2,076 matches
-
mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că dacă se gîdilește tare o copilă va fi iubită de flăcăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să petrec zilele mele tot cu necaz și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să petrec zilele mele tot cu necaz și cu jele.“ Dacă cineva visează că are, înșiră sau capătă mărgele e semn că va plînge. Băiatul care poartă mărgele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să petrec zilele mele tot cu necaz și cu jele.“ Dacă cineva visează că are, înșiră sau capătă mărgele e semn că va plînge. Băiatul care poartă mărgele va fi bețiv. (Gh.F.C.) Mărire Copilul născut în zi mare are să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să petrec zilele mele tot cu necaz și cu jele.“ Dacă cineva visează că are, înșiră sau capătă mărgele e semn că va plînge. Băiatul care poartă mărgele va fi bețiv. (Gh.F.C.) Mărire Copilul născut în zi mare are să fie om mare. Se crede că cel ce se visează suindu-se pe un deal va ajunge la o mărire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să petrec zilele mele tot cu necaz și cu jele.“ Dacă cineva visează că are, înșiră sau capătă mărgele e semn că va plînge. Băiatul care poartă mărgele va fi bețiv. (Gh.F.C.) Mărire Copilul născut în zi mare are să fie om mare. Se crede că cel ce se visează suindu-se pe un deal va ajunge la o mărire și cinste mare; iar dacă se visează scoborîndu-se la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să nască sau ce are să nască vreo vită, merge un băiat călare pe fuștei pînă la poartă, și dacă vede pe drum bărbat sau femeie întîi, tot de acel sex va fi nou-născutul. Plîns La băieți să nu se pună mărgele la gît, căci, făcîndu-se mari și îmbătîndu-se vreodată, plîng pînă se trezesc. Dacă plînge vreun copil necontenit noaptea, apoi e bine a lua apă de la o fîntînă străină, zicînd: „Eu las plînsorile aice și iau odihna“ - și apoi copilul nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănîncă și nu beau nimic pînă ce ies stelele pe cer, și atuncea numai o pogăciță cît fundul olului*, tare sărată, își văd „data“ în vis, îmbiind-o cu apă rece. Fetele mari, cînd vine popa cu botezul, pun mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la ea cum ouă, căci i se micșurează vederea. Fetele virgine, din periodul ce le-a venit întîia dată, se ung pe la ochi, ca să nu le piară vederea niciodată. Femeia care vrea să vadă pînă la adînci bătrînețe să poarte mărgele, inele și cercei. Femeile bătrîne care nu pot vedea bine poartă mărgele la gît, ca să le vie vederea. Veveriță Cînd te întîlnești noaptea cu o veveriță, are să-ți meargă rău în ziua aceea. Viață Se crede că acei copii la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
periodul ce le-a venit întîia dată, se ung pe la ochi, ca să nu le piară vederea niciodată. Femeia care vrea să vadă pînă la adînci bătrînețe să poarte mărgele, inele și cercei. Femeile bătrîne care nu pot vedea bine poartă mărgele la gît, ca să le vie vederea. Veveriță Cînd te întîlnești noaptea cu o veveriță, are să-ți meargă rău în ziua aceea. Viață Se crede că acei copii la care se vede în cotul* ochiului carne roșie nu vor trăi. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în ziua de Bobotează, după ce a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o va iubi, că o va lua de soție. Unii au obiceiul că îmbracă anume ceva pe dos, ca să nu se prindă vrăjile. Fetele poartă între mărgele la grumaz și stupitul cucului*, ca ele să placă și să joace. Fata care este în vîrstă și nu-i cere mîna nici un tînăr, cînd vede pe cineva altoind vreun pom, se duce noaptea și fură acel altoi, zicînd: „Pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-mi place știu de ce. Albi-s dinții ca și neaua, Primăvara ca și roaua; 15 Dar nu-mi place știu de ce. Râd buzele-i Înflorite Ca și macu’ pe miriște; Dar nu-mi place știu de ce. Grumazi-s albi, cu mărgele, 20 Trage-mi voia după ele; Dar nu-mi place știu de ce. Plină-i mâna și rotundă, Degetele, pân’ la ciudă; Dar nu-mi place știu de ce. 25 Albu-i trupu’, rotund, naltu-i, De două părți ridicatu-i; Dar nu-mi place
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pare deosebit de pitoresc, prin combinația cămășilor albe și Încrețite, brodate cu motive florale, a catrințelor cu dungi late și a cizmelor roșii cu tocuri, În timp ce părul este Împletit cu perle și panglici, capul este acoperit cu un mic calpac cu mărgele, iar fruntea și gâtul sunt Împodobite de coliere de aur sau de argint. Portul bărbaților este mult mai simplu, constând din nelipsitul cojoc de oaie, dolmanul fără mâneci, cămașa lungă de pânză, opincile și cușma Înaltă de miel. Chimirul lat
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce o breșă în orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc pondere spiritul analitic, sondajul psihologic, tentația parabolei și a fantasticului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
instalare a comunismului în România. Dimensiunea sarcastică este vizibilă în turnura realist-naturalistă a narațiunii. În Părintele Thom (2002), D. abordează tema deportării sașilor după al doilea război mondial. SCRIERI: Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul, București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din Dover - Cherry de Dover, ed. bilingvă, tr. Romanița Rusu și François Mattei, Brașov, 1992; Zgubilici și Scândurica - Kuschelkopf und
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
1979, 4; A. I. Brumaru, Daniel Drăgan, „Oceanul”, CL, 1980, 10; Piru, Debuturi, 115-117; Vasile Gogea, Parabola realității, CNT, 1982, 13; Ioan Holban, Între credibil și imposibil, CRC, 1982, 29; Constantin Crișan, Romanul uzinei, LCF, 1983, 29; N. Steinhardt, Daniel Drăgan, „Mărgele roșii”, F, 1984, 6; Anatol Ghermanschi, „Mărgele roșii”, CL, 1984, 7; Adrian Dinu Rachieru, De la realismul proxim la realismul fantastic, O, 1985, 48; G. Nistor, Nivelurile realului și metafora epică, VR, 1986, 11; Mihail Diaconescu, Proza simbolică, ARG, 1988, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
CL, 1980, 10; Piru, Debuturi, 115-117; Vasile Gogea, Parabola realității, CNT, 1982, 13; Ioan Holban, Între credibil și imposibil, CRC, 1982, 29; Constantin Crișan, Romanul uzinei, LCF, 1983, 29; N. Steinhardt, Daniel Drăgan, „Mărgele roșii”, F, 1984, 6; Anatol Ghermanschi, „Mărgele roșii”, CL, 1984, 7; Adrian Dinu Rachieru, De la realismul proxim la realismul fantastic, O, 1985, 48; G. Nistor, Nivelurile realului și metafora epică, VR, 1986, 11; Mihail Diaconescu, Proza simbolică, ARG, 1988, 12; Cosma, Romanul, I, 198-199; Tuchilă, Privirea, 245-251
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
parnasianismul și primul modernism, unde confesiunea e saturată de artefact cultural și clișee estetizante. Forma și prețiozitatea artistă sunt ale sonetului de școală parnasiană (Hérédia, la noi Al. Macedonski): „Ci vreau ca-n hieratică găteală/ Sub valuri de brocarturi și mărgele,/ Simțirea mea s-apară ideală”, iar imagismul reificat abundă: „camee”, cupe de ametist, trupuri de chihlimbar cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
acestor formații, cf. Nedelcu (2002: 112−113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Trăiește mereu momente de coșmar, de disconfort psihic, dar numai scrisul îl eliberează de spaime. E sincer cu sine însuși... „Dacă continuu a mai scrie... se datorează gândului - jalnic, dar și reconfortant - că niciodată, într-un viitor previzibil, aceste nevinovate mărgele pe ață nu vor putea vedea lumina tiparului...” (sublinierea aparține memorialistului) Singura rază (nu aș spune speranță, pentru că nimic nu era sigur) spre un viitor căruia nu-i mai aparținea, rămânea „... creația de 128 sertar, cea mai nobilă dintre chemările
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]