2,196 matches
-
începea lucrul putea să scrie repede, dar dura ani întregi ca ideile să se coacă și să capete o formă literară. Ca și în cazul vinurilor franțuzești pe care le bea, avea nevoie de câteva decenii de analiză și de maturizare. Operele ei majore: Memoriile lui Hadrian, Piatra filozofală, Obolul visului, Amintiri pioase, Mishima, chiar și Alexis au fost compuse în acest mod lent, prin sedimentare. A câștigat încredere nu din graba de a tipări, ci mai degrabă din felul în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
romane precum Satyricon-ul lui Petronius. Rolul parodiei în Evul Mediu a fost foarte mare tocmai din pricină că ea a pregătit, cum ne avertizează Bahtin, "noua conștiință literar-lingvistică, ea a pregătit marele roman al Renașterii". Evoluția internă a literaturii, prin disoluție, și maturizarea ei au avut ca rezultat tardiv chiar abundența romanelor postmoderne în care Biblia devine țintă favorită. 3.2. Renașterea parodiei literare în spațiul european: faceția, poemul eroi-comic, romanul Renașterea poate fi astăzi privită ca o sumă a tot ceea ce a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îi este exclusă neinițiatului, lectorul trebuie neapărat să fie un "intrus" bine informat. Pâlnia și Stamate n-ar mai avea, în ciuda comentariilor auctoriale, un caracter atât de accentuat parodic în lipsa referințelor comice la călătoria lui Ulise din Odiseea, vizibile o dată cu maturizarea erotică a lui Stamate... Fuchsiada n-ar mai fi un text complet dacă cititorii n-ar observa trimiterile atât de clare la Țiganiada, fapt ce-l ni-l prezintă pe autor drept un continuator de primă mână al tradiției parodice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
serviciul militar, Biserica țintea direct la rădăcina situației urmărind schimbarea mentalității care, în dinamica sa, ar fi ajutat conștiințele creștinilor să înfrunte problema etică pozitiv și individual. Greșeala lui Tertulian a fost aceea de a nu ști să aștepte lenta maturizare a conștiințelor creștinilor epocii și lumii sale, chiar dacă așteptarea unui sfârșit, cronologic considerată iminentă, ar fi putut să justifice oarecum nerăbdarea autorului din «De corona». Împotriva acuzațiilor aduse creștinilor, considerați responsabili de calamitățile care se înmulțeau peste măsură asupra Imperiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cea din urmă, considerate în antiteză cu universalitatea Imperiului roman. Preocuparea apărării religiei strămoșești, împotriva unor secte noi și ciudate, care l-ar fi determinat pe Dioclețian să treacă ulterior la represalii împotriva acestora din urmă, nu era altceva decât maturizarea unei operațiunii de exterminare plănuite chiar de îndată ce a urcat pe tron sau cel puțin în primii săi ani de domnie. Împotriva maniheilor și a soldaților creștini a acționat pentru prima oară în 296, iar contra creștinilor în general în 303
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mult mai bine atunci când sunt conduși de alții decât atunci când trebuie să fie ei cei care iau conducerea. Alții au trăit sentimente gratificante În ambele situații. A opta ședință a avut ca obiectiv trăirea unei experiențe comune de autoactualizare, transfigurare, maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Pentru atingerea acestui obiectiv am utilizat exercițiul „Povestea” În care copiii au avut ca sarcină să compună Împreună o poveste cu douăsprezece personaje, apoi să dramatizeze povestea (adică să o pună În scenă). Tehnicile utilizate au
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
Îmbunătățirea unor aspecte ale comportamentului și personalității acestor copii. Faptul că s-a realizat o bună coeziune a grupului și că acesta a funcționat după niște reguli clar precizate a oferit copiilor posibilitatea realizării unei experiențe comune de transfigurare, de maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Activitatea terapeutică desfășurată În acest grup a reprezentat pentru copii o adevărată aventură, care a provocat insighturi și restructurări la nivelul personalității. Tehnicile expresive utilizate pe parcursul programului au facilitat exteriorizarea copiilor și pe alte căi, diferite
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
reale, se pune totuși problema educatorului eficace, eficient, or soluția reală este tocmai afirmarea responsabilă a competenței de a înțelege, a alege și a aplica sau combina elemente din mai multe concepții, experiențe, modele, ca semn al profesionalizării și al maturizării sale. El să cunoască mai multe paradigme tradiționale și actuale și în baza analizelor critice ale contextului său efectiv, să-și manifeste creativitatea, proiectând și acționând specific, poate chiar cu totul diferit. Este cert că paradigma alternativelor în metodologia educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asigure ulterior afirmarea elementelor profesionalizării sale. Ar fi atunci o utilă valorizare a unei alternanțe cognitive reale acum, în construirea cunoștințelor, reprezentărilor asupra viitoarei sale practici profesionale. Mai ales, dacă avem în vedere rolul acesteia mereu de-a lungul afirmării maturizării profesionale, ea chiar poate fi considerată ca o alternanță formativă și asupra cărui rol însuși profesorul să fie conștientizat, să devină un fapt al metacogniției. Oricum, o formare de calitate a profesorilor trebuie să fie o formare în alternanță proiectivă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la general, este similară celei a transversalității și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare și se arată progresul în maturizarea pentru viața reală, de-a lungul școlarității. Din acest motiv, un curriculum va fi elaborat practic unitar pe întreg parcursul convenit al formării și va fi centrat pe competențe, începând cu cele de bază și derivate apoi, cu urmărirea progresului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de a învăța continuu și a învăța cum să devii (să gândești, să simți, să acționezi în perspectivă), • însușirea și aplicarea metodelor și procedeelor specifice, • afirmarea examenului de conștiință. Raportul educație-autoeducație evoluează în funcție de vârstă, de condițiile în care are loc maturizarea psihosocială, pedagogică, de gradul de implicare în experiențe explicite variate de autoeducație sprijinită. Dar cele două vârste de mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația începe odată cu educația, crește în importanță și afirmare, pe măsura consolidării educației de bază, încât
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
excelență și invers, conștientizarea nevoii și a posibilității de revizuire a dorințelor, aspirațiilor, expectanțelor; c) descoperirea relațiilor cu ceilalți pentru înțelegerea realității, verificarea valorilor și a rolurilor în comunitate, sesizarea și promovarea schimbării leadershipului în clasă. Odată cu vârsta și cu maturizarea, cu identificarea valorii generale a educației și a autoeducației, educatul se concentrează tot mai mult pe beneficiile și condițiile realizării, folosirii autoînvățării, concomitent cu autocontrolul, autoevaluarea sa critică, autoverificarea unor soluții eficiente. Sintetizând diferitele referințe tematice, constatăm că educatul (adolescent
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se restrânge aria, conținutul, metodologia, lăsând loc afirmării tot mai intensive a învățării educatului prin metode specifice. Căci trebuie rezolvat aici "conflictul de opinie" (Meirieu, 2000) între prezentarea, prelucrarea date de către educator și cele ale educatului, date de propria experiență, maturizare, construcție a înțelegerii, stil de învățare. Pe moment, el cedează acțiunii dominante externe a educatorului, dar posibilitatea afirmării proprii nu dispare, mai ales dacă este chiar provocat. Or, aici este una dintre cauzele crizei instruirii și trebuie diminuată progresiv. A
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
individuale cu colaborarea în grup. • Utilizarea evaluării continue pentru aprecierea progresului, iar în evaluarea finală să aibă prioritate aspectele calitative ale înțelegerii, folosirii cunoștințelor, pentru dezvoltarea motivației. • Valorificarea, combinarea experienței cognitive din clasă/școală, cu cea nonformală și informală, pentru maturizarea cognitivă, procedurală. • Antrenarea educaților în procesul decizional din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar prin folosirea simulării, a jocurilor interactive, a studiilor de caz. • Cea mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implicați, constatăm că a generat evidențierea unei game ample de sensuri ale abordării ei: ► Pedagogic, fiind strâns corelată cu metodologia educațională, în contextul paradigmei curriculumului, evaluarea poate deveni: • importantă prin rolul de sursă de retroacțiune pentru remediere, prin autoevaluare pentru maturizare și motivare în obținerea reușitei, • relevantă prin modul cum se realizează prin comunicare, • funcțională prin rolurile diferite îndeplinite în evoluția procesului în raport cu momentul aplicării (funcția diagnostică și de planificare, funcția formativă și de reglare, funcția sumativ-integrativă și de sancționare) și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate, • să-și antreneze înțelegerea și creativitatea, • să analizeze cu curaj și să depășească obstacolele, • să participe la proiecte alternative și decizii, • să cunoască și să aplice criterii obiective și raționale în de evaluare/autoevaluare, • să dovedească că progresează în maturizare și în afirmarea independenței, • să se detașeze de spiritul comun, • să manifeste spirit critic-constructiv, • să dovedească atitudine deschisă mereu spre noi abordări ș.a. Educația morală clasică, prin metodologia ei specifică previne și rezolvă stările tensionale, până la un anumit nivel, dacă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
foarte încet. Marile schimbări în mentalități și în valori se fac la distanță de mai multe generații. Dezbatem deci în favoarea unei etici consensuale. Ea se obține mai întâi cu prețul unor conflicte, apoi cu discuții, apoi urmează o etapă de maturizare și, în sfârșit, se obține acordul. Concluzie Am văzut că noțiunea de valoare este omniprezentă în relațiile sociale. În viața noastră personală, valorile contribuie la formarea propriei identități, la orientarea existenței, la alegeri, la hotărârea acțiunilor, la influențarea multiplelor raporturi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
nivelul rezultatelor școlare au condus la determinarea capacității de Învățare a elevilor, ca ansamblu de Însușiri individuale variate: -nivel de dezvoltare intelectuală; -interes și motivație față de activitatea școlară; -starea de sănătate; -capacitate de efort; -condiții de studiu, etc. Conceptul de “maturizare școlară” oferă o nouă explicație privind factorii care generează rezultatele școlare În sensul că acestea nu sunt dependente numai de aptitudinile elevului, ci reprezintă, mai degrabă, “eficientă școlară”a aptitudinilor, condiționată și de interesele, motivația, perseverența, stabilitatea emoțională, atitudinea elevului
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
posibilitatea contactului direct mai frecvent cu învățătorul. -formarea capacităților de muncă intelectuală. -formarea abilităților de muncă independența. -realizarea unor activități comune la care elevii “mici” sunt grupați cu cei “mari”. -transferul foarte rapid al informațiilor de la o grupa la alta. maturizarea și responsabilizarea mai rapidă a celor mici. sentimentul de întrajutorare. -creșterea încrederii în sine( pe de o parte la copiii mari care au putut rezolva problema nou apărută, pe de altă parte a copiilor mici care au un sprijin). -realizarea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
corectează și completează anumite pagini din jurnal, la o distanță apreciabilă de timp față de momentul originar al notărilor cotidiene. Diarista decide să fie discretă, absentă, nerevoltată, să se debaraseze în scris de obsesii și numește acest lucru primul pas spre maturizare. Întrerupe notarea zilnică între 1960, an marcat de moartea mamei, și 1981 când revine la decizia de a ține un jurnal, deoarece conștientizează pericolul înregistrării în memorie a episodicului în detrimentul esențialului, ori numai ceea ce este fixat pe hârtie îngăduie disocierea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
face parte, fără să piardă ocazia de a-și exprima ironia față de administrația care inventează spaima și pânda, elimină dezordinea și dresează copiii să spioneze cu fețele acoperite de măști-obiecte ale înstrăinării și inadaptării. În comunism, copiii primesc educația prielnică maturizării omului nou și sunt învățați să spună tot ceea ce văd în familie. Ficțiunea reflectă teama adultului față de proprii copii și față de viitorul lor. Lumea este condusă de proroci. Personajul narator le expune viziunile și modul în care societatea se supune
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
împăratului Roș, farmazoană cumplită la început, dar devenind personaj justițiar și mi reasă a eroului, în final. Specifică basmului popular este și tema unică a triumfului binelui asupra răului, dar în Povestea lui HarapAlb apare și tema inițierii și a maturizării treptate a eroului, fapt care determină interpretarea acestei creații ca un bildungsroman în regimul fabulosului. Item 2: prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de structură și de compoziție În structurile sale narative se regăsesc toate motivele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care își avertizează fiul să se ferească de omul roș, iară mai ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul maturizării, prin experiența iubirii, prin moartea simbolică și învierea ritualică. Recuperarea statutului de prinț, prin uciderea Spânului de către calul năzdravan și învestitura ca împărat consfințesc statutul de erou al personajului. Protagonistul basmului cult se înscrie astfel în tiparele modelului eroic, deși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sprijină acțiunile sale. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales Experiențele de cunoaștere pe care le trăiește HarapAlb conferă originalitate schemei narative specifice basmului, dezvoltând tema inițierii și a maturizării treptate a eroului. În opinia mea, reflectarea acestei teme evidențiază o filozofie existențială întemeiată pe înțelepciunea populară și pe experiența de viață a colectivității rustice. Un argument puternic ce susține această aserțiune se găsește în numeroasele reflecții și comentarii etice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]