2,125 matches
-
asupra apărării eului. Se cuvine să menționăm în acest context că, în dialogurile sale cu A. Freud, Sandler - atunci când abordează diferența dintre motivele apărării și mecanismele de apărare ca atare - vorbește de acestea din urmă ca despre „un gen de mașinărie mentală inevitabilă”. Caracterul inconștient-automatic al mecanismelor de apărare ar fi compatibil cu o astfel de viziune. Totuși, acest mod de a concepe realizarea actelor de apărare este greu de acceptat dacă ținem seama de diversitatea mecanismelor de apărare. Laplanche și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
descris anterior. În mod practic Însă, mult mai multe instituții comuniste puteau interfera În acest joc de putere intestin al sistemului penitenciar: partidul comunist, Securitatea, directorul MAI, miniștri etc. Cazuistica este extrem de vastă. Un exemplu poate fi edificator pentru anvergura mașinăriei birocratice În care se Înscria și direcția penitenciarelor: pentru penitenciarele din teritoriu, În funcțiile de comandant sau locțiitori de comandant, numirea nu se putea face fără acordul prealabil al organelor locale de partid. Spre exemplu, pentru numirea lui Gheorghe Ceornea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cearșaf pentru a nu se murdări de sângele lor. Nu mai devreme de anul 2005, cinismul său era evident În documentarul lui Alexandru Solomon, „Marele jaf comunist”. Valoarea memoriilor unor astfel de indivizi este de necontestat atâta timp cât multe dintre documentele mașinăriei totalitare rămân astăzi sub cheia arhivelor. Fie că vorbim de incompetența unor gestionari de arhivă, de secretomania maladivă a unor instituții sau de legislația absurdă. Așa se face că, de curând, CNSAS a dat naștere unui volum de... pseudomemorii. Titlul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lui și cred că a Înțeles acest lucru. În ciuda unor Încercări (de altfel, total ilegale) de a-și ajuta candidații, mesajul lui a fost relativ surdinizat, nu a mai fost acel Ion Iliescu capabil să tragă după sine o Întreagă mașinărie a partidului. Vladimir Tismăneanu: O să vedem mai Încolo, nu știu. Mircea Mihăieș: Vorbesc despre ce s-a Întâmplat la aceste alegeri, nu putem să anticipăm. Vladimir Tismăneanu: Și eu am observat același lucru, dar poate că ține tocmai de chestiunea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În mod straniu, am învățat să-mi conserv această lipsă de înțelegere salutară datorită unui om care proslăvea războiul. Instructor de carieră, mic de statură, robust, impecabil în uniforma lui de mercenar de elită, le prezenta soldaților noile arme și mașinăriile de război, le explica manevrarea lor, compara caracteristicile. Sala unde își ținea lecțiile era despărțită de blocul nostru operator printr-un perete nu prea gros. Vocea lui ar fi putut, după părerea mea, să răzbată prin vacarmul unei coloane de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înainte de a deveni instructor). Tema asta îl făcea epic. Tot repetând generațiilor de soldați aceeași poveste, reușise să elaboreze o adevărată mitologie, care prezenta nașterea elicopterului, slăbiciunile copilăriei, îndrăznelile tinereții și mai cu seamă isprăvile tehnice din ultima vreme. Fabuloasa mașinărie transporta camioane, distrugea tancuri, se acoperea cu aparatură ce-l proteja de rachete. Simțeam că vocea de dincolo de perete avea să se moduleze dintr-o clipă într-alta în strofe. — Americanii, care credeau că ne-au tras clapa cu Stinger-ele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care arăta publicului un titirez mare. Explicațiile lui stârneau deja râsete. — Sovieticii produc chestia asta în uzinele lor de armament. Ceea ce le permite mai întâi să disimuleze producția de proiectile teleghidate și apoi să le facă o plăcere copiilor. Deși mașinăria asta cântărește mai mult decât un obuz și face zgomot cât un tanc. Uitați-vă! Omul se așeză pe vine, apăsă de mai multe ori pe mânerul titirezului pentru a acționa arcul ascuns în corpul nichelat. Jucăria se lansă într-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care încearcă să ajungă din urmă zgomotul sacadat al pașilor, amplificat de casa scării. Iar sub ferestre, în amurgul de iarnă, trecerea greoaie a trenurilor, a căror încărcătură poate fi întrezărită - trunchiuri lungi, necojite, de arbori tăiați, blocuri de beton, mașinării sub prelate... Adolescentul își spune că femeia care citește cu voce tare îi e total străină. Este o străină! Venită dintr-o țară care, pentru locuitorii orășelului, se află mai departe decât luna de pe cer. O străină care de mult
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întâmplare, temându-se că va fi iscodit, în legătură cu apariția sa subită, de vreun tribunal revoluționar local sau pur și simplu de vecini curioși. Istorisirea pe care o alcătuise în timp ce călărea trecea sub tăcere esențialul. Fugise din regimentul său, din cauza unei mașinării. Un aparat plasat pe biroul ăla mare, negru, din clădirea pe care o ocupa statul-major al frontului. Nikolai venise în acel oraș în calitate de curier, cu o scrisoare de la comandantul regimentului lor. Remarcase în curte vreo douăzeci de civili, bătrâni și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din comandanți striga: „Atâta timp cât Moscova nu și-a dat avizul...“ Apoi, dintr-odată, un obiect căpătase viață pe biroul cel mare din lemn negru. Era aparatul ăla ciudat, în jurul căruia se strânseseră toți. Nikolai întinsese gâtul, nemaiputându-și stăpâni curiozitatea. Mașinăria dădea afară o panglică lungă, de hârtie, de care comisarii trăgeau, citind-o ca pe un ziar: „Iată! Acum e limpede, anunțase o voce invizibilă dindărătul ușii, citiți: împușcați-i ca pe niște dușmani ai revoluției, afișați în locuri publice
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cal și, părăsind curtea, îi văzuse pe „dușmanii revoluției“, pe care-i duceau îndărătul clădirii. Nici nu mai știa câte execuții de felul ăsta văzuse deja în cursul celor doi ani de război. Însă șarpele ăla alb care ieșea din mașinărie îl făcea să simtă un nod în gât, de mânie și de o durere cu totul diferită. Se sufoca, trăgea de gulerul hainei, apoi deodată oprise calul în mijlocul uliței și spusese cu glas tare: „Nu, Vulpoiule, așteaptă, o s-o luăm
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
plaseze piesa, trage mâna îndărăt, chiar înainte de lovitură, și vrea să dea înapoi. Dar în jurul lui mașina vibrează, fără nici o secundă de timp mort, fără nici cea mai mică deschizătură pe unde ar putea ieși. Iar prin zgomotosul mers al mașinăriei, recunoaște camera, lumina și obiectele din vremea copilăriei... În nopțile următoare, visul n-a mai revenit. Căci n-au existat nopți. Mereu fuga aceea spre răsărit, apoi un sat abandonat, pe care încercau să-l transforme, în cursul scurtelor ore
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Două milioane de dolari. E prețul care mi se cere pentru teancul ăsta de hârțoage. Documentația tehnică, completă, pentru un elicopter de luptă. O minune. Mă întreb cum de pot inginerii ăia, care nu-s plătiți cu lunile, să fabrice încă mașinării de nivelul ăsta. Elicopterele Apache americane sunt, pe lângă, astea, niște cutii de conserve zburătoare. Dar Rusia rămâne fidelă sieși. Inginerii nu încasează nimic, iar mafioții care organizează scurgerile își cumpără vile în Bahamas... Servieta asta va pleca din nou, mâine
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai departe, ci pentru a o face pe grozavul” (Lovink, 2004, p. 50). Adunarea de informație nu are o finalitate constructivă. Folosește monitorul asemenea unei oglinzi pentru a vedea ce frumos și deștept este. Și la ce performanțe a ajuns mașinăria pe care o manevrează. Învăluit în cele mai rafinate evenimente și cele mai aiurite dispozitive, noul dandy de-reglează economia timpului a administratorilor care pun semnul egal între informație și bani. (Lovink, 2004, p. 50) Cel integrat în cyberspațiu se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Homosexualul, ca și Păgânul, e considerat ca fiind o victimă a conspirației ecleziale multiseculare. Victimizarea este primul pas spre reabilitare, iar reabilitarea - primul pas spre canonizare. Dacă ideologia aceasta ne va convinge că Iuda a fost realmente o victimă a mașinăriei creștine vreme de aproape două mii de ani, atunci e de la sine Înțeles că victima trebuie recompensată postum cu titlul de martir, așadar canonizată. Pe de altă parte, Încercarea de reabilitare a lui Iuda ține de contextul post-Auschwitz. În secolul I
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Să te îmbraci și să te dezbraci de zeci de ori într-un spectacol.” Ce ziceți copii, mai dorește cineva să se facă actor? Sunt sigur că da, dacă are har și iubește teatrul. Dragi copii, teatrul este aparent o MAȘINĂRIE producătoare de vise: o mască râde, o mască plânge. Dar, spectacolul este și va rămâne pentru spectatori un EVENIMENT, dar și actorul este produsul central al evenimentului - spectacolul. Dovada? Mergem la teatru să ne consumăm în direct emoțiile, să iubim
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
De atunci Însă adaptarea a fost transmisă din generație În generație: am moștenit-o cu toții Într-o anumită măsură, așa că ne conectăm la joystickuri și la telecomenzi, la sute de feluri de mișcări repetitive. Dar În 1922 să fii o mașinărie Încă era ceva nou. La parterul fabricii, bunicul meu a fost instruit pentru noua sa slujbă preț de șaptesprezece minute. Parte din genialitatea noii metode de producție era diviziunea muncii În sarcini necalificate. În felul ăsta puteau angaja pe oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și Încovoiate, ca o colivie. Pe vremuri existase un liftier; acum nu mai era. Ne-am Înghesuit geamantanele În spațiul strâmt și am Închis ușa. Aceasta tot sărea de pe șină. A trebuit s-o Închid de vreo trei ori până când mașinăria s-a pornit. În cele din urmă Însă s-a urnit și, de după barele vopsite, am văzut cum trec pe lângă noi etajele, toate Întunecate și identice, exceptând variațiile cu o cameristă În uniformă sau un cărucior de menajeră În fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mai-mai că m-aș interna și eu. Ca orice adolescent, nu băgam de seamă ce Înfățișare tălâmbă aveam. Mișcările mele de barză, brațele care se bălăngăneau, picioarele lungi care-și aruncau Înainte tălpile prea mici În mocasini gălbui - toată această mașinărie zăngănea sub turnul de observație al capului meu, iar eu eram prea aproape ca s-o văd. Însă părinții mei o vedeau. Îi Îndurera să mă vadă avansând pe aleea care ducea la intrarea În spital. Era groaznic să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
despre mirosul straniu pe care-l degaja mașina de scris, aducând a diluant de vopsea combinat cu salam, și despre soluția de curățat aplicată de ultima persoană care o folosise și despre tasta F, stricată, care se Înțepenea. Pe acea mașinărie ultramodernă, dar care avea să fie În curând uitată, am scris nu atât ca un copil din Vestul Mijlociu, cât ca o fiică de pastor din Shropshire. Mai am și acum pe undeva o copie din narațiunea mea psihologică. Luce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să ne orientăm și să vedem dacă nimeni nu a detectat prezența noastră. Încăperea în care am dat era magazia. Cutii peste cutii erau rezemate de fiecare perete și dădeau impresia că pot cădea în orice moment. În stânga, era o mașinărie mare care comunica cu magazia printr-o uriașă fantă. Aici erau primite alimentele, pachetele noastre cu mâncare care trebuiau să ajungă la bucătărie. George! Ce-i? Fă-mi loc, te rog! Și tu! Dați-vă din calea mea! Mulțumesc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
aveam mult de mers pe drumul pe care-l apucasem. Mai aveam încă de ce ne teme. Armata! Deși nu a fost folosită de ani întregi, era totuși o forță redutabilă ce își avea punctele ei slabe, la fel ca toate mașinăriile statului. M-am bucurat văzând că elevii pe care-i plasasem în fața cancelariei erau tot acolo și mi-au îndeplinit vrerea. Nimeni nu se apropiase de ușile masive. Venind spre ei, mi-au făcut loc și mi-au dat voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se omorâse singură. Chiar și atunci când o apucase de gât ca s-o sperie, refuzase să vorbească și plătise tăcerea cu viața. Bărbatul ar fi putut să renunțe. Așa i-ar fi recomandat prudența. Orice demers al lui devenea primejdios. Mașinăria polițienească se pusese În mișcare. Cunoștea deja existența surorii, a mai tinerei Francine Lange? Ea pretindea că nu, și poate că era adevărat. Un ziar Îi adusese la cunoștință că exista, că tocmai sosise la Vichy. Atunci Îi trecuse prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
se întâmplă. Pusio privește în jur cu teamă. — Așa sunt romanii, filozofează batjocoritor instructorul. Ridică măna spre trapa de deasupra și rostește cu glasul vibrând de ironie: — Uite-i pe învingătorii Pământului și cuceritorii Universului cum stau suspendați într-o mașinărie șubredă și aplaudă frenetic pericolul pe care-l înfruntă. — Nu poate fi chiar atât de periculos, murmură tânărul. Se vede însă că e îngrijorat de-a binelea. Cu un aer fals nepăsător, Rufus îl liniștește: Dacă ești temerar, n-ai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tot ce lăsăm în urmă. Inconștient de schimbările dramatice care-l pândesc, Rufus o ia înainte pe culoarul îngust. Ajuns la intersecția cu altă galerie, îi face semn germanului să se grăbească, după care cotește la stânga, printre tot felul de mașinării, planuri înclinate, scripeți și platforme suspendate. În urma lui, tânărul zăbovește, privind în jur. I s-a trezit din nou curiozitatea. Hai odată! se impacientează instructorul. — Ce sunt astea? — Aici, în subsol, sunt depozitate mecanismele care funcțio nează prin asamblare... — Cum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]