1,105 matches
-
Profesorul unul din cuvintele lui favorite. Vânătorule O'Piatră, oare când ne vom mai întâlni noi doi pe aceeași axă a Lumii noastre? Ieși din living cu neliniștita lui lulea agitându-i-se între dinți. Ieși dezolat și mânios, mai mânios decât atunci când, la un restaurant de cinci stele din Brooklin, în ciorba servită de către un chelner în vestonul lui alb și scrobit, ar fi găsit înotând un fir creț din părul pubian al bucătăresei. Întră în biroul lui și închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuvinte, cu tertipuri si cusururi subțiri de advocat, d-sa s-apropie de cestiuni mari și de espunerea liberă și clară a spiritelor oneste. Ca să lumineze flăcările, orbitoare prin claritatea lor, d-sa aprinde un chibrit și, ca să liniștească oceanul mânios, varsă un degetar cu untdelemn în el. Dar se-nțelege că precum e guvernul așa și apărătorii lui sau mai bine zicând unicul lui apărător în Senat. {EminescuOpX 270} Dar să-l lăsăm în știrea Domnului. Nici ne-am preocupat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adevărat puternic astfel se manifestă: să știi că poți distruge pe cineva, să n-o faci, și acela să nu știe. Puterea e de origine divină, poporul naiv crede că Dumnezeu "se mînie" că "pedepsește". Nicidecum! Asta e Dumnezeul evreilor, mânios și cumplit, care trece prin foc și sabie cetățile, și nu cruță nici copiii. Al nostru își lasă fiul să fie răstignit, îl părăsește, cu toate că acesta se rugase în grădina Ghetsemani cuprins de o spaimă atât de mare încît sudoarea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
firească, dislocându-i sintaxa. După Richard Millet, asistăm la o aplatizare, mediocrizare a spiritului, la o devalorizare generală a valorilor, trăim într-o lume care și-a pierdut sensul de a avea un sens, o lume complet despiritualizată. Acest „profet mânios” pe lumea postmodernă vorbește de puterea mare pe care o are în societatea de azi un „histrion-televizat”, omniprezent pe piața culturală de azi. Apoi deloc de neglijat este „rolul politicii ce a transformat lumea într-o mare minciună”, motiv pentru
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
chiar se cutremură din tot trupul: în fața lui stătea Nastasia Filippovna. O recunoscu imediat, după portret. Când îl văzu, ochii ei fulgerară într-o explozie de furie: păși repede în antreu, împingându-l la o parte cu umărul și spuse mânioasă, descotorosindu-se de mantou: — Dacă ți-e lene să repari clopoțelul, ai putea să stai în antreu când bate cineva la ușă. Poftim, mi-ai scăpat și mantoul jos, nătângule! Mantoul zăcea într-adevăr pe dușumea; fără să aștepte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cred tot așa, spuse prințul Ș., izbucnind în râs. — Și eu am exact aceeași părere, enunță solemn Adelaida. — Care „cavaler sărman“? întrebă generăleasa, privindu-i contrariată și înciudată pe toți vorbitorii, însă, văzând-o pe Aglaia pufnind în râs, adăugă mânioasă: prostii! Care „cavaler sărman“? — Parcă e prima dată când băiețandrul ăsta, favoritul tău, schimonosește vorbele altora! îi răspunse Aglaia cu ciudă trufașă. Prin fiecare ieșire nervoasă a Aglaiei (care se mânia foarte des), aproape de fiecare dată, în pofida întregii ei seriozități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
beau ceaiul la tine, dar fie, rămân, deși nu-i cer nimănui iertare! Nimănui! Prostii!... De altfel, dacă te-am ocărât, prințe, iartă-mă - numai dacă vrei, desigur. Oricum, nu rețin pe nimeni, li se adresă ea, părând neobișnuit de mânioasă, soțului și fiicelor ei, ca și cum ei toți ar fi fost teribil de vinovați cu ceva față de ea; pot ajunge și singură acasă... Dar nu fu lăsată să termine ce avea de spus. Toți se apropiară și o înconjurară plini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
într-adevăr prințul îl va ierta și cu siguranță l-a și iertat... poate chiar i-a găsit o scuză în sinea lui, nu-i așa, prințe? Se sufoca, ciudata lui emoție creștea de la un cuvânt la altul. — Și?... spuse mânioasă Lizaveta Prokofievna, mirându-se de tonul lui. Și? — Am auzit multe de felul ăsta despre dumneavoastră... cu mare bucurie... m-am deprins foarte mult să vă respect, continuă Ippolit. Spunea una, dar în așa fel, încât cu aceste cuvinte parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întru totul; nu răspunse, dar, văzând că ea și ceilalți râd, căscă gura deodată, începând să râdă și el. Râsetele dimprejur luară amploare; ofițerul, probabil un mare amator de glume, se cutremura pur și simplu de râs. Subit, Aglaia șopti mânioasă ca pentru sine: — Idiotul! — Dumnezeule! Chiar o ia razna fata... chiar se țicnește de tot? se întrebă încet Lizaveta Prokofievna, scrâșnind din dinți. — E o glumă! E aceeași glumă ca și cea de atunci, cu „cavalerul sărman“, îi șopti la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și deodată de lângă el răsună râsul zglobiu, proaspăt al cuiva; o mână își strecură degetele în palma lui; apucă această mână, o strânse tare și se trezi. În fața lui stătea și râdea sonor Aglaia. VIIItc "VIII" Râdea, dar era și mânioasă. — Doarme! Dormeai! strigă ea cu uimire disprețuitoare. — Dumneata erai! bâigui prințul, încă nedezmeticit cu totul și recunoscând-o mirat. Ah, da! Întâlnirea... am dormit aici! — Am văzut. — Nu m-a mai trezit nimeni în afară de dumneata? N-a mai fost nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
schimbările viitoare și așteptate, care se cunosc. Spunând aceste cuvinte, Lebedev își aținti privirea sfredelitoare pe chipul prințului care se uita la el uluit; încă mai spera că-i va fi satisfăcută curiozitatea. — Nu înțeleg absolut nimic, exclamă prințul aproape mânios. Și... ești un intrigant teribil! izbucni el deodată în râsul cel mai sincer. Într-o clipă râse și Lebedev, iar privirea rugătoare îl trădă că speranțele i se limpeziseră și chiar se dublaseră. Știi ce vreau să-ți spun, Lukian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ivan Petrovici, dacă nu cumva față de toți musafirii în general. Prea îl „apucaseră bucuriile“. În sfârșit, Ivan Petrovici începu să-l privească cu și mai multă atenție; tot foarte atent îl studia și „demnitarul“. Belokonskaia îi aruncă prințului o ocheadă mânioasă și își strânse buzele. Prințul N., Evgheni Pavlovici, prințul Ș., domnișoarele, toți întrerupseseră conversația și ascultau. Aglaia părea speriată, iar Lizaveta Prokofievna intrase pur și simplu în panică. Ciudate ființe mai erau ele, fiicele și mama lor: presupuseseră și hotărâseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de expresionism, și de modernism. Volumul pare o foarte derutantă amestecătură de scriituri, de la versul clasic și de la poemul în proză până la versul liber, împănat cu textualism, nelipsind aforismul sau eseul. Prozaismul se îmbină cu lirismul inefabil, cu delirul verbal mânios sau ironic, cu observația banală abundând în "sofisme", străluminate, în câteva valuri, de observații profunde și de înaltă filosofare. Simți, însă, că amalgamul acesta e doar aparent, căci se coagulează într-o inefabilă unitate de viziune stilistică. Încerci să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în 2002 cu volumul Pagini. Poezia publicată de V. i-a șocat ori i-a scandalizat pe unii observatori ai fenomenului literar prin duritatea, sordidul sau dramatismul „referinței” și prin libertatea expresiei, de o impudoare afișată. Dar discursul poetei e „mânios din prea mare sete de puritate”, după cum a observat Octavian Soviany. Simplificând lucrurile, se poate spune că lirica ei se definește de la început printr-un inedit amestec de cinism și candoare, rostirea fiind „cântecul unei femei nefericite, care simte cu
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
supe, deserturi sau amestecuri de sosuri. Toate acestea sunt pline de grăsimi și calorii. Să evităm hrana preparată În cuptorul cu microunde sau congelată. Să nu mâncăm alimente fierbinți. Să nu ne umplem complet stomacul. Să nu mâncăm atunci când suntem mânioși. Să nu mâncăm când suntem foarte deprimați sau stresați. Să nu vorbim când mâncăm. Să ne concentrăm mintea asupra hranei consumate. Să nu mâncăm prea repede. Să nu gătim prea mult alimentele, În special legumele. Trebuie să le păstrăm vitaminele
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cel puțin de două ori În perioada În care a suferit Înfrângeri În bătăliile cu comuniștii chinezi, la sfârșitul anilor ’40. Alt exemplu este Liu Shaoqi. Acest fost președinte al Chinei comuniste a murit și el de inimă rea - sau „mânioasă” - În timpul „revoluției culturale”, la sfârșitul anilor ’60, după ce a fost destituit și persecutat de Mao Zedong, șeful și tovarășul lui de luptă. În societatea modernă, se Întâmplă adesea ca oamenii care suferă de forme grave de stres și depresie să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
consecință, sunt mult mai capabile să facă față pașnic stresului, fără să-și perturbe funcționarea hormonală normală a corpului. În același timp, s-a constatat că persoanele care practică de qigong sunt mai puțin anxioase și se arată mai puțin mânioase, ostile și iritabile decât ceilalți subiecți. (Pentru mai multe informații despre practicarea qigong-ului, vezi anexa 1.) În China, muzica este de multă vreme o metodă de vindecare. Confucius a trecut educația muzicală printre obiectele obligatorii ale Învățăturii lui. El Își
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
lume ca să se-nvețe minte. După ce pune În aplicare cele trei Învățături ale babei Întâlnite În cale (să sară În ajutorul oricărui va fi nevoie să nu rămână la casa unde există femeie tânără și bărbat bătrân când va fi mânios, să nu dea voie inimii să-și facă pe voie), devine Înțelept, potrivit pentru greutățile căsătoriei. e. Privilegiul norocului Căsătoria dintre cei doi protagoniști ocupă centrul basmelor care au drept temă călătoria inițiatică a tânărului, ce se sfârșește, În mod
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERSONALITĂȚI, EXEMPLE, MODELE Testul nr. 18 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: TEXT A Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și degrabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâia fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său îl știia a-l acoperi și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
căzând secerați. Vita se zbate, dă din picioare. Măcelarul lărgește căscătura de la gât, alt val de sânge. Panoramic peste sutele de morți care acoperă câmpia. Un chip bărbătesc din care nu se vede decât privirea, în prim-plan, îndurerată și mânioasă. Secvența este o ilustrare a manipulării audienței prin falsul argument ad misericordiam. Într- o succesiune logică este introdusă impresionarea, mila, compătimirea, pentru a dirija emoțional subiectul-receptor către concluzia scontată de manipulator. Logic, nu există nici o legătură consistentă între sacrificarea unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
călătoria. Dacă vei Încerca să schimbi cursul râului pentru că ți se pare ție că nu e locul lui aici , dacă te vei lăsa cuprins de furie din cauză că s-a revărsat și a inundat pământul, dacă vei fi pur și simplu mânios pentru simplul fapt că ți-a blocat calea, nu vei face altceva decât să-ți Închizi ție drumul. Toată agitația pe care o vei crea astfel În exterior se va răsfrânge și În interior și te vei trezi ca Într-
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
privitoare la conștiința omenească, pe care o vede învăluită doar de iluziile unei vieți morale și sociale prost întemeiate. “Domnii profesori sunt atât de porniți împotriva mea din cauza principiilor nevinovate ale fizicii mele, care le sunt cunoscute și atât de mînioși că nu găsesc nici un temei ca să mă ponegrească, încât dacă după aceasta aș scrie despre morală, ei nu mi-ar mai da pace...Ce-ar spune ei dacă aș intenționa să cercetez adevărata valoare a tuturor lucrurilor pe care omul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de cuvintele pronunțate. Acești factori care prin ei Înșiși nu au o semnificație concretă pot Întovărăși orice vorbire. De exemplu, o intonație mânioasă poate fi implicată nu numai În cuvinte care exprimă furia dar și În acelea care exprimă dragostea. (id. p.160) Pentru o mai bună Înțelegere a acțiunii acestor factori, Lozanov accentuează faptul că, În cadrul relațiilor/comunicării umane, foarte important nu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
fără de păcat. Noi ceilalți toți avem o sumedenie de păcate. Oricum, eu nu mă simt păcătos. Bine! Eu te voi întreba și vei vedea că și tu ai păcate. Prietenul consimți. Nu te-ai mâniat niciodată? Ei, cine nu-i mânios niciodată în viața lui? N-ai ocărât niciodată, n-ai înjurat, n-ai blestemat sau nici n-ai bârfit? Cinstit, vorbind, trebuie să mărturisesc că am cam făcut și din acestea... De câte ori nu ți-ai călcat cuvântul? De câte ori ai mințit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui.“ Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios, în gura mare. Și George se poartă ca un fecior de oameni bogați, cinstește pe flăcăi la cârciumă, plătește lăutarii. Tovarășii săi de chef îl inconjoară cu o prietenie mai mult servilă decât respectuoasă. Dar în sat există și țărani
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]