2,156 matches
-
un loc secundar în economia țării comparativ cu creșterea animalelor. Dar, de pe la începutul secolului al XIX-lea - și cu siguranță de la jumătatea acestuia - și până în zilele noastre, producția de cereale a devenit principala producție agricolă a României, iar cerealele, adică mămăliga sau pâinea, principalul produs alimentar al populației. Așa că, de peste 150 de ani încoace, personajul socio-economic care traversează întreaga istorie a României nu este nici politicianul reformator, nici negustorul - la distanță sau local -, nici meșteșugarul sau muncitorul industrial, ci țăranul român
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de Mihail Sadoveanu (Cartea unui blajin îndoctrinat), N. Morcovescu relatează detaliat despre o conferință a lui Mircea Eliade, Cultura română și orientalismul, și analizează observațiile lui Berdeaev despre comunismul rusesc, H. Borza scrie articolul Creștinismul, soluția crizei mondiale, iar Leonid Mămăligă (L.M. Arcade) glosează despre marginalism și consecințele sale doctrinare. În septembrie 1951 intră în sumar un articol al lui Th. Cazaban, Falsele probleme din exil, și un altul al lui Anton Zigmund Cerbu, Întâlnirea tineretului european (Loreley). Din cel de-
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
anexează unei fervori declamatorii fără suport reflexiv o materie eterogenă. Cu toate că uneori vivacitatea perorației, inervată în ideea ludicului, deturnează poemul în sensul unui umor neintenționat („Vai ție (mi-au zis) cum ai cântat în versuri nimicul/ (ești un zero tăiat mămăligă dezamorsată)/ fire-ai doar tu săltat în slăvi cu cricul/ explozie totală să nu faci niciodată”), media ar fi una relativ onorabilă, în măsura în care nu intervin bruscări stridente. Poeziile sunt construite pe principiul invenției abundent metaforice, pusă în funcțiune în dispozitive
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de stil frecventată în epocă), iar ființa lui își resensibilizează raporturile cu cosmosul. V. promovează chiar de la început o poetică novatoare, dinamică, bazată pe potențarea expresivă a verbului: „Sunt crescut din mămăligă / și, îmbrăcat / în pantaloni și pantofi, / Ca pe o jumară / înting în tigaia vremii / Câte-o poezie./ Îi port în buzunar pe Whitman, pe Maiakovski”. De la o carte la alta poetul schimbă formula lirică, recurgând alternant la reacția imediată, publicistică
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
intervenit colonelul Dulgheru (deși nu îl cunoștea la vremea respectivă, a auzit cum a fost prezentat): Vă avem în mână, nu înțelegeți că facem ce vrem cu voi? De beton armat să fiți și o să vă înmuiem ca pe o mămăligă nefiartă! O să vă compromitem în ochii voștri și ai lumii. Dacă mai scăpați cu viață, sufletește veți fi niște cadavre!1. Cunoștea doar patru persoane din lotul în care a fost inclus, restul fiind studenți la alte facultăți. A fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scrisului românesc. Cel mai întins spațiu este acordat poeziei originale a exilului. Publică versuri C. Amăriuței, Al. Busuioceanu, Ștefan Baciu, Antoaneta Bodisco, Victor Buescu, N. Caranica, Ioan Cușa, I. G. Dimitriu, N. A. Gheorghiu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Leonida Mămăligă (L. M. Arcade), I. Negru, M. Niculescu, I. Pârvulescu, Vasile Posteucă, Yvonne Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V. Voiculescu, G.
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
n-am chef să pierd vremea cu dumneata. - Nu, să trăiți ! - Unde ai fost aseară ? - Am tăiat mlajă în Mâliște ș-am adus vaca de la suhat, răspunse moșul dintr-o suflare. - Bun, dar după asta ? - După asta am pus de mămăligă ș-am închis găinile, să trăiți ! - Pe urmă ? - Pe urmă am mâncat și m-am culcat, răsuflă bătrânul. - După ce te-ai culcat, ce-ai făcut ? Leonteanu ridică sprâncenele : ce-ar fi putut face după ce s-a culcat ? - Atunci am să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
laviță, c-o pereche de mustăți peste ochi și cu alta sub nas. Ca unul ce dusese la capăt cea mai sângeroasă ispravă, se ospăta c-o fleică friptă pe cărbuni, frecată cu mujdei, oleacă de brânză de oaie cu mămăligă fierbinte și-o ulcică de vin aspru, tras din damigeană. Din fața lui scofâlcită și plină de creți, privirea strălucitoare, de bețiv, era ațintită la femei. Rămăsese cu gura căscată, iar în vârful nasului îi juca, ascuns sub piele, un ou
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era ațintită la femei. Rămăsese cu gura căscată, iar în vârful nasului îi juca, ascuns sub piele, un ou ca de porumbel. Aducând la îndemână vase, gazda, groasă, se învârte harnic, într-o rochie nădușită. Ca un vulcan, pe masă, mămăliga scotea fuioare de abur încârligate spre tavan. în tocul ușii apăru un flăcăuaș. Era feciorul Mariței care, nemăritată, îl zămislise la vreme de război. Din pricina asta, pe fecioraș, lumea îl poreclea Kudă. - Ce mai faci tu, măi Kuda ? găsi vreme
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere de la gazdă decât sare și mămăligă. Sâmbăta colindă satul pe unde a lucrat : de ici capătă o căpățână murată de curechi, o înfige într- un băț cu cârlig și-o saltă pe umăr ca pe-un buzdugan, de colo un ol negru cu lapte. îi place
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
iarmaroc intrau în plinul târgului gata cinstiți, acasă ori pe la bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mânca. Ce să le iei din vatră ? Toată vara mută în ogradă țolul după soare iar iarna rabdă de foame. Două găini în fereastra bordeiului și-o javră care și-a scociorât bortă sub prag. Asta e averea lor. Fierb mămăliga la dou- trei case într-un ceaun și, când se găurește ceaunul, îl tocmesc cu coajă de mămăligă pe care o freacă cu mujdei. Odată l-am întrebat pe tartorul lor, pe bulibașă: „Bre, Balahur, zic, ce mai ospătezi tu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de foame. Două găini în fereastra bordeiului și-o javră care și-a scociorât bortă sub prag. Asta e averea lor. Fierb mămăliga la dou- trei case într-un ceaun și, când se găurește ceaunul, îl tocmesc cu coajă de mămăligă pe care o freacă cu mujdei. Odată l-am întrebat pe tartorul lor, pe bulibașă: „Bre, Balahur, zic, ce mai ospătezi tu cu chiranda ?” „Greu, zice, că-i iarnă. Da’ a trece el iarna ș-a veni vara când avem
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
examinat dumneata fiecare oaie în parte, ce ai observat? - Că lipsește fiecăreia pe spate câte o palmă de lână. - Iar la restul oilor, nu? - Așa cum zici și tu, oile sănătoase au blana întreagă. - Mâncați dragii mamei, să nu se răcească mămăliga - își îndemnă mama feciorii. - Stai, mămucă, să ne organizăm, apoi vom rade tot ce-i în farfurie, glumea feciorul cel mare. - Părerea mea este, zise cel mijlociu, să stăm planton câte unul în fiecare zi, să vedem ce se întâmplă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cu vădită îngrijorare. -M-am plimbat prin pădure, am avut nevoie de aer curat... Tatăl își băgase degetele în părul lui brunet, semn de fericire că îl vede întreg... iar bunica îi puse o farfurie în față cu o bucată de mămăligă aburind...mănâncă, dragul meu, că totul se rezolvă. -Unchiule, cum te simți? -Uită-te și tu la mine, vezi că-s bine, nu-ți mai face atâtea griji din cauza mea, îl liniști unchiul binevoitor. Mitică înghițea greu mămăliga, deși îi plăcea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o bucată de mămăligă aburind...mănâncă, dragul meu, că totul se rezolvă. -Unchiule, cum te simți? -Uită-te și tu la mine, vezi că-s bine, nu-ți mai face atâtea griji din cauza mea, îl liniști unchiul binevoitor. Mitică înghițea greu mămăliga, deși îi plăcea, dar acum i se părea anevoios... mai mult răscolea cu furculița mâncarea, fără s-o ducă la gură... -Trebuie să ies afară, spuse la un moment dat și lăsase mămăliga caldă pe masă. Toți știară unde merge
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
îl liniști unchiul binevoitor. Mitică înghițea greu mămăliga, deși îi plăcea, dar acum i se părea anevoios... mai mult răscolea cu furculița mâncarea, fără s-o ducă la gură... -Trebuie să ies afară, spuse la un moment dat și lăsase mămăliga caldă pe masă. Toți știară unde merge băiatul, dar nimeni nu-l opri. Aprinse lumina, apoi intrase în grajd. Cei doi cai stăteau unul lângă celălalt, era liniște. Se apropie de cel tânăr, luând peria în mână să-l curețe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sărăntoacă. Băgă câinele în curtea păsărilor și o invită să intre în curte. Intrând în casă, Frosa văzu că aceasta era din două camere de locuit și o bucătărie înghesuită, în care, pe plită, într-un ceaun fierbea mălaiul pentru mămăligă. - Voi o să stați în camera noastră iar noi o să dormim în bucătărie, zise soacra. Camera de la drum nu o folosim peste iarnă, deoarece nu avem lemne suficiente. Hai, instalați-vă, că acu’ vine și Ilie de la SMT. Frosa ținând copilașul
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
din ea ciorbiță și saramură. E cam mică, dar mie și lui Ilie ne ajungea. Deh, nu știam că o să cădeți și voi pe capul meu, se descărcă ciudoasă femeia, apoi continuă: Dar acum, ce să facem, mâncăm mai multă mămăligă și ne umflăm burta! Poarta scârțâi ușor și în prag se auziră pași care scuturau de noroi cizmele din cauciuc. În bucătărie intră un bărbat între două vârste, uscățiv și cu tenul închis la culoare, datorită soarelui și vântului de pe
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
goală când suntem la CAP. Nu ai văzut că au început ăștia să-și fure orătăniile din ogradă? rosti împăciutor bărbatul, uitându-se cu drag și curiozitate către copii. Hai, copii, veniți să vă vadă bunicul cum arătați! Veto, termină mămăliga aia odată, că îmi este foame! Adă și sticla aia cu țuică, să ciocnesc cu nora de bun venit! porunci bărbatul ca un adevărat sef al casei. Veta răsturnă mămăliga în mijlocul mesei, pe un tocător de lemn și o acoperi
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
copii, veniți să vă vadă bunicul cum arătați! Veto, termină mămăliga aia odată, că îmi este foame! Adă și sticla aia cu țuică, să ciocnesc cu nora de bun venit! porunci bărbatul ca un adevărat sef al casei. Veta răsturnă mămăliga în mijlocul mesei, pe un tocător de lemn și o acoperi cu o cârpă. Puse pentru fiecare câte o strachină din lut smălțuit în care turnă câte două polonice de ciorbă, în care abia se întrezărea o bucățită mică din carnea
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
de lemn și o acoperi cu o cârpă. Puse pentru fiecare câte o strachină din lut smălțuit în care turnă câte două polonice de ciorbă, în care abia se întrezărea o bucățită mică din carnea de puicuță. Așeză apoi lângă mămăligă un castron cu restul puicuței, peste care turnă din plin mujdei de usturoi și în care mai băgase câțiva ardei roșii grași uscați, numiți în zona Olteniei, raci. Mai puse pe masă trei linguri din lemn și trei ceșcuțe din
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
ceașca lui de toartă și ridicând-o zise: - Ei, dragii mei, dacă Dumnezeu v-a călăuzit pașii până aici, apăi bine ați venit! Începu să mănânce, plescăind, cu înghițituri mari și repezi din ciorba în care băgase o felie de mămăligă tăiată cu o ață, ce era așezată lângă tocător. Când lingura anunță că ajunsese la fundul strachinei, luă castronul cu mujdei din mijlocul mesei, alese bucata de carne cea mai mare, lua doi raci și turnă mujdei din plin în
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
anunță că ajunsese la fundul strachinei, luă castronul cu mujdei din mijlocul mesei, alese bucata de carne cea mai mare, lua doi raci și turnă mujdei din plin în castronul din care mâncase ciorba. Tăie încă o felie mare de mămăligă și începu să mănânce cu poftă, nu înainte de a trage înca o dușcă de țuică, direct din sticlă. Cu foamea potolită printre înghițituri o întrebă pe Frosa despre viața ei din Slobozia alături de Bradu. Frosa îi răspundea destul de scurt, deoarece
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]