1,021 matches
-
de iarnă: 16.000 euro pe un mobilier italian, 3.000 euro pe lustrele suflate în aur, pat și canapele de 11.000 euro, fotoliu din piele elastică ce se mulează pe corp de 2.000 euro și alte asemenea "mărunțișuri". Un om de afaceri de-al nostru a dat nu mai puțin de 150.000 euro pe o vacanță de Revelion în insulele Maldive. Sunt și alte destinații exotice alese de români: Africa de Sud, Rio de Janeiro, Cancun, Cuba, Antartica. Este
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
n-are de îmbrăcat, altul n-are ce mînca. Acest deținut a dibuit că am obosit de toate acestea. Să vedeți ce a făcut, a deschis cîteva dulapuri și mi-a arătat tot ce aveau acolo: de la cele mai mici mărunțișuri pînă la cele mai scumpe băuturi. Îmi spune: "Vezi? Avem de toate aici, dar ne lipsește ceva. Ne lipsește mult zîmbetul tău care ne face să simțim o atmosferă de omenie, de familie. Ne obosesc mutrele încrîncenate ale celor care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tras“. Mai practicam și zarurile, miza fiind asigurată de „filme“: făceam rost amândoi de la operatorul din cinematografe de role, uneori pelicule conținând scene din filme văzute deja de noi pe ecrane - pe care le descompuneam cu foarfeca în bucăți individuale („mărunțiș“) sau aditive, de 10, 20, 50, 100. Toate acestea erau invenția amicului meu. Preferam să-l vizitez eu pe Sandu, deși nu-mi plăcea de maică sa, teatrală și ipocrită, care m-a jignit o dată, când ne servea ceaiul preparat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
venea iarna, mi-ar fi trebuit cizme. Fata mea N. mi-a spus: — Mamă, am eu 50 de lei. Vrei cizme, sau pijamale și altceva? Am preferat să plec în pantofi, deși fulguia, mi am luat pijama, deodorant și alte mărunțișuri. Cu ce să-ți faci bagajul dacă nu ai bani? Pleci pentru multă vreme într-o țară străină. Îți trebuie multe lucruri. Mi-aduc aminte că și vecina mea care lucrează aproape de Torino se perpelea înainte de plecare. Îi trebuia cam
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
probleme mai grave de rezolvat decât căutatul în coarnele tale. − Tocmai asta e, se aprinse Ondine; nimic în viață nu-i mai esențial decât uzurparea credinței în esențial de către ceea ce pare neesențial. Esența vieții e-n detalii, în așa-zisele mărunțișuri; singura șansă a buturugii de emancipare de propria-i micime e să răstoarne carul mare, dacă vrei. Marea diferență o creează, până la urmă, lucrurile la care rămânem indiferenți. Din fericire, firele astea de nisip, cu puzderia lor de diferențe nesemnificative
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
justifica un sabotaj din partea lucrurilor minimalizate? − De ce-ar rămâne ele loiale unui proiect ce le degradează, căutând să le convingă de realitatea ultimă a marginalității lor? Au chiar datoria să saboteze traficul dubios de indiferență. Întruchiparea acestei grămezi de mărunțișuri obscure - incisive în parte prin natura lor, în parte prin căderea în irelevanță și fricțiunea de alte fărâme, și mai irelevante - îmi pare a fi Minotaurul. De la sine, mulțimea lor ajunge să se încornoreze ofensiv; vecinătatea lucrurilor mici și nesemnificative
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cele șase luni din viață, ca un animal ce se privează de-un fragment din trupu-i pentru a salva restul de rigoarea capcanei; dar calculul lui era de-un fel aparte, prin aceea că la întreg nu se ajungea însumând mărunțișul, ci dimpotrivă, ignorându-l suveran. Marieta auzise toată povestea de la doi tovarăși ai lui Rică, ce asistaseră la proces. "De ce-o fi vrut curva aia să-l bage la apă, arde-o-ar focul și nu i s-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o consultare mai mult simbolică a beneficiarilor, tributară protocolului de corectitudine politică. Dar rutina afacerilor se dovedi mai puternică decât rațiunile practice, așa încât cartonașul cu numele, adresa și numărul de telefon al oaspeților poposi într-un buzunar soios, printre ceva mărunțiș, o scobitoare generală pentru dinți și urechi, doi covrigi de bere, un ceas de damă Omega, o pereche de zaruri îmbogățite cu mercur, un șomoiog de bancnote prinse cu elastic, o citație de judecătorie parafată, trei caiele înnegrite, un flacon
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de natura personalizată a mesajelor repetate în ajun până la memorizare. Se credea în posesia unor fraze bine alcătuite și-având darul de a lubrifia alunecarea gogoșilor din tavă în mâinile clienților, lăsătoare în urma lor doar de mica grămăjoară cuvenită de mărunțiș sunător. Cu toate astea, nu numai că mai toată marfa rămase cu îndărătnicie la locul ei, dar în urma lui Rică se adună încet-încet, ca un nor sumbru, o ceată într-o dispoziție deloc jovială. Ce se întâmplase? Echipată în uniforma
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tradiția creștină încă din Evul Mediu: falsă și dăunătoare, îmbietoare, dar amăgitoare, într-un cuvânt, lucrarea diavolului. O ultimă ipocrizie a flirtului, accentuează în fine moraliștii, constă în faptul că acesta "se mărginește aproape întotdeauna și în mod deliberat la mărunțișurile exterioare ale dragostei"63. Este steril, gratuit, în vreme ce iubirea, așa cum este înfățișată ea în tradiția creștină, se continuă și se concretizează în procreație. După cum avertizează de altminteri medicii și clericii, refuzând să procreeze, cei care practică flirtul nu numai că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Steaua. Anunțam Nașterea lui Hristos, fiul lui Dumnezeu - tatăl. Învățasem un cântec frumos și doream să-l cântăm câtor mai multe familii. Era și un bun prilej de a mai căpăta câte ceva în mod cinstit și după datina strămoșească - ceva mărunțiș, colaci, nuci, mai de toate, cum procedau și restul copiilor. Pe undeva, fără a mărturisi nici părinților, deși ei știau totul, că fuseseră ca noi, exista între noi și un fel de întrecere, cine contabilizează mai mult, în special bani
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să poarte hainele purtate de colegii lor. Cunosc unul căruia umilința asta nu i-a trecut niciodată. Anul ăsta poate că o să mă resemnez, dată fiind situația. Înainte o rezolvam vânzând pe plajă coliere, rame de fotografii, cutii și alte mărunțișuri lucrate de copii peste iarnă din scoici, dar în vara asta n-am vândut mare lucru, au fost puțini turiști... Fără să bage de seamă, ajunseseră la marginea Bugazului. Era deja ceasul apusului care închidea pământ și mare într-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în curte. "Să băgăm înăuntru... chestiile astea", spuse locotenentul. Ajutat de Motea, depozită în capătul unui culoar puțin circulat cele câteva mobile și valize, strânse în grabă, ale căror boturi prost închise lăsau să atârne lenjerie de damă și alte mărunțișuri. Câteva zile, Nastia nu a ieșit din camera ei și nu a vorbit cu nimeni. Motea urca la ea cu mâncarea și se întorcea cu farfuria aproape neatinsă. Nici madam Segal nu se dovedi mai vorbăreață. Ziua, lucra în "atelierul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mică insectă prinsă de o hârtie de muște! Vai! Țigăncușa îi prinde din urmă: "Ei, boierule, vestitoarele primăverii te-au înveselit, da' buchetul nu mi l-ai plătit!" Începe iar să se caute prin buzunare, cu furie, dar, tot negăsind mărunțiș, îi dă o bancnotă. "Râzi de mine, boierule? N-am vândut azi nimic!" Fata strecoară o monedă în mâna țigăncușei, care eliberează pe loc trecerea, cu un zâmbet zeflemitor: "Mulțumesc, frumoaso! Gagicul tău o să ți-i dea înapoi însutiți." El
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Maria-Tereza." "Nume de împărăteasă!" Ea zâmbește modest sub bereta albastră. Între timp, vestitorii primăverii și-au făcut efectul. Nu mai ninge, soarele strălucește. Fata se oprește, trebuie să ia autobuzul. "Mai întâi, hai să mergem undeva să facem rost de mărunțiș, Maria-Tereza." "Ei, nu..." "Ba da, categoric!" Trec pe dinaintea faimosului restaurant, care, pentru că-și păstrase tradițiile culinare și marele stil de altădată, e frecventat de elita bucureșteană. Dincolo de draperiile trase cu grijă, obișnuiții casei sunt cu siguranță pe cale de a dejuna
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
apă minerală. "Este singurul loc unde artiștii și intelectualii, fie ei niște proaspăt îmbogățiți sau niște bătrâni săraci, sunt respectați!" murmură el deodată! "Poftim?" "Scuză-mă, Maria-Tereza, gândeam cu voce tare." Dar nu era locul potrivit să facă rost de mărunțiș. Trec și de braseria frecventată de studenți, de o tutungerie unde ar fi putut schimba banii, ea chiar propune să intre, dar el nu o aude. Arborează tonul "experienței care se adresează celor tineri": "Ei, vezi, Maria-Tereza..." Ajung în fața unui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Maria-Tereza..." Ajung în fața unui restaurant pe care nimic nu-l desemnează ca având relații privilegiate cu speța artiștilor și intelectualilor și e destul de departe de Universitate. Îi propune să intre ca să ia un pahar. Or să facă totodată rost de mărunțiș. Fata se supune docilă. Pesemne, zâmbind pe sub beretă; pesemne, obosită de plimbarea pe sub burdufurile găurite ale norilor de unde scapă iar fulgi mari, înghețați. Pereții sălii povestesc, în lumina celor mai recente descoperiri făcute de istoricii noștri, epopeea națională, din negura
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mă pot lăsa sedus, o "imoralitate" pe care Breban o stoarce prea des pentru a șoca. Cred că-mi place doar în pasajele în care personajele sale se poartă "normal", preocupate de neconcordanțele dintre ele, dintre adevărata-le vocație și mărunțișurile în care se complac, vorbind parcă, uneori, despre noi toți! Revelionul n-a existat! Așteptam o fată din Constanța, pînă la urmă nu a mai dat semne, deși plecase spre mine; sper că nu i s-a-ntîmplat ceva rău! Nu aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și din multe alte exemple asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rufarul, blehariul, olarul, personaje nelipsite din viața satului În copilăria mea se obișnuia ca, unele personaje să umble prin sate, cu căruța cu diverse mărfuri. Așa era rufarul, păcurarul, bleharul și olarul. Rufarul strângea rufele vechi, zdrențele nefolositoare în schimbul unor mărunțișuri (obiecte ieftine). Femeile îl așteptau lună de lună, cu boccele de rufe la poartă. Rufarul se anunța prin strigătele sale: Hai la rufe vechi!", " Hai la rufe vechi!". Copiii mici se țineau după căruța sa, ca după aur. Erau curioși
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
muncă sunt În legumicultură, viticultură, În industrie. Sunt oameni muncitori, conștiincioși. În San Francisco, cartierul lor e un adevărat oraș chinezesc, situat Între strada principală Market Street și bulevardul de pe malul Pacificului. Numeroase prăvălii mici, una lângă alta, pline de mărunțișuri lucrate de sfânta mână, cum spun ei, alături de mici restaurante ce te invită la gustări care de care mai diferite, până la localuri În care se spune că ți se oferă opium, până târziu după miezul nopții. A treia zi de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Cătălin și am plecat întreaga echipă operativă la Olt, să ne purificăm și să facem havan pentru Shri Vishnumaya. La Slatina, la mal, Oltul apare ca o mare apă stătătoare, cu izul specific bălților încărcate de broaște și... ceva pești - mărunțiș. Cert este că, după ce am intrat cu picioarele în apă, purificarea a fost instantanee, încât Kundalini a țâșnit, calota craniană s-a răcit și... a început să mă mănânce creștetul capului. Observând că nimeni nu se gândise la chibrituri, am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
reprezenta și locul de dormit pentru vânzători, căci noaptea se aprindeau lămpile pe care vi le-am descris mai înainte și-i puteai observa întinși printre obiectele comerțului lor. De la standul situat chiar în fața intrării în campus am cumpărat cele mai multe mărunțișuri. Apoi am mai adus clienți. Iar am mai cumpărat câte ceva. Și iar am adus clienți. M-am împrietenit astfel cu vânzătorul, un indian foarte închis la pigment; aproape negru. Drept recompensă mi-a oferit inițial un suport metalic pentru puja
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de seamă, jocuri, reproducând aprecieri ale unor personalități și publicații literare care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru (mai dificilul) miraj al creației. Îndrumarea înspre latura critică speculativă nu e mai puțin importantă. Foarte în notă mărunțișurile distractive: jocuri, șarade, paradoxuri etc. (prof. univ. Leca Morariu,Revista Făt Frumos nr.1, anul XVII,1942) * „... această tânără revistă dă impresia sufletului primăvăratec, a cărei însușire primordială este frăgezimea”... (C. Stelian în „Evenimentul zilei”, 12 aprilie,1942) ...”Liceul ortodox
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gazeta Bucovinei era redactată de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, adus de la TribunaSibiu și de Vasile Marco - redactor responsabil. Sau tipărit 8 numere, la intervale diferite de timp, foaia fiind destinată sătenilor și avea o problematică diversă: rubrici cu povețe economice, mărunțișuri și ghicitori, Calendarul perioadei, Literatură cultă și populară - parte din ea selectată din periodicele transilvaniene, de la Iași sau de la București. Erau prezenți autorii: Ion Creangă, I. Slavici, N. Gane, I.Pop Reteganul, George Coșbuc, D. Stăncescu, Th.D. Speranția, dar venea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]