3,577 matches
-
the Shuar and in industrialized societies: cross-cultural similarities. Evolution and Human Behavior, 26, 279-287. Price, R.H. și Lynn, S.J. (1981). Abnormal psychology in the human context. Illinois: The Dorsey Press. Profet, M. (1992). Pregnancy sickness as adaptation: a deterrent to maternal ingestion of teratogens. În Barkow JH, Cosmides L și Tooby J (Eds): The Adapted Mind. Evolutionary Psychology and the Generation of Culture. New York: Oxford University Press. Reich, G. (2003). Depression and couples relationship. Psychotherapeutics, 48, 2 - 14. Sefcek, J.A
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt cazuri de decese, se va nota cauza decesului, data morții și vârsta la care a fost diagnosticată o anumită maladie (dacă aceasta a fost cauza decesului), precum și dacă pacientul s-a aflat sub tratament medical până în momentul decesului. Descendenții maternali (din partea mamei) se notează de obicei pe partea dreaptă a pedigriului, iar cei paternali, evident, pe partea stângă. Se va investiga dacă există legături genetice între părinții probandului. După generația parentală, se vor culege informații despre generația bunicilor probandului. Pe lângă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Nr. de copii ai fiecărui frate/soră Acest frate/soră a avut vreun copil cu defect congenital sau vreo maladie? Descrieți. Au fost cazuri de decese ale copiilor fratelui/sorei? Notați cauza și vârsta deceselor. Nr. băiețiNr. fete BUNICA MATERNALĂ (din partea mamei) a probandului: Numele (și numele dinaintea căsătoriei): Vârsta (dacă mai trăiește): Vârsta și cauza decesului: Bunica maternală a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maladie? Descrieți. Au fost cazuri de decese ale copiilor fratelui/sorei? Notați cauza și vârsta deceselor. Nr. băiețiNr. fete BUNICA MATERNALĂ (din partea mamei) a probandului: Numele (și numele dinaintea căsătoriei): Vârsta (dacă mai trăiește): Vârsta și cauza decesului: Bunica maternală a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Avorturi spontane naturale/medicale, nașteri premature, decese ale copiilor? Descrieți: BUNICUL MATERNAL (din partea mamei) al
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cauza decesului: Bunica maternală a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Avorturi spontane naturale/medicale, nașteri premature, decese ale copiilor? Descrieți: BUNICUL MATERNAL (din partea mamei) al probandului: Numele: Vârsta (dacă mai traieste): Vârsta și cauza decesului: Bunicul maternal a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Avorturi spontane naturale/medicale, nașteri premature, decese ale copiilor? Descrieți: BUNICUL MATERNAL (din partea mamei) al probandului: Numele: Vârsta (dacă mai traieste): Vârsta și cauza decesului: Bunicul maternal a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: BUNICA PATERNALĂ (din partea tatălui) a probandului: Numele (și numele dinaintea căsătoriei): Vârsta (daca mai trăiește
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: BUNICA PATERNALĂ (din partea tatălui) a probandului: Numele (și numele dinaintea căsătoriei): Vârsta (daca mai trăiește): Vârsta și cauza decesului: Bunica maternală a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Avorturi spontane naturale/medicale, nașteri premature, decese ale copiilor? Descrieți: BUNICUL PATERNAL (din partea tatălui) al
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Avorturi spontane naturale/medicale, nașteri premature, decese ale copiilor? Descrieți: BUNICUL PATERNAL (din partea tatălui) al probandului: Numele: Vârsta (daca mai trăiește): Vârsta și cauza decesului: Bunicul maternal a avut: Un defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Frate sau soră cu defect congenital, boală sau/și probleme de sănătate? Descrieți: Dacă din datele de până acum se evidentiază o maladie cu pattern de transmitere ereditar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maladie cu pattern de transmitere ereditar, se va merge mai departe pe colectarea informațiilor despre bunici: frații/surorile lor și copiii fraților/surorilor lor. Dacă este posibil, se vor completa tabelele de mai jos. Listați numele fraților și surorilor bunicului maternal al probandului. Completați informațiile cerute în detaliu: NumeSexAceeași mamă și același tatăDoar acceași mamă Doar același tatăAcest frate/soră a avut sau are vreun defect congenital sau boală? Descrieți. Această soră sau soția fratelui a avut
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
frate/soră Acest frate/soră a avut vreun copil cu defect congenital sau vreo maladie? Descrieți. Au fost cazuri de decese ale copiilor fratelui/sorei? Notați cauza și vârsta deceselor. Nr. băiețiNr. fete Listați numele fraților și surorilor bunicii maternale a probandului. Completați informațiile cerute în detaliu: NumeSexAceeași mamă și acelasi tataDoar aceeași mamă Doar același tatăs Acest frate/soră a avut sau are vreun defect congenital sau boală? Descrieți. Aceasta soră sau soția fratelui a avut
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
puțin posibilitatea stabilirii priorităților. Există unele servicii care se oferă, alese sub presiunea unor urgențe, dar mai puțin ca rezultat al stabilirii unor priorități. Este cazul, de exemplu, al scandalului copiilor instituționalizați, acești copii fiind reintegrați în familiile de asistenți maternali acest lucru a fost realizat de autorități fără o strategie anume și ca presiune din partea comunității europene. Problemele complexe primesc un suport fragmentar în termeni de servicii, iar gradul de profesionalism al serviciilor sociale este extrem de inegal, predominând mai mult
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
referitor la ancheta psihosocială a copilului va fi întocmit în colaborare cu organele de poliție.În competența serviciilor publice specializate pentru protecția copilului și a organismele private autorizate este prevăzută și atribuția de a încheia contractele de muncă ale asistenților maternali profesioniști. III.4. Măsuri de protecție a) Generalități Măsurile de protecție sunt stabilite în atribuțiile consiliului județean, respectiv ale consiliului local al sectorului municipiului București care are noi structuri funcționale în domeniul protecției copilului, stabilindu-se Comisia pentru protecția copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copiilor preșcolari (creșe, grădinițe) și școlari (programe de tipul after-school sau școli cu program prelungit), în unele cazuri prin intermediul facilităților fiscale adresate părinților sau familiei (reduceri de taxe aplicate tinerelor familii, alocații pentru creșterea copilului etc.), a concediilor paternale și maternale, dar și cu prevederi menite să asigure reinserția profesională, până la aranjamentele flexibile de muncă (Reconciliation of work and private..., 2005). Conceptul de reconciliere (și transpunerile sale în politici publice) apare în ultimii 20 de ani ca răspuns la observația că
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
versuri: „O mamelor, în mâinile voastre, mai mult ca în oricare altele, este mântuirea lumii.” - spune un alt gânditor. Am în față și situația căminelor de orfani înai nte de 1989, dar și cea de după 1989 cu instituția... asistenț ilor maternali... Iată și cea de a treia ipostază oferită de o pa rte a literaturii actuale: „Cartea despre femei” apărută la Editu ra Mix, Colecția „OSHO” Brașov - 2002, unde ni se spune, printre altele: „Căsnicia este cea mai urâtă instituție inventa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
capabili să își recunoască tatăl după miros... Pentru mai multe detalii Balogh R.D., Porter R.H., „Olfactory preferences resulting from mere exposure in human neonates”, în Infant Behavior and Development, nr. 9, 1986, p. 395-401. Cernoch J.M., Porter R.H., „Recognition of maternal axillary odors by infants”, în Child Development, nr. 56, 1985, p. 1593-1598. MacFarland A., „Olfaction in the development of social preferences in the human neonate”, în ediția A. Macfarlane, Ciba Found Symposium, nr. 33, 1975, p. 103-117. Schleidt M., Genzel
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
secolului trecut s-a impus ideea că nou născutul are nevoie de dragoste mai mult decât de prezența fizică a mamei, astfel că s-a impus progresiv o noțiune nouă, cea de carență afectivă, diferită progresiv de noțiunea de carență maternală prin separare. S-a demonstrat de asemenea cum carențele afective produc inevitabil frustrări, despre care se știe că determină agresivitatea. Carența afectivă Înglobează toate cazurile de carență maternală și paternală, inclusiv derivatele ale acestora cum ar fi: ¾ Carența completă (prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
noțiune nouă, cea de carență afectivă, diferită progresiv de noțiunea de carență maternală prin separare. S-a demonstrat de asemenea cum carențele afective produc inevitabil frustrări, despre care se știe că determină agresivitatea. Carența afectivă Înglobează toate cazurile de carență maternală și paternală, inclusiv derivatele ale acestora cum ar fi: ¾ Carența completă (prin absența părinților sau ruperea de familie); ¾ Carența relativă (incluzând cazurile În care relațiile cu părinții sunt rare, intermitente sau provizoriu rupte); ¾ Carențe latente, În care prezența fizică a
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
elevilor gestionată de C.P.C., deseori este În contradicție cu interesul major al acestora și datorită criteriilor specifice utilizate În luarea deciziilor de orientare școlară, atrăgând după sine și arbitrariul respectării legislației privind Învățământul special și integrat (exemplu decizii de plasament maternal a elevilor din școlile speciale fără a se ține cont de necesitățile educaționale și posibilitățile de asigurare a serviciilor specializate aferente deficienței); avansarea ideii conform căreia elevii deficienți ar putea fi recuperați fără desfășurarea terapiilor educaționale integrate, printr-o minimalizare
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
formarea personalității copilului Rolul serviciilor specializate existente În școala integratoare (cabinetul de asistență psihopedagogică, cabinetul logopedic, contribuția profesorului de sprijin) În prevenirea și diminuarea factorilor care duc la eșec școlar Colaborarea specialiștilor cu toți factorii educaționali (părinți, cadre didactice, asistenți maternali etc.) Importanța elaborării și utilizării celor mai eficiente strategii didacto-terapeutice În procesul formării personalității copilului apar diferențe individuale semnificative datorită particularităților psihofiziologice individuale, potențialităților intelectuale diferite ale subiecților. La unii se dezvoltă Îndeosebi aptitudinile verbale (teoretice), la alții se poate
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
școlile integratoare desfășurăm o muncă În echipă: consilier școlar, profesor de terapie logopedică, profesor de sprijin, Învățător, urmărind realizarea acelorași obiective (prevenirea, limitarea, Înlăturarea eșecului școlar și integrarea elevilor cu C.E.S.); Colaborarea cu ceilalți factori educaționali (cadre didactice, părinți, asistenți maternali) asigură continuitatea demersurilor noastre educaționale, mediul adecvat desfășurării activității școlare. Tulburările de pronunție grave contribuie la nereușita școlară a elevilor, integrarea lor În colectiv fiind dificilă, ceea ce poate duce la autoizolare, scăderea Încrederii În capacitățile proprii, iar randamentul scăzut al
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
drepturilor copilului, 2006, p. 33). Asistenții sociali de la Direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului, atunci când se deplasează pe teren pentru a strânge informații (sau pentru a verifica starea unui copil aflat cu măsură de protecție la un asistent maternal profesionist sau cu plasament simplu la un membru din familia extinsă a sa etc.) sau chiar atunci când se deplasează pentru un caz nou, mai ales în mediul rural, intră în legătură și cu liderul spiritual al comunității din care face
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc. Facultățile de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o familiarizare a teologilor care vor practica asistența socială, cu noile norme, standarde
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Autoritatea Națională pentru Protecția Familiei și a Drepturilor Copilului ne arată foarte clar felul în care sunt stimulate și se dezvoltă serviciile alternative. Începând cu anul 1997, anul de înființare a Direcțiilor județene de protecția copilului, se dezvoltă serviciul asistenților maternali profesioniști și domeniul privat al ONG-urile care vor crea centre private de tip rezidențial pentru copii aflați în dificultate și cu măsură de protecție prin internarea într-un centru de plasament. Vedem în paralel la cele două grafice (Graficul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
măsură de protecție prin internarea într-un centru de plasament. Vedem în paralel la cele două grafice (Graficul 2 și Graficul 3) că în anul 1997 nu existau copiii instituționalizați plasați în centre de plasament private și nici la asistenți maternali profesioniști, iar la finele lui 2004, înainte de a intra în vigoare (începând cu data de 1 ianuarie 2005) pachetul legislativ emis în 2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului și cu privire la regimul juridic de adopție a copilului, un procent de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
legislativ emis în 2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului și cu privire la regimul juridic de adopție a copilului, un procent de 7% din copiii instituționalizați erau în centre de plasament private, iar în procent de 19% se aflau la asistenții maternali profesioniști. Peste 200 de instituții de tip vechi de protecție a copilului au fost închise, acordându-se prioritate închiderii instituțiilor mari cu peste 100 de locuri, a fostelor "leagăne" pentru copii cu vârsta sub 3 ani și a căminelor-spital pentru
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]