1,225 matches
-
lucide). Dieta are o importanță esențială în toate tipurile de vindecare sau învățare. Prin dietă se obțin cunoștințele și informația pentru fiecare practicant. Plantele au anumite calități curative deci dacă practicantul le ia în cadrul unei diete, atunci puterea plantelor este maximizată și rezultatele vor fi mai puternice. Vindecătorul care face o dietă cu propriile sale plante înțelege proprietățile mai profunde ale acestora și devine capabil să lucreze cu spiritul plantei (Mamă); drept urmare plantele vor avea capacități de a vindeca foarte profunde
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aproape palpabil cât de mică este lumea și cum fiecare persoană, popor și rasă au un rol bine stabilit în labirintul evoluției. Practic, fiecare dintre noi avem ceva de oferit celorlalți, fiecare avem măcar o calitate pe care o putem maximiza și cu care, dacă o oferim lumii cu inima deschisă, putem contribui la evoluția planetei. Din păcate, societatea de astăzi are tendința de a standardiza caracterele în șabloane prestabilite, iar cei ce nu se încadrează capătă etichete negative gen prost
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu relația cost - beneficiu, astfel încât dezvoltarea durabilă să urmărească protecția mediului concomitent cu creșterea bunăstării sociale. O definiție cuprinzătoare afirmă că ,,prin dezvoltare durabilă se înțelege integrarea obiectivelor economice, sociale și de mediu ale societății, într-un mod care să maximizeze bunăstarea populației, fără a ipoteca capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.” [Ivan - Ungureanu, C., 2003, p.66] Dezvoltarea durabilă are trei dimensiuni- economică, socială și de mediu, acestea împreună asigurând o viață sănătoasă, prosperă și stabilă, prin
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
realismul lui Waltz este unul defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului balanței de putere. Mearsheimer (după exemplul lui Morgenthau) avansează un realism ofensiv: în condițiile anarhiei și dilemei securității, marile puteri caută să-și maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având drept țel fundamental hegemonia. Puterea unui stat este definită în termeni de capacități și include componente precum populația și forța economică, însă decisivă este puterea militară. Mari puteri sunt statele care au armate capabile să
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
prezumtiv echilibrată. Obiectul acestui sens îl face descrierea unei situații de pace, în sensul în care nu există un război sistemic care să implice toți polii sistemului și nici unul dintre polii sistemului, în această stare, nu va căuta să-și maximizeze capacitățile în raport cu celelalte mari puteri sistemice. Aceasta este situația descrisă prin excelență de balanța de putere europeană a zilelor noastre, între polii subsistemului european: Marea Britanie, Franța, Italia, Germania și Spania. Deși capacitățile relative ale acestor state nu sunt necesar egale
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
cheltuielile realizate pentru a furniza bunuri și servicii. Stimulentul autocratului În furnizarea acestora constă deci În oportunitatea de a obține profit În urma taxării pentru asigurarea lor. În acest caz, singura amenințare ce l-ar putea opri pe autocrat să-și maximizeze profitul (de exemplu, crescând taxele cât mai mult și oferind servicii cât mai ieftine) este cea a unei revoluții. În privința guvernelor autocratice, Niskanen ajunge la concluzia 1 că acestea generează cele mai mici beneficii pentru cetățeni, În raport cu celelalte alternative. În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
De aceea, În lupta pentru buget, politicianul care conduce o organizație publică și membrii aparatului administrativ din subordinea sa au un interes comun, aceștia Încercând Împreună fie să „umfle” costurile de producție, fie să crească atribuțiile organizației respective pentru a maximiza bugetul alocat (Niskanen, 1994). Funcțiile individuale de utilitate (de maximizare a rentei) sunt influențate, În principiu, de „salariu, privilegiile funcției deținute, relații, putere, control, caracteristicile producției biroului, ușurința de a face schimbări și de a administra funcția deținută” (Niskanen, 1994
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de risc, r1, de a fi prins și pedepsit de către mecanismul de monitorizare și sancționare, să fie cât mai mic decât C1; pentru ofertare, proprietarul va decide dacă (c1+r1)<C1 cu o marjă acceptabilă (pe care Încearcă să o maximizeze); aceasta reprezintă profitul său rezultat prin tranzacție. Pentru a accepta oferta, funcționarul va Încerca să maximizeze diferența dintre costul personal C2 (costul performării atribuției de serviciu În lipsa tranzacției informale) și costul personal c2, plus riscul, r2, de a fi prins
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fie cât mai mic decât C1; pentru ofertare, proprietarul va decide dacă (c1+r1)<C1 cu o marjă acceptabilă (pe care Încearcă să o maximizeze); aceasta reprezintă profitul său rezultat prin tranzacție. Pentru a accepta oferta, funcționarul va Încerca să maximizeze diferența dintre costul personal C2 (costul performării atribuției de serviciu În lipsa tranzacției informale) și costul personal c2, plus riscul, r2, de a fi prins ( În cazul angajării În tranzacția informală); (c2+ r2)<C2 este o diferență pe care va Încerca
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
costul personal C2 (costul performării atribuției de serviciu În lipsa tranzacției informale) și costul personal c2, plus riscul, r2, de a fi prins ( În cazul angajării În tranzacția informală); (c2+ r2)<C2 este o diferență pe care va Încerca să o maximizeze În negociere. Rezultă deci că spațiul de negociere al valorii stimulentului este În intervalul 2 șC1- (c1+ r1), C2- (c2+ r2)ț. Oricând apar astfel de configurații ale costurilor, care permit existența spațiului de negociere (și apar destul de des), problema
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de o reclamă negativă, este incorect să minimalizăm importanța acesteia pentru organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se numără: utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costului capitalului, creșterea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
mai reduse. Obiectivele abordării managementului riscului de către organizație sunt asigurarea că: gestionarea riscului este o parte-cheie a managementului strategic al firmei; există o abordare pozitivă a adoptării riscului; riscurile sunt luate în calcul în momentul adoptării oricărei decizii. oportunitățile sunt maximizate gestionând activ riscurile și amenință rile care pot împiedica apariția succesului. Pentru a atinge aceste obiective compania va adopta următoarea abordare: răspunderi clare, roluri și linii de raportare pentru gestionarea riscurilor vor fi înființate și menținute în cadrul tuturor funcțiilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în activitatea practică de desfășurare a misiunilor se conformează cu standardele IIA sau echivalente ale acestora. Auditul intern și auditul extern sunt resursele fundamentale de care dispune comitetul de audit pentru îndeplinirea activităților și responsabi lităților sale. Pentru a-și maximiza eficienta, ambele categorii de auditori trebuie să aibă acces direct și nerestricționat către comitetul de audit. Capitolul 4. Comitetele de audit 321 321 În vederea realizării acestui acces, sunt necesare eforturi din partea tuturor, și auditorii trebuie să fie dispuși să discute
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
grup mixt stabilește clasamentul domeniului considerat În una din următoarele trei categorii strategice: a) piață promițătoare, poziție strategică forte: se justifică sporirea investițiilor; b) piață stabilizată, poziție strategică forte: sector ce trebuie menținut cu grijă, fără investiții mari, pentru a maximiza lichiditățile; c) poziție strategică (actuală și potențială) slabă sau piață slabă: nu se fac investiții. Toate acestea comportă o alegere dificilă, care exclude investițiile „defensive” (pentru salvarea unui sector slab) și ofensivele În poziție strategică slabă. În prezent, În marile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și Witterwulghe, 1977, p. 246). Cererea finală liniară pentru bunul A este AB = a - bQ; AC = a - 2bQ este venitul marginal corespunzător și constituie În fapt cererea detailistului către producător, al cărui venit marginal este AD = a - 4bQ. Producătorul Își maximizează profitul producând OH unități la prețul P1, care reprezintă costul detailistului ce va vinde OH unități la prețul P2. Fig. 24 - Avantajele concentrării verticale Integrarea funcțiilor de producție și de distribuție modifică condițiile de echilibru. Într-adevăr, venitul marginal al
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
constituie achiziționarea de către o companie cu activitate sezonieră și Încasări fluctuante a unei alte firme contrasezoniere care să uniformizeze profiturile de-a lungul anului (ca asocierea companiei feroviare CSX cu o firmă de gaz natural, Texas Gas Resources, care Își maximiza veniturile În perioada de iarnă, deci exact atunci când traficul de pasageri și mărfuri scădea). Întrucât companiile nu Își pun În valoare competențele curente În noul sector, strategia diversificării de tip conglomerat se adresează Îndeosebi firmelor cu poziții concurențiale medii. Principalele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
subcontractantul nu face decât să execute comanda, fără a propune Îmbunătățiri; b) clientul nu se angajează niciodată (sau foarte rar) să asigure subcontractantului său o altă activitate dincolo de comanda În curs; c) subcontractantul nu are decât o grijă: să-și maximizeze marja de manevră. De aceea, el nu Împarte cu clientul decât o singură informație: prețul de vânzare. Subcontractantul are tot interesul să ascundă unele câștiguri generate de creșterea productivității, astfel Încât clientul să nu impună o reducere a prețului; d) uneori
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a efectului Învățării, ceea ce duce la neatingerea scopurilor pentru care s-a realizat concentrarea producției. Organizarea pseudoconcentrăriitc "Organizarea pseudoconcentrării" Pentru a obține efectele așteptate de la pseudoconcentrare, fiecare activitate efectuată În cadrul cooperării trebuie organizată astfel Încât să minimizeze investițiile necesare și să maximizeze economiile de scară, asigurând difuzarea produsului. Pentru aceasta, fiecărei sarcini tebuie să i se atribuie un operator unic (unul sau altul dintre parteneri), caz În care vorbim despre o repartizare a sarcinilor. O altă formă mai puțin frecventă În cadrul pseudoconcentrării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fi rezolvată prin punerea În comun a sarcinilor, În măsura În care structura comună creată se substituie partenerilor pentru a realiza sarcinile ce revin fiecăruia. Punerea În comun este modul de organizare care dă alianței de pseudoconcentrare eficiența maximă. Economiile de scară sunt maximizate, iar duplicarea sarcinilor este eliminată. Investițiile sunt realizate o singură dată, iar dacă În Întreprinderile partenere există unele echipamente necesare sau unele persoane care au o anumită calificare, ele pot fi utilizate În cadrul alianței prin simplul transfer de active sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
2+2=3. Principalele disfuncții ale creșterii exagerate a dimensiunii firmei sunt centralizarea excesivă a puterii și dificultatea reglării simultane a deciziilor strategice și a celor operaționale. Fig. 70 - Pilotarea strategică a firmei Există o dimensiune optimă a firmei care maximizează valoarea portofoliului (fig. 71). Fig. 71 - Impactul efectelor sinergice asupra valorii portofoliului firmei Pentru simplificarea raționamentului, considerăm că toate proiectele au aceeași valoare (V1= V2= ... = Vn+1). Efectul sinergic crește până În punctul B și corespunde regrupării a trei proiecte În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unități ce pot fi prezentate elevilor cu ajutorul unor „mașini de învățat” (facem observația că apariția computerului a uzat moral aceste instrumente tehnice de învățare). Întregul program poate conține și sute de „unități de învățare”, construite în așa fel încât să maximizeze succesul (un astfel de program, bine constituit, nu trebuie să producă erori mai mari de cinci procente la cel care învață). Concluzia firească și marele avantaj al instruirii programate constă în următorul lucru: cursantul experimentează în mod constant succesul, ceea ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că autorul demonstrează convingător dorința și încercarea Vaticanului și a unor părți ale comunității romano-catolice de a juca un rol politic în societatea românească, poate chiar de a structura un eventual partid catolic, după model occidental, ca manieră de a maximiza mesajul catolic în spațiul public românesc (continuarea îmi aparține). * * * Chiar făcută la rugămintea autorului, recenzia academică trebuie să ia în discuție și unele observații asupra textului. Nu atât pentru a diminua meritele lucrării, în ansamblu, indiscutabile de altfel, ci ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 343 își pune întrebarea "cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?". Da, comportamentul uman este înclinat spre egoisme și interes propriu, numai că pe măsura evoluției sale, omul conștientizează avantajele societății
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de vedere al progresului tehnic și social se află în fața altor țări ale lumii. Judecățile simpliste despre ce ar putea face statele în raport cu altele nu-și pot avea locul într-o discuție rațională. Statele, ca și indivizii, doresc să-și maximizeze avantajele de care dispun în raport cu alte state. Este și motivul pentru care capitalismul, chiar cel modern sau post-modern, nu s-a distanțat de acest păcat originar al jafului, și acolo unde găsește condițiile propice, înapoiere, corupție, anomie socială, multinaționala sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
umană, Francis Fukuiama în ,,Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale"62 își pune o întrebare simplă, care, rostită altfel, stă azi pe buzele multor concetățeni: ,,Cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?"63. Formularea comună care ni s-ar potrivi ar fi aceea: ,,Cum reușim, totuși, să supraviețuim ca națiune din moment ce a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]