1,749 matches
-
și divinația sunt practici complementare. De exemplu, pentru a ști mai bine care este drumul de urmat, un magician va recurge, în fază preliminară, la divinație. La rândul său, prezicătorul cunoaște oricând câteva formule magice sau își îndrumă clienții către magicieni experimentați. Interviurile realizate de noi surprind și acest fapt: "Vin la mine oameni cu tot felul de necazuri. Eu le spun dacă mai au șanse de scăpare și vreau să-i ajut. Pe unii îi trimit la preot, pe alții
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
teoretică, practică și experimentală mult mai amplă și mai complexă decât în cazul divinației. Îndeplinirea actului magic este mult mai riscantă decât în cealaltă situație. Este știut faptul că nestăpânirea spiritelor sau a forțelor supranaturale putea avea efecte nocive asupra magicianului. Dincolo de nesfârșitele analize de ordin speculativ care ar putea pune în evidență amploarea și nu superioritatea uneia sau alteia dintre cele două practici subscrise fenomenului religios, clare rămân complementaritatea și distincțiile dintre cele două. Alte diferențe se pot manifesta și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fenomenului religios, clare rămân complementaritatea și distincțiile dintre cele două. Alte diferențe se pot manifesta și la nivelul instrumentarului folosit. Prezicătorul folosește un material specific care corespunde tehnicii divinatorii pe care o practică (cărți, bețigașe, glob de cristal etc.), în vreme ce magicianul are un "echipament standard" (de la ținuta vestimentară, până la instrumentele și ingredientele folosite). Magia și divinația au însă și o serie de asemănări: * ambele presupun o relație cu absolutul; * se pot desfășura în aceleași spații sacre (izvoare, grote, pe înălțimi, în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!"161. Din această perspectivă, a rațiunilor care stau la baza consultării magicienilor și prezicătorilor, atât magia, cât și divinația se aseamănă foarte mult. Cele două se bazează pe un alt principiu de explicare a fenomenelor, diferit de modelele științifice moderne și postmoderne. Concluzionând, raportul divinație magie ar putea fi reprezentat schematic în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
universul uman și social. De exemplu, astrologii își propuneau să descopere în ce măsură poziția astrelor pe cer poate influența o persoană sau o comunitate. Alte forme de divinație încercau să scoată la lumină un infractor pentru a fi deferit justiției, un magician căuta remediul unei maladii etc. Scopurile nu erau neapărat, așa cum s-ar crede, de natură pur spirituală și metafizică. Adevărul, iubirea, dreptatea, moartea, libertatea sunt aspecte care interesau doar elitele vremii și nu mulțimile. Așadar, pentru omul obișnuit, toate acestea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
opinie, dar și de la faptul că unele practici divinatorii au supraviețuit până astăzi, observăm că între magie (cu toate practicile sale) și știință nu ar trebui să existe divorțuri definitive. Și aceasta, în ciuda multiplelor diferențe dintre ele. Practic, visul vechilor magicieni cum scria Ioan Petru Culianu a fost împlinit de știința modernă. Jeanne Favret-Saada chiar ilustrează acest fapt: anestezia a luat locul narcoticelor, electricitatea permite comunicarea la distanță, iar descoperirile din domeniul geneticii ar putea conduce la rezultate nebănuite care, altădată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
existența unor calități. În primul rând, practicianul trebuie să posede darul profetic, puterea de a face farmece, de a trimite boli sau de a vindeca. În unele privințe, portretul celui care divinează se aseamănă cu cel al vrăjitorului sau al magicianului. De multe ori este vorba de una și aceeași persoană. 9.1. Specialiștii practicilor divinatorii Există mai multe căi de a dobândi titlul de ghicitor: a) darul poate fi de natură ereditară (moștenit prin naștere) sau b) dobândit printr-o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Max Weber, în Sociologia religiei. Performatorii diferitelor ritualuri magico-religioase, numiți de autorul german specialiști ai sacrului, se bucură de o anumită autoritate în comunitate, în funcție de charisma de care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
evenimentelor exprimă cu claritate un fapt: urmașa Evei a fost făcută răspunzătoare de toate relele Evului Mediu. Sub chip de vrăjitoare, descântătoare, vraci sau ghicitoare, ea putea influența realitatea. Spre deosebire de femeie, bărbatul este valorizat în mentalul colectiv mai mult ca magician. Or, această îndeletnicire nu exclude arta divinatorie. În plus, ea nu comportă o conotație peiorativă, asemenea vrăjitoriei. Să fie oare aceasta o consecință a faptului că practicianul este de sex masculin? Reprezentările sociale mai vechi și cele moderne seamănă destul de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
destul de clar faptul că practica divinatorie este percepută și se structurează la nivelul câtorva paliere: prezicătorii, clienții și spectatorii. 10.1. Prezicătorii Prezicătorii și ghicitorii se identifică, de regulă, ca o categorie aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși, principala lor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este nici un păcat aici, ne ajută în agricultură..." (A.S., Suceava, 68 ani). Dintre acești practicieni rurali ai divinației există azi o serie care și-au făcut din aceasta un fel de profesie. Se numesc vrăjitori, vraci, descântători și, extrem de rar, magicieni. Practica divinației, în acest caz, se înscrie într-un act mai complex de magie populară. Divinația este aici un studiu preliminar prin care se depistează răul și se pun "diagnostice". Ea este urmată întotdeauna de ritualuri de desfacere, dezlegare a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
naștere se pot distinge o serie de semne. În spațiile nordice se credea că nașterea unui copil cu membrana amniotică pe cap este semn că acesta va avea darul de a se face nevăzut sau că va fi un bun magician. La români, acest fapt prevestea transformarea copilului în strigoi 251. Grecii au inventat fiziognomonia, știința prin care se pot realiza previziuni asupra personalității unei persoane plecând doar de la caracteristicile fizice (față, ochi, nas, frunte, mâini etc.) Aceste încercări nu au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sprijinul ideii că, din punct de vedere interpretativ, divinația se poate realiza în două direcții: a) într-un sens formal, direct, care favorizează strict relația semn semnificație și b) într-un altul mai subtil, specific profeților, misticilor și, de ce nu, magicienilor veritabili, în care demersul se continuă către o hermeneutică a negativului și a cotidianului. Firește, noi suntem tentați să gândim o hermeneutică a negativului, mai ales în raport cu semnul scris. Iar acest fapt este pe deplin explicabil. Adesea relația semn scriere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
gândim la practicarea și studierea divinației în istorie de către persoane recunoscute pentru preocupările lor științifico-filosofice. Mai mult chiar, cercetările antropologice atestă faptul că în comunitățile arhaice cei care erau învestiți cu harul divinării făceau parte din rândul "specialiștilor sacrului": șaman, magician, vraci, preot etc. Din perspectiva clasificărilor enunțate mai sus, divinația are un statut destul de ambiguu. Ea poate fi gândită ca o formă de religiozitate savantă dacă este guvernată de un sistem de reguli precise, dacă este deservită de un corp
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
normal things. Actually, it's about two different knowledge paradigms. Ion Petru Culianu explains this fact by the paradox of the apterous fly. More that this, at social level, this would mean a phenomenon of authority dispute. The priest, the magician, the fortune teller, the doctor, the chemist, the judge, all of them dispute their authority and their skills in solving social and individual problems. It's more difficult to think about the trial of mutual justification. The situation is a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
devine foarte repede patogenă. De aceea, este important faptul că acest discurs se bazează pe tehnici involuntare și care doar rareori pot fi controlate. Bateson subliniază că oamenii care își pot controla eficient comunicarea non-verbală, cum ar fi actorii și magicienii, întîmpină mai multe dificultăți atunci cînd trebuie să se comporte sincer, și de asemenea le este mai greu să-i convingă pe alții de propria sinceritate. Ca și în cazul vorbirii, prea multe minciuni în limbajul gesturilor sînt nefavorabile. Totuși
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
iluminează numai pe cei iluminați; și că majoritatea nu are codul pentru a-i descifra pe Goya sau Couet. Vederea este o recompensă, nu o grație. Iar frecventarea operelor, o muncă, nu o ceremonie. Geniul intermediarilor nu era cel al magicianului nostru național. Deși uimitor de înzestrat pentru publicitate, termenele medii nu erau punctul lui forte și a trecut peste constrângerile socio-culturale ale transmisiei, toate instrumentele practice și învățate ale conivenței. Calificarea cetățeanului mediu de a primi stigmatele mântuitoare nefiind înnăscută
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
102 "Le film de cinéma reste le principal produit d'appel de l'audiovisuel", Joëlle Farchy, Le cinéma déchaîné, Presses du C.N.R.S., 1992, p. 303. * Omul de televiziune francez Jean-Christophe Averty a realizat în 1964 un film TV intitulat Méliès, magicianul din Montreuil-sous-Bois, despre regizorul Georges Méliès (1861-1938) (n.trad.). 103 Régis Debray, "République ou Démocratie", în Contretemps. Éloges des idéaux perdus, Gallimard, Paris, 1992. 104 Serge Daney, Ciné-Journal, prefață de Gilles Deleuze, Cahiers du Cinéma, Paris, 1986; Le Salaire du
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aproape nici o îndoială că Newton a fost cel dintâi care a venit cu această idee - în anii 1660 -, însă el nu și-a publicat lucrările decât 20 de ani mai târziu. Newton nu era doar om de știință, ci și magician, teolog, alchimist (de exemplu, folosea texte biblice pentru a concluziona că a doua venire a lui Cristos avea să aibă loc în jurul anului 1948), așa că și multe dintre viziunile sale au fost eretice. Drept urmare, era secretos și nu dorea să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
eroarea de a cădea în extrema anihilării. [...] Mai mult, semnificația apariției dependente nu este aceea că fenomenele apar în mod inerent în funcție de anumite cauze și condiții, ci faptul că apar în mod dependent de cauze și condiții ca iluziile unui magician. Dacă înțelegeți corect înțelesul vacuității și alapariției dependente, puteți înțelege atât inevitabila și corecta aparență a unui obiect, cât și lipsa de existență inerentă a acestuia; aceste două aspecte nu sunt câtuși de puțin contradictorii.“ Vacuitatea, ca lipsă a faptului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și Prospero taumaturgul. Piedut în abstruse speculații, în lecturi oculte și în reverii, absent de la determinările realității și de la primejdiile ei, el își pierde domnia și e lăsat, fără nădejde, pradă mării. Iar apoi își recâștigă Milanul, însă tocmai ca magician, folosindu-se de însăși competența a cărei dobândire îl pierduse. Rătăcit cândva în contemplație și dezlumindu se astfel, el își transformă puterile oculte în puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lor. Și nici practicând le grand oeuvre ca să scoată aur din piatra filozofală. Prospero, oricât de mare i-ar fi puterea asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă 154 și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă 154 și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac să crezi că ar fi biruit oricum, dezmeticit din visare. Capacitățile lui par mai mult o metaforă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
condiționat de relația lui Ariel cu fostul și cu viitorul duce de Milan, adus acolo, cu copila lui, de vânturi și de soartă. Avea să rămână multă vreme, doisprezece ani, și să-i fie insulei și duhurilor ei stăpân atotputernic. Magician și el, maestru peste vrăji, Prospero este însă tocmai opusul răposatei Sycorax, un principe luminat, un gânditor de taine albe, un suflet ferm, dar neîncrâncenat. De cum sosește și aude vaietele spiritului prizonier, îi redă libertatea. O libertate condiționată de o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lor. Dar muzica cea mai vrăjită pe care o produce Ariel singur este cea cerută de Prospero în clipa în care îi vede, aduși lângă peșteră, pe Alonso, Sebastian, Antonio, Gonzalo, Adrian și Francisco. Muzica lui Ariel încununează cariera de magician a lui Prospero și se face auzită imediat după ce ducele de Milan se hotărăște să renunțe la ea: „Ci iată, acum 189 / Mă lepăd de magie. Mai cer doar - / Și asta chiar acum - un cânt ceresc / Ca să-mi sfârșesc asupră
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]