2,194 matches
-
Lumea academică era profund masculinizată, mai ales la vârf, chiar mai mult decât industriile. Gândirea și politica academică patriarhală nu au fost niciodată puse în discuție publică. Ele trec drept „Gândirea” sau „Politica” de inspirație științifică, „obiectivă”. Și promotorii marxismxe "„marxism"-leninismului considerau că acesta este „obiectiv”, „științific” și că, în raport cu el, toate celelalte orientări erau „ideologice” și, prin urmare, exprimau, în termenii lui Marxxe "„Marx,Karl", o „falsă conștiință a realității”. Cum vom vedea însă, în comunismxe "„comunism" a fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
American Women, Crown, New York. Firestone, Shulamith, 1970: The Dialectic of Sex, Bantam Books, New York. Fitzpatrick, Sheila, 1999: Everyday Stalinism. Ordinary Life in Extraordinary Times. Soviet Rusia in the 1930’s, Oxford University Press, Oxford. Flax, Jane, 1981: „Do Feminism Need Marxism?”, în Building Feminist Theory: Essays from „Quest”. A Feminist Quarterly, Longman, New York. Flax, Jane, 1990: „Postmodernism and Gender Relations”, în Linda Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. Foreman, Ann, 1977: Feminity as Alienation: Women and the Family in Marxism and
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Need Marxism?”, în Building Feminist Theory: Essays from „Quest”. A Feminist Quarterly, Longman, New York. Flax, Jane, 1990: „Postmodernism and Gender Relations”, în Linda Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. Foreman, Ann, 1977: Feminity as Alienation: Women and the Family in Marxism and Psychoanalisis, Pluto Press, London. Foucault, Michel, 1997: A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, traducere românească Bogdan Ghiu, Editura Humanitas, București. Franks, Mary Anne, 2003: „Obscene Undersities: Women and Evil Between Taliban and U.S.”, în Hypatia. A Journal of
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Structural Transformation of the Public Sphere, Massachussets Institute of Technology, Massachussets. Haney, Lynne, 2002: Inventing the Needy, Gender and the Politics of Welfare in Hungary, University of California Press, Berkeley and Los Angeles. Hartmann, Heidi, 1981: „The Unhappy Marriage of Marxism and Feminism”, în Sargent, Lydia (ed.), Women and Revolution: A Disscution of the Unhappy Marriage of Feminism and Marxism, South End Press, Boston. Hartsock, Nancy, 1979: „Feminist Theory and the Development of Revolutionary Strategy”, în Eisenstein Z. (ed.), Capitalist Patriarchy
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
the Politics of Welfare in Hungary, University of California Press, Berkeley and Los Angeles. Hartmann, Heidi, 1981: „The Unhappy Marriage of Marxism and Feminism”, în Sargent, Lydia (ed.), Women and Revolution: A Disscution of the Unhappy Marriage of Feminism and Marxism, South End Press, Boston. Hartsock, Nancy, 1979: „Feminist Theory and the Development of Revolutionary Strategy”, în Eisenstein Z. (ed.), Capitalist Patriarchy and the Case for Socialist Feminism, Monthly Review Press, New York. Hartsock, Nancy, 1990: „Foucault on Power. A Theory for
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
M.L. și Narayan, U., Reconstrucția teoriei politice, Eseuri feministe, Editura Polirom, Iași. Young, Iris Marion, 1981: „Beyond the unhappy marriage: a critique of the dual-system theory”, în Lidia Sargent (ed.), Women and Revolution. A Disscution of the Unhappy Marriage of Marxism and Feminism, Black Rose Books, Montreal. Young, Iris Marion, 1990: Justice and the Politics of Difference, Princeton University Press, New Jersey. Young, Iris Marion, 2000: Inclusion and Democracy, Oxford University Press, Oxford. Young, Marion Iris, 1992: „Five Faces of Opression
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în aproape orice rezultat provenit dintr-o abordare idiografică se pot identifica anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul simbolic, marxismul, și până la altele „tari”, ce utilizează din plin formule și modele matematice, cum ar fi cea a costurilor și beneficiilor, în varianta ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune că, în mod obișnuit, actorul uman este în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin extinderea lor la societățile non-capitaliste. Câmp al unor confruntări teoretice multiple, aceasta apare ca polul cel mai activ și mai inovator al antropologiei franceze din perioada anilor 1960-75, participând activ și pe mai multe fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dintr-un fel de necesitate materială și nu ar fi în ele însele o construcție socială și istorică implicând raporturile interne fiecărei comunități și pe acelea pe care le țese cu societățile învecinate. Această poziție originală privind instrumentele conceptuale ale marxismului (retrasând schema infra / suprastructuri), afirmată încă din primele articole 24, va fi constant prelucrată și îmbogățită până la L'idéel matériel: conceptele reelaborate ating însă aici un nivel de complexitate care le sporește calitatea operantă 25. Cu toate acestea, Godelier insistă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tocmai asupra caracterului artificial al unei distincții între raporturi care ar fi prin definiție economice și raporturi care ar fi politice, religioase, destinate reproducerii etc., cu intenția de a reține consecințele teoretice ale acestora și, totodată, de a păstra din marxism metoda de ierarhizare a diferitelor nivele de analiză a formelor de structurare și de producere a socialului. În definitiv, dezbaterile privesc statutul teoretic al economicului: acestea sunt însă exprimate iar obiectul lor parțial voalat prin dezacorduri care se fixează asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
definitiv, dezbaterile privesc statutul teoretic al economicului: acestea sunt însă exprimate iar obiectul lor parțial voalat prin dezacorduri care se fixează asupra conținutului conceptelor neomarxiste și a relațiilor pe care acestea le au între ele. Respingerea cadrului teoretic rigidizat al marxismului la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de dimensiunea economică a fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Cercetarea asupra bunurilor culturale își are izvorul, cronologic, în trei tradiții: filozofia germană a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, antropologia anglo-saxonă din secolele al XIX-lea și al XX-lea și marile sisteme explicative din aceeași epocă (marxism, pozitivism). Tradiția intelectuală germană Tradiției germane îi datorăm inițierea analizei, atât asupra ideii de cultură ca normă colectivă, cât și asupra faptului cultural ca manifestare a vieții naționale. Limbă și cultură Concepând artificiul unui "contract social" fondator al politicii, Franța
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fundamentală, ea trimite întotdeauna la sens și la raportarea la valori. De aceea, sociologia culturii nu trebuie să se mai hazardeze în privința influenței structurante a efectelor de sens. Weber era preocupat să determine medierile între elementele materiale și spirituale, pe când marxismul tindea mai degrabă să le separe sau să le reducă la un raport imediat. La Weber, religia este atât practică (rituri, exerciții ale corpului, disciplină), cât și ideală (credințe, dogme). În mod simetric, economicul este deopotrivă un "spirit" și o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fi, în acest sens, o operațiune de clasare, în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună că simbolicul generează efecte asupra "socialului" într-un sens de prea multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de diviziune, a principiilor de clasificare. Ea contribuie, la rândul ei, la producerea structurilor sociale (ca dispozitivele de calificare a elevilor). Și lumea școlară se construiește, în parte, pe negarea economiei, refulând efectele economice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu este foarte precisă delimitarea dintre ideile celor doi). Evreul Marx, convertit la luteranism, deposedat de cetățenia germană, prieten cu alt expatriat german, Heinrich Heine, ajunge să-și urască neamul, să manifeste aversiune față de cultura evreiască. Pentru el, ideile proprii, marxismul erau un Talmud propovăduit de singurul profet pe care l-a avut. Expulzat și din Franța și Belgia, se stabilește la periferia Londrei, unde duce o viață strâmtorată, acuzând societatea și economia contemporane în Capitalul. A fost considerat eminența cenușie
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Angst pentru a ajunge până la Zeitlichkeit, ca orizont al lui Sein, este un drum paradigmatic de "mergere de-a-ndăratelea". Ontologia fundamentală a lui Heidegger este o astfel de sondă transcendentală, care dă seama de destinele filozofiei moderne de la Kant încoace. Freud, marxismul, structuralismul sânt și ele până la urmă expresii ale coborârii în sine, ale acestei progresii regresive. Acum, pentru că tocmai am citit comentariul lui Freud la o amintire din copilăria lui Goethe în Poezie și adevăr și pentru că sânt indignat, vreau să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a marcat pentru restul vieții, iar încercarea de a altoi pe ea un structuralism lingvistic rău asimilat, foarte la modă la noi prin anii '60, s-a soldat cu o galimatie filozofică în care nu mai era de recunoscut nici marxismul, nici structuralismul, dar care lui Wald, cu vremea, a început să-i dea iluzia că reprezintă o "gîndire a lui". Ca și cum o "gîndire" se putea naște în vidul cultural al unei epoci, dincolo de o pregătire, de o formație, de un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Important e că reușise să-și construiască o iluzie eficace și că a supraviețuit datorită ei. Dacă Wald nu ar fi existat, nu aș fi știut niciodată ce înseamnă în filozofie un comportament infantil. Scena de atunci a "filozofiei", în măsura în care marxismul este o impostură filozofică, era populată de impostori. Wald nu era însă nu impostor, ci un copil metafizic. Neavând conștiința exigențelor, reperelor și standardelor filozofiei, își imagina că jucăria pe care o improvizase era o mașinărie adevărată. Se juca singur
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
diversele abordări marxiste desfășoară o considerabilă varietate cînd este vorba de identificarea precisă a acestor contradicții sau de cauzele principale ale expansiunii imperialiste. Moștenirea lui Marx Deși Marx nu a dezvoltat vreo teorie cuprinzătoare a imperialismului sau a relațiilor internaționale, marxismul postulează expansiunea ca fiind o caracteristică de bază a statelor capitaliste. Motivul principal care determină capitalismul să se extindă în afara granițelor sale este "legea scăderii ratei profitului" a lui Marx. După părerea lui Marx, plusvaloarea (profitul) se obține prin diferența
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în dezvoltarea modurilor de producție. Orice analiză a capitalismului trebuie să circumscrie cu atenție stadiile de dezvoltare și regiunile dintr-o țară sau din lume pe care le are în atenție. Cea de-a doua se referă la faptul că marxismul este o teorie materialist dialectică. Asumpția sa fundamentală este că stadiul material al relațiilor de producție este cel care determină conștiința umană, precum și structura politică și juridică a societăților (Marx [1859] 1987: 13). Fixînd modul de producție, această teorie poate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aibă dreptate, vezi Brewer 1990: 131-2). TEORIA SOVIETICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Baza concepțiilor sovietice asupra relațiilor interna-ționale este reprezentată de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evoluția lor prezintă totuși o legătură disproporționat de strînsă cu practica politicii externe sovietice. Reinterpretînd legile marxismului, teoria sovietică își propune să interpreteze trecutul, să ghideze deciziile prezente și să prevadă viitorul. Cu toate acestea, dacă comportamentul politic extern înregistra eșecuri sau sistemul internațional nu afișa caracteristicile așteptate, nu era acuzată politica, ci era ajustată teoria. Într-
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internațional nu afișa caracteristicile așteptate, nu era acuzată politica, ci era ajustată teoria. Într-o lume a adevărului, teoria și practica trebuie să fie în armonie. Deși analiștii sovietici au depus un mare efort pentru a respinge teoriile occidentale (ca și cum marxismul n-ar fi tot o teorie occidentală), unii analiști din Vest au accentuat vizibila asemănare dintre conceptele lor principale și tezele teoriilor și politicii externe americane din timpul războiului rece (Light 1988; Lynch 1989).3 Anarhia internațională: corelația forțelor versus
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să submineze capitalismul. Ca o consecință a acestei convergențe, diplomația a putut să-și redobîndească rolul său central. Concluzie Evoluția teoriilor sovietice în relațiile internaționale a fost marcată de supoziția marxistă a unei legături intime între teorie și practică. Din moment ce marxismul a fost folosit pentru a legitima acțiunea politică a sovieticilor, teoriile sovietice s-au văzut obligate să readapteze continuu marxismul la cerințele politicii externe a URSS. Încă din epoca anterioară a "socialismului într-o singură țară", concentrarea asupra luptei de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriilor sovietice în relațiile internaționale a fost marcată de supoziția marxistă a unei legături intime între teorie și practică. Din moment ce marxismul a fost folosit pentru a legitima acțiunea politică a sovieticilor, teoriile sovietice s-au văzut obligate să readapteze continuu marxismul la cerințele politicii externe a URSS. Încă din epoca anterioară a "socialismului într-o singură țară", concentrarea asupra luptei de clasă și a internaționalismului proletar marxist a fost treptat înlocuită cu cea asupra conflictului interstatal. Interesele socialismului au fost identificate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în cadrul școlilor de gîndire (vezi și McKinlay și Little 1986: 266-73), ei vizează obiective diferite. Din natura paradigmatică a teoriilor în disciplina relațiilor internaționale, Holsti a putut deduce că șansele de a face o sinteză a teoriilor, mai ales a marxismului cu realismul, sînt reduse. De partea cealaltă, Banks a încercat să se asigure că aceste școli de gîndire sînt la locul lor, pentru totdeauna. Aceasta pentru a evita un fel de efect de vid, în care realismul ar încorpora toate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]