3,302 matches
-
Nord a Moldovei și rezistă de aproape 200 de ani, unui crunt proces de deznaționalizare, răbdând bătaia de joc a străinilor. Fiecare palmă de pământ, fiecare sat are istoria lui cu dramele sufletești ale fraților noștrii. Numai un exemplu: Satul Mahala, în ciuda rezonanței turcești a numelui său, este un frumos și autentic sat românesc la 7 km de Cernăuți. Numele lui vechi Ostrița, e menționat în uricul de danie a lui Ștefan în 1473, când satul și moșia Ostrița, au fost
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
copilăriei, în Ploieștiul căruia bombardamentele anglo-americane îi pricinuiseră nu răni, ci cratere deschise, a rămas marcat de tot ce a fost mai tragic la mijlocul anilor ’40, anii copilăriei petrecute într-un cartier ce trebuia de mulți ocolit, după cum era cunoscută mahalaua Malu Roșu, din parohia Sfânta Treime. Poveștile copilăriei în vreme de război nu au fost cu Feți Frumoși și cu Ilene Cosânzene, ci cu morți din belșug pe câmpurile de luptă, dar și cu terciuți de bombele razante și incendiare
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
unele care astăzi ar părea grotești, dar care, din nefericire, constituiau realitatea în timpul copilăriei și a primei tinereți a lui Mihai Vișoiu. Curgerea povestirii este firească, de parcă ne-ar fi descrisă de un puști oarecare, unul dintre cei mulți ai mahalalei, cocoțat pe gardul de lemn al bisericii Sfânta Treime, ronțăind un cotor uscat de măr în așteptarea pomenii. Cu siguranță că orice cititor cu înțelegere profundă vede că din imaginea simplă a unui copil răzbate lupta pentru viață, bine ascunsă
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
special, folclorul autentic, muzica clasică, ușoară, romanța. De asemenea, iubesc poezia și teatrul. În casa noastră exista, grație talentului și pasiunii tatălui meu, gramofon, patefoane, aparat de radio cu pick-up. Tata cânta foarte bine la acordeon și era chemat în mahala sau împrejur să cânte la toate evenimentele vieții: la naștere, la botez, la nunți și la înmormântări. Știa să cânte de toate. Și avea har înnăscut. Cânta și din gură, la fel de frumos, cu o voce timbrată, caldă. Avea în repertoriu
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
ale doamnei directoare Pupăză. Dar și până în acel moment al „debutului” meu pe scena școlii, ne jucam în curtea casei noastre „de-a artiștii”. Organizam câte un spectacol de muzică și poezie, avându-i ca invitați pe toți copiii din mahalaua pescărească de pe Faleza Dunării. Cortina era improvizată din cearșafurile și cuverturile mamei prinse de o sfoară întinsă bine între doi pruni. Așa cum am spus, suntem o familie numeroasă și în general, am fost copii cuminți, ne-am ascultat părinții și
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
după chipul și asemănarea sa, într-un moment de neatenție al Divinului său părinte, își dădea cu pumnii în cap de disperare și rușine că-l făceau netoții de râs. Diplomat fiind însă, aștepta un moment prielnic... *** Undeva, într-o mahala a universului, un sistem solar amărât și o planetă de tot râsul: Tera. Locuitorii acestei planete, niște bipezi stupizi și foarte înfumurați, aflați, după niște calendare ale lor, pe la mijlocul mileniului al-VII-lea, aveau o singură obsesie. Să fie veșnic frumoși, tineri
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
muștar picant și aromat, după preferință și cu sare și ciușcă. Doar și numai așa veți obține mititei savuroși cum se zice, că numai la noi sunt. Cunosc mulți din așa- numiții gastronomi prin birturi și bodegi mai ales prin mahalale, care din neștiință ori din spirit de falsă economie înmulțesc aluatul de mititei cu alte soiuri de carne de porc, ori oaie. Afară că scad mai puțin la prăjit decât ca cei de carne de vacă, nu au pe departe
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
înmulțirii numărului lor. Metoda brutală cu care acționează acești oameni, stilul pe care-l adoptă, este o sfidare la adresa bunului simț, a bunei cuviințe. Iată că râsul lor sfidător, vorbele de amenințare, limbajul de cea mai joasă speță - limbaj de mahala -, tonul vorbirii - urlet uneori -, sau îmbrăcămintea, obiectele preferate, poziția corpului, gesturile în intimitate, dar și în societate - vădesc vulgaritate. Bine ar fi ca în folosirea cuvintelor, dar și în toate manifestările noastre, să ne comportăm cu decență și responsabilitate. Să
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
primar ar trebui să fie un bun gospodar localnic cunoscut de toți nu „membrul PCR trimis de județeană” Cu pământul în proprietate poți face ce vrei. Chiar să-l vinzi dacă ai chef să devii muritor de foame undeva prin mahalalele orașelor. Nu este voia lui Dumnezeu să o faci. Din contră Dumnezeu ar recomanda tuturor șomerilor orașelor să vină să cultive pământul. Este de lucru căcălău pentru oricine. Totul este ca munca, foarte grea a țăranului, să-ți facă plăcere
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
Gigi, galanton ca de obicei. Da’ pe urmă să n-aud că te doare capu’... -Parcă n-ai știi...Doare dacă le-amesteci, da’ una mică merge! Dom’ Cocoș, ne iertați, așa suntem noi mai neprotocolari...Așa-i lumea-n mahala, Costică, Costică,/ Să nu vadă nimenea, / Fă lampa mai mică...-începu să cânte Rodica hodoronc-tronc. -Nu, chiar n-ați băut nimic, că îmi păreți cam vesele?- se adresă Radu Elenei. -Hai, c-o ziseși, eu și...- i-o întoarse Elena
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Tanti Frosa știa cazul Că-și făcea veleatu-n târg Pentru care cu mult sârg, Își sulemenea obrazul Nu-și făcea deloc iluzii Despre cum se-ntinde bârfa: Afla fufa, afla târfa Doar prin câteva aluzii Prima și singura care Vindea mahalalei zvonul Că-i ținea apoi isonul Dintre țațe, fiecare: Cin' se-nsoară, cine naște Fără nici un căpătâi Cine s-a spurcat întâi Că ea știe și cunoaște Cine-nnoadă și deznoadă Intrigile de duzină, Cine până la chenzină Face foamea stând
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
în: Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iar sporovăie întruna Gaițele la trei, la patru Ca pe scenă la un teatru Până pică de somn, luna --------------------------------- Ascuțite ca un brici Și tăioase ca o spadă În mahalaua de calici, Două țațe iar se sfadă O altistă vag soprană Alta vine de la piață Și pe drum făcând ea pană, I s-a pus pe ochi o ceață: - Ai ajuns doar os și piele N-am cu cine sta
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]
-
cu ghioage și l-au bătut, să-l facă să se ridice. Nimeni nu era în stare să-i dea lovitura de grație. Atâtea zile și nopți de nesomn ... Nimeni nu mai dormea bine și nu mai avea liniște în mahalaua de pe Vadul Cazărmii! Somn de coșmar, tresărit, neputincios, somnambul, surescitat. Era frig, era toamnă, era brumă. Și eu trebuia să trec zilnic prin maidan, să ajung la serviciu. Și calul ridica de fiecare dată, capul, implorându-mă, ca-ntr-un
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
săturat, Alții dau abil din coate; Ce-ați crezut că s-a schimbat? Toate-s vechi și toate-s toate. Fratele ce-ți fuse bun Ani în șir, chiar mama ta... Nu te vor! Așa o spun Mulți tribuni de mahala. Poți avea pe cin’ să crezi!... Când trăiești viață de câine; De ești treaz, parcă visezi - Ce e rău și ce e bine... Că pământul nu-l mai vrei, Nici recolta s-o culegi; Asculți vorbe la mișei, Te căznești
NONEGLOSSĂ NOUĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360749_a_362078]
-
că-l au într-un fel, așa după cum îl pot avea unii chiar cu limbaj deocheat, dar ‘artistic’... zic ei. Cum nici în așa ceva nu cred, deoarece, oricât s-ar asocia ‘drumurile’acestei rețele de ‘socializare’, chiar mai insignifianțe, cu mahalalele mărginașe, nu pot să cred că se poate numi cultură ceea ce auzi zilnic în jargon. În schimb, unii au această ‘credință’... Relațiile pe facebook sunt cam ireale în concret(având și excepții, nu?), compromițătoare de multe ori (‘câștigând’ un like
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
Rămăsese nemișcată, privindu-și mama cu ochii măriți. Și aceasta continuase cu voce scăzută: „Tu te-ai născut în plin război... tocmai începuseră să înmugurească sălciile, arinii... Cândva, ți-am mai povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele din mahalaua asta, pentru că eram de origine rusă, fusese deportată din oraș, undeva spre centrul județului, pentru că aici, fiind prea aproape de graniță, se presupunea că noi lipovenii am fi putut colabora cu rușii. Eram considerați ca și dușmani și, dacă ar fi
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
Să nu ridici piatra! a strigat Licurișca. Ia mai lăsați voi femeile în pace, curvarilor! Pe voi nu vă arată nimeni cu degetul?! Ba pe noi ne privesc oamenii cu simpatie, ba chiar ca pe un fel de eroi de mahala. Noi, bărbații, ne păstrăm identitatea, numai femeile se transformă în curve și sînt disprețuite de comunitate ... în timp ce poponarii își fac legi pentru a-și proteja curul ... Legi făcute de oameni, nu de Dumnezeu! a precizat Licurișca, apoi mi-a umplut
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
în versuri-“Roma învinsă “ de parodi- Caragiale începuse să frecventeze ședințele “Junimii “. Deaceea primele sale piese au apărut în “Convorbiri literare“. În acest context, Titu Maiorescu se plânge în ”Însemnările sale zilnice “, în mai multe rânduri de atitudinea: “ca la mahala “ a lui Caragiale. Datorită amozităților intervenite între cei doi Caragiale părăsește Junimea. Împreuncă cu Anton Bacalbașa editează revista „ Moftul Român“. Dramaturgul era directorul revistei iar Bacalbașa prim redactor. Această revistă a apărut în două serii, prima în 1893, a doua
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ZIARUL STRADA MARE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ZIARUL STRADA MARE Citesc unii cu voce tare, Din ziarul Strada Mare. Știrile din mahalale, Unde stau toți la taclale. La bodegile cu bere, Sâcâiți de vreo muiere, Care nu stă lângă țânci, Și s-a încurcat pe aici. La o bere cu mulți mici, Ce să-i faci? Și ce să zici? Asta e
ZIARUL STRADA MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359166_a_360495]
-
rămas bun. Fie s-o ocrotească îngerii, pe drumul fără întoarcere pe care-l are de străbătut. Mă gândesc adeseori la familia aceasta cu 11 copii, care a fost reazemul copilăriei mele, căci nu am mai avut alți prieteni în mahala. Ei constituie amintirile mele și bune și rele, de pe vremea când „mă ridicam și eu, copăcel, la casa părinților mei”. În ei am deschis ochii, cu ei mi-am legănat zilele și serile. În poveștile lor adormeam, pe prispa moromețiană
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
un politician de stânga, bine îmbrăcat și parfumat, când se urcă pe scenă și privește masa amorfă de oameni pe care i-a mulțumit cu câțiva lei, un mic și o bere? Să fie oare asta politica socială adevărată, scoaterea mahalalei din periferie spre piețele publice pentru a o așeza la coadă la fasole cu ciolan? Nu mai bine ducem locurile de muncă, job-urile în periferie pentru a o face să arate ca centrul? De ce să-i urâm pe cei
așa arată Piața Victoriei după protestul a 150.000 de oameni. Și de ce ideea a două Românii este falsă () [Corola-blog/BlogPost/338221_a_339550]
-
tot anul) și un an mănos adulților (când zice, doar privind slănina șoldanului, dacă va fi un an ploios sau secetos). La oraș, tăiatul porcului este o tradiție care-și are originile în demolarea satelor de către Ceaușescu și în înglobarea mahalalelor în cartierele rezidențiale, după Revoluție. Fotografia are duioșia ei: opt mitíci participă activ la o operație care altădată era făcută de un singur om. Care-i meseriașul dintre ei?
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
am mai avut rață, așa că v-am adus curcan.” Mă uit lung în ochii lui. De ce nu m-a întrebat înainte? De ce mi-a mai sugerat rață? De ce a ascuns „rața” sub varză? În dulcele stil de cârciumar interbelic de mahala, pe jumătate umil, pe jumătate „conspirativ”, îmi zice, tot pe jumătate, șoptit: „Dar să știți că ați ieșit mai bine, că e mai scump curcanul.” Versat omu’... Și, facându-mi discret cu ochiul, se îndepărtează grăbit spre altă masă, ca orice
„Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? () [Corola-blog/BlogPost/338467_a_339796]
-
start.” Problema cu finalul fericit nu e ca nu ar fi fost posibil, doar că mișcarea - relația lor, care se poate termina sau poate continua, premisa cu care pleacă filmul la drum - se oprește în dimineața dezvrăjită de după nunta din mahala. Ceea ce urmează, familia întregită și fericită pe malul lacului italian, e surplus. Indiscutabil ar fi fost un film mai bun fară acest al doilea final, dar, până la urmă, valoarea lui stă în cât de aproape a trecut pe lângă țintă (chit
Happy end ghilotină () [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
Coca Bloos nu e singurul cameo, mai apar Emilian Oprea în rol de om al legii, Virgil Ianțu în rol de „Virgil vedetă care vrea să se afirme în teatru”, Adriana Trandafir în rol de florăreasă cu o urmă de mahala, Codin Maticiuc în rol de „Marlon, filantrop român” și, probabil cea mai reușită cioacă a filmului, Viorel Lis în rol de „domnu' Viorel, jucător împătimit la păcănele”. Nu o să mă întind să explic de ce există umor (și în unele cazuri
„Minte-mă frumos 3” s-ar putea să fie un film bun () [Corola-blog/BlogPost/338492_a_339821]