1,426 matches
-
care cititorul trebuie să și-o repete în gând după fiece vers, cum ziceam: ...zău, zău, zău... Șade-un vóinic supărat...Ce stai, vóinic supărat... Ori aștepți un sărutat... Cum să nu fiu supărat... De vestea ce am aflat... Că mândra s-a măritat... Cât am fost înstrăinat... Sus pe munți de piatră seacă... Colind dorul să-mi mai treacă... Du-te bade-ncetinel... Dorul, n-ai să scapi de el... Și-oi găsi o altă fată... Să te mai iubească o dată
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
Transmit mulțumiri tuturor reprezentanților societății civile care m-au sprijinit de la început în semnarea Convenției de la Istanbul, dar în special Asociației Transcena, Asociației Front, Centrului FILIA, Asociației pentru libertate și egalitate de gen, Fundației Sensiblu și Asociației Anais. Astăzi sunt mândră să le raportez că acest obiectiv a fost îndeplinit".
Ana Birchall: Este un reper istoric pentru România by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28924_a_30249]
-
S-a păstrat o poezie pusă pe note: "Ehei... de la Nistru pân' la Prut murgul apă n-a băut și nici iarbă n-o păscut... drag mi-o fost mie pe lume cu cai buni cu hățuri bune și cu mândra lângă mine." Evocând amintirea tatălui său, d-na Margareta Olaru Harbore ne trimite poezia "Închinare lui Ștefan Vodă", din care redăm strofa: "Ai zidit biserici multe, apărând acest pământ De aceea moldovenii spun cel Mare și cel Sfânt. Cu spada
Curierul „Ginta latină” by Margareta Olaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2249]
-
trecînd, fie cu precauție, fie cu superficialitate, peste partea prozastică și eseistică, pentru a-i scoate în față dramaturgia, adică partea cea mai convenabilă pentru cenzura comunistă poststalinistă. Cel care declanșează această falsificare cu bătaie lungă în exegeză este Vicu Mîndra, care, în 1956, într-un amplu studiu introductiv la un volum de Opere alese - studiu perfecționat în acest sens cu ocazia ediției din 1962 - susține într-un mod mistificator că „meritul cel mai de seamă al lucrărilor de proză ale
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
cu ocazia ediției din 1962 - susține într-un mod mistificator că „meritul cel mai de seamă al lucrărilor de proză ale lui M. Sebastian este că au contribuit considerabil la pregătirea operelor dramatice ale autorului lor”. Cu aceeași ocazie, Vicu Mîndra falsifică selecția de articole făcută din gazetăria sebastianică, atribuind articolelor un fals caracter democratic, în vreme ce ele erau în realitate adeseori pandantul atacurilor antipașoptiste și antiliberale (deci antieuropene și antidemocratice) ale stăpînului său predestinat de la Cuvîntul. Reactualizarea parțială a operei lui
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
preconcepții, pe rea-credință sau neatenție, că raționamentele mele șchiopătau, că ideile îmi erau neclare. „Nu mai sunt sigură de ceea ce gândesc, nici măcar de faptul că gândesc”, am notat, descumpănită. Nu era vorba de amor propriu. Eram mai mult curioasă decât mândră, îmi plăcea mai mult să învăț decât să strălucesc. Totuși, după atâția ani de singurătate trufașă, constatarea că nu eram nici unica, nici prima, ci o ființă printre altele și, dintr-odată, nesigură pe capacitățile sale, era chiar un eveniment
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
greșit. VEZI ȘI: ”L-am întrebat pe Petre Vancea, care profesase mai întâi la Clinica universitară din Cluj, între cele două războaie mondiale, despre Iuliu Hațieganu, de care auzisem în copilărie ca despre un mit. Bunica mea era nespus de mândră că fusese consultată de acest celebru internist. -O să-ți povestesc cum a murit Hațieganu. Când venea la București trăgea la Athenee Palace. Ultima dată când a ajuns acolo, foarte transpirat, după ce și-a lăsat lucrurile în cameră, a coborât
Și-a ascuns moartea. Cazul cutremurător al unui celebru medic român () [Corola-journal/Journalistic/62552_a_63877]
-
discret, e interpelat și bruscat frecvent, fără menajamente materne. Valentina, care, plecată la școli, nu apare decât evocată, este stoarsă, când vine, de noutăți și apoi ignorată complet de mama iubitoare. Filip, adolescentul genialoid și amoral, e studiat cu o mândră, dar tot rece curiozitate. Iar Sebastian, fire mai unghiulară și fiu mai apropiat sufletește de ridicolul tată e detestat de-a dreptul. Pe acest butoi cu pulbere stă paradisul domestic al Ioneștilor, asupra cărora frumoasa și pasionala mater își exercită
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
ocupe de intrarea noastră în război. Regele Ferdinand părea că ar continua politica ponderată a unchiului său, însă Regina Maria era de spirit mai războinic. Era ferm convinsă că numai alături de tripla antantă, România va fi în câștig. Străluctitoarea și mândra tânără regină era suverană cu trup și suflet. La scrisoarea mea de condoleanță, pe care o adresez principesei Elisabeta, aceasta îmi răspunde în termenii cei mai afectuoși, mulțumindu-mi în numele mamei sale pentru rândurile mele. După 6 luni în doliu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
atacat de către presa de dreapta, care-l considera "trădător al culturii", "colaboraționist", și a doua, în 1947-1948, când acuzele veneau dinspre, partea stângă, comunistă, a presei, urmărind, chipurile, "reeducarea" marelui critic și istoric literar. Contra concepțiilor lui estetice scriu Vicu Mândra, Petru Dumitriu și eternul N. Moraru. I se reproșează abaterea de la "linia ideologică și culturală", "răceala olimpiană sau și mai grav, maioresciană". Dar cel care va da lovitura de grație "criticii pseudoștiințifice" a lui G. Călinescu a fost Ion Vitner
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
o conștiință nepervertită, țărănească, neaoșă, primitivă, rudimentară, mistică și haioasă. Sorin Stoica îl iubește pe Pațanghel al lui Preda. Și totuși, țăranii descriși de el fac mișto de tradiție , se înnebunesc după Muicăl Jackson, fac un fotbal pe maidanul satului, mândrele nasc la doișpe-treișpe ani, și scuipă semințe, în fine tot kitschul aferent agriculturii socialiste și postrevoluționare. Concluzia teoretică: desigur aici cuvântul patrie trebuie pronunțat cumva ironic, în răspăr cu discursul oficial. Poate fi înlocuit printr-un aproximativ acasă. Dar ce
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
simultane măcar o clipă mă uit sus pe acoperișul companiei naționale marele N aurit de lună un NU rece se tot învârte extrem de lent cele două coloane ale N-ului cum siluetele celor văzuți prin vitrina cafenelei unite transversal traume mândre orgolios trădează zarea smereniei văd două privi pornesc în același timp cu aceeași intenție tandră apoi când se întâlnesc nu se mai recunosc pleoapa clipitei ca un capac de coșciug cade simultan peste febra deja banală din doi necunoscuți Ce
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
mă duc în pustnicie Nimeni să nu mă mai știe, Că din cel mai bun băiat Am ajuns de râs în sat... Am să plec, să hoinăresc, Gura lumii s-o opresc Și de-ar fi să ardă satul Pe mândra n-o las la altul...
LUAU-AR DRACU DE BRI?C?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83821_a_85146]
-
mătușa, Pe la băi, la munte, mare, Nu mai ține-nchisă ușa, ...Curte facă-i fiecare. Sufletistul Sunt un mare sufletist Dau cămașa de pe mine, Mai ales că nu rezist, Goală când o văd cum vine.G.L.U.P.I. Destinație Multe mândre jucăușe La ospețe invitate, Celor mici au fost mătușe, Pentru tată... doar păcate. Unei prostituate Desfrânata cea drăguță Imi provoacă o-ntrebare: Ori se trage din maimuță Ori păcatu-i... din născare! Păgânii Se ceartă turcii (cu islamul) Și văd că
ION CUZUIOC by ION CUZUIOC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83937_a_85262]
-
Doborât de ani și dor M-am oprit lângă izvor Și în trista înserare Am privit în depărtare. Copleșit de întristare Umblu singur pe cărare, Mândra e pe căi străine Și la mine nu mai vine. E amurgul ce îl simt aproape Și în curând o să mă-ngroape. Eu voi porni în sunete de clopot Udat de-o ploaie care va cădea în ropot.
Epilog by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83204_a_84529]
-
clasă când am avut lecție deschisă. Eram atât de emoționat și doream să nu vă dezamăgesc. Nu îndrăzneam să răspund, dar dumneavoastră m-ați privit zâmbind și mi-ați dat curaj. Toți colegii parcă se luau la întrecere și erați mândră de noi. Doamna directoare ne-a lăudat și ne-a îndemnat să fim mereu la fel. Eu știu că dacă o să vă urmăm sfaturile vom reuși în viață și pentru acest sprijin vă vom mulțumi mereu. Îmi place să vin
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_585]
-
Cântec Prin codrul des, când eu treceam, Cântare, mândro, îți ziceam. Îmi purtam calul la pas, Mai făceam câte-un popas. Acum sunt bolnav de dor Și-nspre tine vin în zbor. Cântec iți voi fredona în șoapte, În orele târzii din noapte. Și tot atunci pe înserare În mândra
C?ntec by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83190_a_84515]
-
participau la concursuri. Îmi aduc aminte de un cal căruia i se punea coama pe bigudiuri, să arate și mai gro zav când începea întrecerea. Stăteam cu mama în loja proprietarilor, urmărind cu emoție cum alergau caii noș tri. Ce mândră eram când câștigau cursa și cât mă necă jeam când o pierdeau! — Știai să călărești? — Ba bine că nu! gesticulă Ioana, în vreme ce mota nul, indispus de turnura pe care o luase conversația, sări pe podea, îndepărtându-se demn. Mai târziu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
alegeți stigmatele bune și nu vă slujiți de apropouri în martiriu. în prag s-a întors spre mine, fața încă deformată de usturimea măruntaielor. — Fii cinstit. Te plictisești cu mine, nu? — O, nu, o, nu. Fă-te bine, dar fii mândră de stig ma tele noastre. Te aștept după Ramadan. Sibylle la oglindă — Chelnerii și curvele sunt cei mai mari psihologi. Așa că am putea să ne potrivim. Nu sunt curvă. — Tu nu, i-am zis. Tu ai fost doar chelneriță în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
erau la el, doar inima și jocul s-au muiat puțin și păreau mai grele. 20 - Ce să zic, mă? Să fie într-un ceas bun, să-ți fie de bine... și copii frumoși. - Frunză verde ca tăunu’, am o mândră ca păunu’, frumușă număru’ unu... zi-i măi... Amândoi au tăcut și au dus jocul până la capăt. Fără să știe nici unul ce e în inima celuilalt. - Se leagă de dinapoi, frumușă numărul doi. Buzele lor tăcute erau mușcate de vânt
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de mieluță brumărie. Avea catrință nouă și în picioare ghetuțe de piele de vițel. Stătea mândră la oglindă, zâmbea și aștepta să vină alaiul. Nunta fusese pregătită în grabă și nu trebuia să se vadă asta. Stătea mândră la oglindă, mândră în toate cele. - Dragă și scumpă surată Astăzi mai ești cu noi fată și mai stai să povestim Ca fetele să vorbim. Că te-ai duce la bărbat ți-ai pune batic pe cap Ai avea griji și nevoi și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vă vine a crede, uneori sunt răutăcioase. Când a vrut și Busuiocul să-și caute un loc, toate florile l-au alungat și nu au vrut să-l primească să stea lângă ele. Florile se lăudau cu frumusețea lor, erau mândre de parfumul lor și nu vroiau nicicum să fie vecine cu Busuiocul. Busuiocul nu se certă cu ele, chiar dacă Îl durea purtarea lor. Porni prin lume În căutarea unui locșor, dar unde, unde? Că nici pe șanț n-a fost
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
într-un voiaj ce l-a făcut anume la Londra și la Paris, de a-i reprezenta ca inamici incarnați ai naționalității grecești. Cei din Macedonia nu se vor purta altfel în ziua în care vor vedea desfășurîndu-se în mijlocul lor mândrele noastre colori naționale. 165 {EminescuOpXIII 166} Nu vom insista asupra opiniilor politice din articolul de mai sus, ci vom releva numai erorile istorice și filologice. Deja Theophylact, sub anul 579, și Theophan sub același an pomenesc de români în oastea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îngenuncheate-n fața celor trei; și trilioanele de stele presărate peste Ierusalim, fiecare vestind o Mântuire incredibilă, ininteligibilă, inimaginabilă, dar adevărată... Unghiile de la picioarele Ceciliei purtau, în schimb, înluminuri din Vechiul Testament: Șefora așezîndu-și pe inelar prepuțul copilului ei și rostind mândră către bărbatul înaripat: "De-acum ești soțul meu de sînge!"; îngerul Domnului, lângă aria lui Anavria Iebusitul, armîndu-și unealta nimicitoare și împrăștiind ciumă peste popor, din Dan până la Beer-Șeba; țeasta, picioarele și palmele mâinilor Isabelei, într-o învălmășeală de țesături
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]