1,927 matches
-
și mecanismele de reparație tisulară, ca și în homeostazia lichidului tisular. Toate aceste funcții ale endoteliului pot să fie alterate în diabetul zaharat și au ca rezultat modificările morfologice prezentate în tabelul 1. Microalbuminuria a fost dovedită a fi un marker de afectare microvasculară, având ca substrat nu atât alterarea integrității endoteliale, cât mai ales modificări ale glicocalixului, încărcării electrice a membranei bazale glomerulare renale și a arhitecturii moleculare a microporilor care alcătuiesc „sita” de ultrafiltrare renală(8). Alterarea vasodilatației mediată
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
prezența HTA la părinții pacienților cu T1DM. La pacienții cu T2DM, HTA este adesea prezentă la momentul diagnosticului diabetului. La acest grup de pacienți, prezența microalbuminuriei nu are neapărat semnificație predictivă pentru dezvoltarea bolii renale diabetice, ci mai degrabă este marker de risc vascular. Totuși, în cazul acestor pacienți trebuie obiectivată prezența unei anumite forme de nefropatie nediabetică, care să beneficieze de tratament specific, iar valorile tensionale trebuie controlate atent pentru a evita impactul negativ reciproc dintre HTA și nefropatie. HTA
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
colab., 2009). Dintre testele adjuncte citologiei și detecției HPV ADN, cele mai promițătoare pentru evaluarea potențialului oncogen sunt testele moleculare. Tabelul următor sintetizează avantajele și limitele principalelor metode propuse. În raport cu detecția ADN HPV, oncoproteinele virale E6 și E7 reprezintă un marker mai specific pentru prezența leziunilor precanceroase sau a cancerului. Acest test permite o analiză mai detaliată a riscului oncogen al infecției HPV, risc estimat uneori cantitativ. Există studii care au argumentat o relație proporțională între nivelul E6 și E7 și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a proteinei pRb de către oncoproteina E7 HPV de risc crescut. p16 INK4a este o proteină reglatorie a ciclului celular care se acumulează în celulele infectate HPV. Mecanismul inactivării căii de semnalizare p16 INK4a/Rb în tumorile HPVhr pozitive oferă un marker imunohistochimic destul de specific. De exemplu, celule colorate pentru p16 INK4a sunt prezente în proporție de numai 1% din celule epiteliului cervical normal, în proporție de 10% în LSIL și de 98% în HSIL. Testul este relativ ușor de executat, ieftin
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Langerhans care inițiază răspunsul imun. Astfel, incapacitatea răspunsului imun favorizează infecția persistentă și malignizarea. Pierderea expresiei E-cadherinei este datorată hipermetilării promoterului pentru gena acestei proteine. De asemenea, lipsa E-cadherinei a fost semnalată în cancere laringiene cu evoluție agresivă. Este un marker imunohistochimic cu valoare prognostică. ANOMALIILE CROMOZOMIALE Creșterea expresiei TERC (telomerase gene RNA component) a fost constatată la 77% dintre femeile cu cancer invaziv. Expresia TERC se datorează prezenței a două sau mai multe copii ale genei TERC pe brațul q
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de gazdă. Polimorfismul genetic, identificat de antigenele de histocompatibilitate, controlează expresia unor gene care intervin în arhitectura tisulară și în reactivitatea biologică în situații ca inflamația, alterarea ciclului celular, susceptibilitatea la transformarea malignă. Receptorul pentru vitamian D (vDr) este un marker asociat funcțiilor de barieră ale epidermului sau mucoaselor dar și răspunsului inflamator sau răspunsului la carcinogeni (Quigley DA. și colab., 2009). Stimularea antigen-specifică a receptorilor celulelor T induce mecanisme efectorii care, direct sau indirect, promovează liza celulelor infectate viral. Cele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
infecție, limitând prezentarea antigenelor virale. Infecția persistentă cu HPV 16 depinde, pe de o parte, de nivelul crescut al încărcării virale ca rezultat al replicării virale, pe de altă parte de eludarea răspunsului imun. Încărcarea virală a fost considerată ca marker al infecției persistente, iar creșterea nivelului încărcării virale în lavajele pacientelor cu citologii normale a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a neoplaziei cervicale intraepiteliale (Moberg M., și colab., 2004). Femeile cu risc crescut de progresie spre cancer
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
18) și 80/80/40/80 μg stabilindu-se prima formulă ca doză optim echilibrată. Studiile au fost concepute multicentric, dublu orb cu placebo, și, de asemenea, în doze escalate. Criteriul final de apreciere a efectului vaccinării a fost un marker clinic surogat, anume, prevenirea apariției leziunilor imediat precursoare cancerului invaziv. Aceste leziuni sunt: CIN 2/3 pentru cancerul scuamos de col uterin, AIS (adenocarcinom in situ) pentru adenocarcinomul de col uterin invaziv, VIN 2/3 pentru carcinomul vulvar invaziv și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la criterii de includere bine definite pentru participantele la trialurile clinice care verifică eficacitatea vaccinurilor HPV. Dacă se iau în studiu numai femeile vaccinate pentru care la înrolare s-a exclus infecția naturală, eficacitatea se apropie de 100%, indiferent de markerul evaluat. Dacă analiza cuprinde toate femeile vaccinate, chiar și cele infectate, eficacitatea nu trece de 50%. Un alt aspect este severitatea leziunilor histologice evaluate - rezultatele sunt mai bune dacă ne raportăm la leziuni CIN3. MODELE MATEMATICE CARE PROIECTEAZĂ EFECTUL VACCINĂRII
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prezența unei infecții HPV dar nu este considerată leziune precanceroasă; tratamentul ginecologic al acestui stadiu nu este recomandat. CIN2 - este, de asemenea, o leziune care nu progresează necondiționat, rata de regresie fiind peste 40%. Analiza eficienței vaccinării nu adoptă acest marker surogat. Mulți gienecologi tratează însă acest stadiu, la femeile peste 30 ani (Hoyer H. și colab., 2005). CIN3 - are cel mai mare potențial de progresie spre cancer invaziv și este markerul surogat cel mai utilizat în analiza eficienței vaccinării. În
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fiind peste 40%. Analiza eficienței vaccinării nu adoptă acest marker surogat. Mulți gienecologi tratează însă acest stadiu, la femeile peste 30 ani (Hoyer H. și colab., 2005). CIN3 - are cel mai mare potențial de progresie spre cancer invaziv și este markerul surogat cel mai utilizat în analiza eficienței vaccinării. În studiul FUTURE II, rata CIN 1-3 per 100 paciente, per an, la femeile vaccinate a fost 4,7, iar la nevaccinate 5,9 ceea ce indică o eficiență de numai 20% la
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
al leziunilor cervicale (Mayrand MH și colab., 2007). Rata cumulativă a CIN 3 după 6 ani, la femeile inițial HPV negative, a fost de 0.27% iar la cele cu citologie normală de 0,53%. Prezența infecției HPV este un marker mai sensibil decât prezența leziunilor citologice pentru aprecierea leziunilor precanceroase. La sfârșitul intervalului de 6 ani, rata cumulativă pentru CIN 3 a fost 3% pentru femeile inițial HPV negative, dar cu citologie pozitivă, și 10% pentru cele inițial HPVpozitive și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
administrării vaccinului tetravalent), a cazurilor de cancer de col invaziv și a prevalenței genotipurilor HPV la persoanele cu leziunile menționate. Evaluarea incidenței infecțiilor persistente HPV 16/18 și a leziunilor rezultate este importantă după implementarea vaccinării generalizate pentru că aceștia sunt markerii surogat pentru eficiența vaccinului (Harper D. și colab, 2006). De asemenea, monitorizarea incidenței cancerului de col înainte de vaccinare oferă un nivel de referință pentru evaluarea beneficiilor reale ale vaccinării care sunt preconizate abia peste 2-3 decade. Registrele naționale de cancer
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
nu protejează decât în raport cu două-patru genotipuri HPV din cele 13-15 cu risc oncogen înalt sau din cele 40 care infectează regiunea ano-genitală. Studiile trebuie concepute încât să răspundă la multe din următoarele probleme (Mao C. și colab., 2006): - Care sunt markerii cei mai sensibili și timpurii (veruci ano-genitale, leziuni precanceroase citologice sau histologice etc.) pentru argumentarea succesului sau limitelor vaccinării generalizate? - Care este impactul vaccinării asupra distribuției genotipurilor prevalente. Există leziuni mai frecvente atribuabile unor genotipuri diferite de cele din vaccin
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
colab., 2009). Dintre testele adjuncte citologiei și detecției HPV ADN, cele mai promițătoare pentru evaluarea potențialului oncogen sunt testele moleculare. Tabelul următor sintetizează avantajele și limitele principalelor metode propuse. În raport cu detecția ADN HPV, oncoproteinele virale E6 și E7 reprezintă un marker mai specific pentru prezența leziunilor precanceroase sau a cancerului. Acest test permite o analiză mai detaliată a riscului oncogen al infecției HPV, risc estimat uneori cantitativ. Există studii care au argumentat o relație proporțională între nivelul E6 și E7 și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a proteinei pRb de către oncoproteina E7 HPV de risc crescut. p16 INK4a este o proteină reglatorie a ciclului celular care se acumulează în celulele infectate HPV. Mecanismul inactivării căii de semnalizare p16 INK4a/Rb în tumorile HPVhr pozitive oferă un marker imunohistochimic destul de specific. De exemplu, celule colorate pentru p16 INK4a sunt prezente în proporție de numai 1% din celule epiteliului cervical normal, în proporție de 10% în LSIL și de 98% în HSIL. Testul este relativ ușor de executat, ieftin
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Langerhans care inițiază răspunsul imun. Astfel, incapacitatea răspunsului imun favorizează infecția persistentă și malignizarea. Pierderea expresiei E-cadherinei este datorată hipermetilării promoterului pentru gena acestei proteine. De asemenea, lipsa E-cadherinei a fost semnalată în cancere laringiene cu evoluție agresivă. Este un marker imunohistochimic cu valoare prognostică. ANOMALIILE CROMOZOMIALE Creșterea expresiei TERC (telomerase gene RNA component) a fost constatată la 77% dintre femeile cu cancer invaziv. Expresia TERC se datorează prezenței a două sau mai multe copii ale genei TERC pe brațul q
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de gazdă. Polimorfismul genetic, identificat de antigenele de histocompatibilitate, controlează expresia unor gene care intervin în arhitectura tisulară și în reactivitatea biologică în situații ca inflamația, alterarea ciclului celular, susceptibilitatea la transformarea malignă. Receptorul pentru vitamian D (vDr) este un marker asociat funcțiilor de barieră ale epidermului sau mucoaselor dar și răspunsului inflamator sau răspunsului la carcinogeni (Quigley DA. și colab., 2009). Stimularea antigen-specifică a receptorilor celulelor T induce mecanisme efectorii care, direct sau indirect, promovează liza celulelor infectate viral. Cele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
infecție, limitând prezentarea antigenelor virale. Infecția persistentă cu HPV 16 depinde, pe de o parte, de nivelul crescut al încărcării virale ca rezultat al replicării virale, pe de altă parte de eludarea răspunsului imun. Încărcarea virală a fost considerată ca marker al infecției persistente, iar creșterea nivelului încărcării virale în lavajele pacientelor cu citologii normale a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a neoplaziei cervicale intraepiteliale (Moberg M., și colab., 2004). Femeile cu risc crescut de progresie spre cancer
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
18) și 80/80/40/80 μg stabilindu-se prima formulă ca doză optim echilibrată. Studiile au fost concepute multicentric, dublu orb cu placebo, și, de asemenea, în doze escalate. Criteriul final de apreciere a efectului vaccinării a fost un marker clinic surogat, anume, prevenirea apariției leziunilor imediat precursoare cancerului invaziv. Aceste leziuni sunt: CIN 2/3 pentru cancerul scuamos de col uterin, AIS (adenocarcinom in situ) pentru adenocarcinomul de col uterin invaziv, VIN 2/3 pentru carcinomul vulvar invaziv și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la criterii de includere bine definite pentru participantele la trialurile clinice care verifică eficacitatea vaccinurilor HPV. Dacă se iau în studiu numai femeile vaccinate pentru care la înrolare s-a exclus infecția naturală, eficacitatea se apropie de 100%, indiferent de markerul evaluat. Dacă analiza cuprinde toate femeile vaccinate, chiar și cele infectate, eficacitatea nu trece de 50%. Un alt aspect este severitatea leziunilor histologice evaluate - rezultatele sunt mai bune dacă ne raportăm la leziuni CIN3. MODELE MATEMATICE CARE PROIECTEAZĂ EFECTUL VACCINĂRII
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prezența unei infecții HPV dar nu este considerată leziune precanceroasă; tratamentul ginecologic al acestui stadiu nu este recomandat. CIN2 - este, de asemenea, o leziune care nu progresează necondiționat, rata de regresie fiind peste 40%. Analiza eficienței vaccinării nu adoptă acest marker surogat. Mulți gienecologi tratează însă acest stadiu, la femeile peste 30 ani (Hoyer H. și colab., 2005). CIN3 - are cel mai mare potențial de progresie spre cancer invaziv și este markerul surogat cel mai utilizat în analiza eficienței vaccinării. În
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fiind peste 40%. Analiza eficienței vaccinării nu adoptă acest marker surogat. Mulți gienecologi tratează însă acest stadiu, la femeile peste 30 ani (Hoyer H. și colab., 2005). CIN3 - are cel mai mare potențial de progresie spre cancer invaziv și este markerul surogat cel mai utilizat în analiza eficienței vaccinării. În studiul FUTURE II, rata CIN 1-3 per 100 paciente, per an, la femeile vaccinate a fost 4,7, iar la nevaccinate 5,9 ceea ce indică o eficiență de numai 20% la
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
al leziunilor cervicale (Mayrand MH și colab., 2007). Rata cumulativă a CIN 3 după 6 ani, la femeile inițial HPV negative, a fost de 0.27% iar la cele cu citologie normală de 0,53%. Prezența infecției HPV este un marker mai sensibil decât prezența leziunilor citologice pentru aprecierea leziunilor precanceroase. La sfârșitul intervalului de 6 ani, rata cumulativă pentru CIN 3 a fost 3% pentru femeile inițial HPV negative, dar cu citologie pozitivă, și 10% pentru cele inițial HPVpozitive și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
administrării vaccinului tetravalent), a cazurilor de cancer de col invaziv și a prevalenței genotipurilor HPV la persoanele cu leziunile menționate. Evaluarea incidenței infecțiilor persistente HPV 16/18 și a leziunilor rezultate este importantă după implementarea vaccinării generalizate pentru că aceștia sunt markerii surogat pentru eficiența vaccinului (Harper D. și colab, 2006). De asemenea, monitorizarea incidenței cancerului de col înainte de vaccinare oferă un nivel de referință pentru evaluarea beneficiilor reale ale vaccinării care sunt preconizate abia peste 2-3 decade. Registrele naționale de cancer
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]