33,140 matches
-
mănăstirea. Totuși, nici până acum nu există vreun semnal că eforturile Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, alături de cele ale enoriașilor, vor beneficia de ajutorul Guvernului pentru a putea accesa banii europeni. În timp ce acest sprijin continuă să întârzie, surparea pământului de sub biserica mănăstirii avansează, pereții bisericii s-au crăpat și dislocat, existând un real pericol ca acest monument arhitectural medieval să nu mai poată fi salvat. În plus și calea de acces este grav avariată și provoacă mari probleme locuitorilor din comuna Berca
George Scutaru (PNL), scrisoare pentru Victor Ponta. "Mănăstirea Rătești trebuie salvată" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21917_a_23242]
-
o am de deputat ales de locuitorii din comuna Berca și cei de pe Valea Buzăului să alocați de urgență fondurile necesare, care v-au fost deja solicitate de către autoritățile locale și județene, pentru a împiedica dispariția acestui lăcaș de cult. Mănăstirea Rătești a supraviețuit năvălirii turcilor, celor două războaie mondiale, dar acum este în pericol de a nu mai supraviețui guvernării Ponta. Arătați că într-adevăr vă pasă de ceea ce se întâmplă în țara pe care o guvernați și chiar dacă salvarea
George Scutaru (PNL), scrisoare pentru Victor Ponta. "Mănăstirea Rătești trebuie salvată" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21917_a_23242]
-
Rătești a supraviețuit năvălirii turcilor, celor două războaie mondiale, dar acum este în pericol de a nu mai supraviețui guvernării Ponta. Arătați că într-adevăr vă pasă de ceea ce se întâmplă în țara pe care o guvernați și chiar dacă salvarea Mănăstirii Rătești poate nu vă dă posibilitatea unui tur de seară pe la toate televiziunile așa cum faceți de obicei, salvați acest moment arhitectural atât de prețios pentru locuitorii județului Buzău", i-a transmis George Scutaru lui Victor Ponta, scrie Ziua de Buzău
George Scutaru (PNL), scrisoare pentru Victor Ponta. "Mănăstirea Rătești trebuie salvată" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21917_a_23242]
-
în zi, mă ofilesc ! Mă sting încet, ca jertfă-s dată, Și-o grea otravă sorb avan; Mă chinuiește-un duh viclean Cu-n vis ce-n ispitiri mă ține ; Eu pier, îndură-te de mine ! O, du la sfântă mănăstire Pe fiica-ți cea cu gând nebun ; Hristos să-mi fie ocrotire, Și lui amaru-ntreg să-l spun. Mi-e moartă-n lume bucuria... Ca-n umbră sfintei păci să fiu, Primească-mă de-acum chilia Că un mormânt de
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
gând nebun ; Hristos să-mi fie ocrotire, Și lui amaru-ntreg să-l spun. Mi-e moartă-n lume bucuria... Ca-n umbră sfintei păci să fiu, Primească-mă de-acum chilia Că un mormânt de timpuriu... ÎI La o sihastra mănăstire, O duc părinții ei bătrâni, Si rantia de pocăire Cuprinde tinerii ei sâni. Dar și sub grelele vesminte, Ca și sub scumpul strai deschis, Tulburător, ca mai n-ainte, O urmărea păgânul vis ; Lângă altar, cănd liturghia Se-naltă în solemnul
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Șoptirea unui tainic glas Prin fumul de tamîie,iată, Din când în când ,un chip știut Alunecă spre ea tăcut; Și pe sub bolta-ntunecată Sclipea că steaua-n slavi afunde, Și-o imbia mereu ...dar unde?... III Șede-ntre măguri mănăstirea Ca-n adâncimea unei gropi. Îi priveghea nezăticnirea Șiraguri de cinări și plopi, Iar printre ei, de-abia zărita, Cănd noaptea pulberea-și cernea, La geamul schivnicei, mocnita, Lumina candelei clipea. Migdalii triști, în cimitir, Umbreau troițele de straja De pe
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Ard ochii ei peste măsură, Tot trupu-i văd de frământări, Si gura-i cere-o altă gură, Si brațele - îmbrățișări ... ................................. ................................. VII Dormeau în noapte munții grei, Si Gruiza, și-ntreaga fire, Cănd Demonul, ca de-obicei, S-a pogorât la mănăstire. Dar multă vreme cel trufaș N-a cutezat să se atingă De pacea sfanțului locaș. Și-ades, aprinsul gând vrăjmaș Ar fi dorit, plecând, să-l stingă. Neliniștit și ros de gânduri, Sub zidul cu chilii în rânduri, El dă
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de Învățători), Școala de fete, Azilul de copii etc. Probabil, după îndemnul lui Ion
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de Învățători), Școala de fete, Azilul de copii etc. Probabil, după îndemnul lui Ion Bianu autorul își încheie
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
neapărat pentru că suntem ortodocși (deși un Blaga probabil că așa ar argumenta, apreciativ însă), și nu neapărat pentru că nu s-ar mai găsi chiar nimeni care să știe bine carte (nu asta am constatat de pildă la tinerele măicuțe-ghid de la mănăstirile din nordul Moldovei, modeste și emoționante știutoare de latinească), dar în orice caz pentru că nu există voință, nici măcar la vârful ierarhiei bisericești, spre a coborî misionar, alinător și eficient printre simpli păcătoși aflați într-o cruntă suferință morală și foarte
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
dr. Irina Mavrodin, coordonatoare a lor în tot acest timp. în atmosfera efervescentă din sala Lectoratului Francez, unde lucrul în echipă șterge granițe de vîrstă sau generație, unde soluțiile se completează sau se concurează fericit, sau în luminozitatea și calmul mănăstirii Sucevița, unde ne-am îngăduit o clipă de răgaz, se iscă mereu întrebări privitoare la uimitoarea și răbdătoarea trudă a traducătorului. Cu multă bunăvoință d-na Irina Mavrodin a acceptat să răspundă la cîteva dintre ele. Cum și cînd ați
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
în vers popular care, cum a demonstrat N. Murărașu, nici n-a fost creată în 1883 pentru inaugurarea, la Iași, a statuii lui Ștefan cel Mare, ci încă în 1870 cu prilejul sărbătoririi a patru veacuri a voievodului omagiat la mănăstirea Putna într-o mare festivitate. Este inutil să-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
1557 - fusese arhitectonic gîndit, potrivit ideii suveranului spaniol, în forma unui grătar, ca de friptură. Aluzie la Sfîntul Laurent, la instrumentul de supliciu al sfîntului ars pe jeratecul încins. ...Nu știu ce formă ar avea Kremlinul văzut de sus... Escurialul spaniol însă, mănăstirea de lîngă satul San Lorenzo del Escorial, - palatul regilor catolici ai Spaniei, - seamănă, cert, cu un grătar de mititei... * Între Kremlin și Escurial, peste secole și indiferent de regimuri, există o afinitate de spirit cu neputință de infirmat, - Inchiziția, instituție
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
Grigore Ilisei - Stimată doamnă Zoe Dumitrescu Bușulenga s-au rotunjit, iată, trei ani de cînd am tăifăsuit în această grădină a raiului, care este casa maicii Benedicta de la Mănăstirea Văratec, unde veniți și găzduiți în fiecare vară. Mă aflu din nou aici, într-o zi de august, cînd împliniți niște ani, 80, pe care i-ați trăit într-o deplină discreție, în deplin acord cu atmosfera sihastră a Văratecului
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
mai numim, a fost dacă nu fatală, oricum nocivă pentru tineretul românesc. Profesorul n-a mai avut dreptul să-și aleagă studenți, fiecare urma să aibă colaboratori și atunci, sigur că s-au slăbit legăturile acelea care-l fac la mănăstire pe ucenic să devină urmașul starețului său. Este unul dintre factorii care au făcut să diminueze aura de gravitate a aceluia care oficia. Profesorul avea atunci un fel de misiune sacerdotală. Nu? Adevărul pe care îl profera știai că-i
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
aici o lume întreagă, Lily Teodoreanu și atîția, și atîția. Am socotit că un creștin intelectual trebuie să-și petreacă ultimii ani ai vieții așa cum se făcea pe vremuri, și mai cu seamă soțiile care rămîneau singure, se retrăgeau la mănăstiri. Era o frumoasă obișnuință, mai ales în lumea boierească. Așa încît am zis că timpul ce mi-a mai rămas ar fi frumos să-l petrec aici, în tihna acestui lăcaș. Am scris acum mulți ani despre Văratec, împreună cu o
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
a mai rămas ar fi frumos să-l petrec aici, în tihna acestui lăcaș. Am scris acum mulți ani despre Văratec, împreună cu o întreagă echipă admirabilă, părintele Scarlat Porcescu, părintele Ion Ivan de la Neamț, maica Nazaria Niță, fostă stareță a mănăstirii, Înalt Prea Sfințitul Anania, și am arătat acolo felul în care am descoperit locul acesta sacru, dincolo de șederile prelungite aici. Argumentele acelea pe care eu le slujeam, le arătam posibililor lectori, mi le-am înfățișat în primul rînd mie. Locul
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu, 23, 2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele clarvăzătoare" (EZ 2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care întîlnim forma
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
chiar în interiorul aceluiași text: într-un reportaj apar ambele cuvinte, în alternanță: "fiecare măicuță are ceva de făcut"; "17 măicuțe"; "maicile se descurcă foarte bine" (EZ 2424, 2000, 6). Merită atenție și termenul viețuitoare, specific limbajului bisericesc, solemn și arhaic ("Mănăstirea - găzduiește 54 de viețuitoare" - EZ 2424, 2000, 6); derivatul de la a viețui apare tot mai des; de pildă, în indicațiile din Drumuri spre mânăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, de Mihai Vlasie (București, Editura Sophia, 1999), care îl utilizează
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
pildă, în indicațiile din Drumuri spre mânăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, de Mihai Vlasie (București, Editura Sophia, 1999), care îl utilizează în mod constant: "mânăstire de călugări, 15 viețuitori"; "mânăstire de maici, 17 viețuitoare". Masculinul viețuitor - "trăitor în mănăstire" - nu riscă să producă ambiguități, dar femininul suferă din cauza unei omonimii (sau polisemii, dacă considerăm că e vorba de același cuvînt) destul de supărătoare: riscînd să evoce în primul moment substantivul viețuitoare, al cărui sens curent e, cum se știe, cel
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
nevăzutului cititor. Or toate asemenea cerințe le îndeplinește cu prisosință părintele Cezar Vasiliu. Scrie în fișa Sf. Ioan Cassian că el a primit o educație aleasă, având propensiune pentru scrierile lui Virgiliu, Horațiu și Cicero. Că intrând într-una din mănăstirile dobrogene, „spre anul 380 ș când avea aproximativ 20 de ani, începe călătoriile spre Răsărit, însoțit de prietenul său, monahul Gherman”. Apoi popasuri ș cu anii, în Europa și Asia, începând de la Locurile Sfinte. Mi se pare normal și responsabil
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
așa cum s-a impus și Dionisie Exiguul, să le înregistrăm ca pe niște ființe sfinte care au scris pentru toți credincioșii apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma, dintr-o mănăstire din jurul Constantinopolului, ca să-i fie de folos, în 496, papei Ghelasie, ca un cunoscător de excepție al limbilor greacă și latină. Va onora oficii cărturărești sub zece papi. Părintele Cezar Vasiliu, după o documentație, demnă de încredere, scrie apăsat că
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
din capitolul al treilea, comentez, restrictiv câteva doar, prin confruntare cu unele cunoștințe ale mele. Sunt nume de sfinți, despre care am știut și am „auzit”, prin lecturi aparținătoare; sunt localități, cu precădere din România, unde se află schituri, biserici, mănăstiri, episcopii, mitropolii pe care le-am vizitat, ori în spațiul cărora am zăbovit întru împlinirea unor acte creatoare de literatură. Legenda scrisă de Dimitrie Bolintineanu, referitoare la Daniil Sihastru, i-a surclasat numele chiar mai mult decât i-a fost
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
e desigur un model de puritate, dar ea n-a coborît niciodată la nivelul ilustrat mai sus. Catastihul amorului reprezintă, fără dubiu, o traducere. De precizat însă: o traducere localizată, care introduce elemente de topografie bucureșteană (Cișmegiu, Kiseleff, grădina Scufa, mănăstirea Sărindar, Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț că ar fi vorba de
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
care fiecare detaliu epic pare să ne depărteze, deși ne aduce mai aproape. Pretextul povestirii, îl anunță Marquez dintru început, este un reportaj comandat de un ziar sud-american în luna octombrie a anului 1949, privitor la golirea criptelor funerare a mănăstirii Santa Clara, pe temelia căreia urma a fi construit un hotel. Sub lespedele ascunzînd fiecare un subiect de roman (un vicerege din Peru și amanta sa tainică, de pildă), ziaristul trimis să consemneze evenimentul găsește o firidă anume, invadată de
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]