ia de la mine, să mănânce Împreună cu mine. Dar el vine, se apropie de mine și cu un prim gest mă Îmbrățișează, mă sărută frățește pe frunte, pe față și-mi strânge mâna În sens de mulțumire și de prietenie, după aceea Îmi ia toată mâncarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mine. Dar el vine, se apropie de mine și cu un prim gest mă Îmbrățișează, mă sărută frățește pe frunte, pe față și-mi strânge mâna În sens de mulțumire și de prietenie, după aceea Îmi ia toată mâncarea, o mănâncă toată, bea toată apa și mie nu-mi vine să cred că mănâncă tot, fără să Întrebe dacă eu am mâncat, fără să mă Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mă Îmbrățișează, mă sărută frățește pe frunte, pe față și-mi strânge mâna În sens de mulțumire și de prietenie, după aceea Îmi ia toată mâncarea, o mănâncă toată, bea toată apa și mie nu-mi vine să cred că mănâncă tot, fără să Întrebe dacă eu am mâncat, fără să mă Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să-l opresc, nu-i zic nimic, nu-l opresc, mie gestul lui mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
față și-mi strânge mâna În sens de mulțumire și de prietenie, după aceea Îmi ia toată mâncarea, o mănâncă toată, bea toată apa și mie nu-mi vine să cred că mănâncă tot, fără să Întrebe dacă eu am mâncat, fără să mă Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să-l opresc, nu-i zic nimic, nu-l opresc, mie gestul lui mi se pare cutremurător. Pleacă fără să-mi mulțumească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Ura prin acest trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
culorile dragostei, acest zâmbet e gata să ucidă. Mă uit la omul hoț care vrea să și Însușească ceea ce nu este al lui, știu ce va urma și atunci Îi dăruiesc lui mâncarea mea. I-o dau lui să o mănânce de bună voie chiar dacă eu pot muri dacă nu o am. El o mănâncă și eu știu că după ce termină, flămând va sparge farfuria și mă va lovi. El face mereu același lucru. Nu se schimbă și nu se satură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vrea să și Însușească ceea ce nu este al lui, știu ce va urma și atunci Îi dăruiesc lui mâncarea mea. I-o dau lui să o mănânce de bună voie chiar dacă eu pot muri dacă nu o am. El o mănâncă și eu știu că după ce termină, flămând va sparge farfuria și mă va lovi. El face mereu același lucru. Nu se schimbă și nu se satură niciodată, e mereu și mereu flămând! El Însă trăiește un fel de stare de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]