2,223 matches
-
studii monografice, precum Ion Creangă și basmul est-slav (1967), Teatrul ucrainean la Chișinău în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (1974, în limba rusă), precum și al culegerilor de articole Pagini de prietenie literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea colectivă Relațiile literare moldo-ruso-ucrainene (I-II, 1978-1982, în limba rusă), fiind și unul dintre autori. Este, de asemenea, coautor al lucrărilor Istoria literaturii moldovenești (1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail Eminescu. Studii și articole, Chișinău, 1966; Ion Creangă și basmul est-slav, Chișinău, 1967; Eminescu. Viața și opera, Chișinău, 1974; Pagini de prietenie literară, Chișinău, 1978; Aprecieri și medalioane literare, Chișinău, 1979; Destine vitrege, Chișinău, 1985; M. Eminescu și opera lui în documente, mărturii și ilustrații, Chișinău, 1985; Memoria anilor, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, O sinteză critică asupra operei eminesciene, „Moldova socialistă”, 1977, 15 mai; Dumitru Coval
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
în care Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu. Lucrarea Șiretul, vatra de istorie și cultură românească (1994), al cărei principal autor și coordonator este, se definește că monografie culturală și istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între alții, S.Fl. Marian, Ț. V. Ștefanelli, Elenă Niculiță-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru. SCRIERI: Păcală și ai săi, Iași
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
George Popa, CRE, 1936, 3158; Pompiliu Constantinescu, „Plecarea spre legendă”, VRA, 1936, 460; Nicolae Albu, „Plecarea spre legendă”, „Clipa”, 1936, 1; Ion Moldoveanu, „Plecarea spre legendă”, „Freamătul școalei”, 1936, 10-11; Octav Șuluțiu, „Plecarea spre legendă”, F, 1937, 5; Mihail Chirnoagă, Medalion liric: George Popa, „Pământul”, 1937, 168; Ion Șugariu, Tânăra lirică ardeleană, UVR, 1938, 18; Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 16, 209; Perpessicius, Opere, X, 121-125; Olimpiu Boitoș, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, LU, 1943
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
1968; E. M. Forster, Aspecte ale romanului, postfața trad., București, 1968; James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Corina Cristea); Cinci povești cu cowboy, îngr. și pref. trad., București, 1972 (în colaborare cu Gabriel Pleșea). Repere bibliografice: Paul Georgescu, Medalion: Petru Popescu, VR, 1965, 9; Gelu Ionescu, Petru Popescu, AFT, 1966, 10; Valeriu Cristea, „Zeu printre blocuri”, VR, 1967, 1; Valeriu Cristea, „Moartea din fereastră”, AFT, 1968, 1; Nicolae Manolescu, Petru Popescu, AFT, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Moartea din fereastră
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
un element favorizant pentru circulația ideologiilor”. El crede că „marile probleme ale societății românești au fost discutate la modul eseistic-literar, nu științific”, concluzia fiind totodată un reproș a cărui referință depășește interbelicul. Volumul Literatura și tranziția (2000) conține eseuri și medalioane pe teme diverse, precum cenzura, necesitatea reevaluărilor, contextualizările politice ale literarului, balcanismul, postmodernismul, criza criticii etc. Regimul predilect al discursului este cel general-abstract, cu exemplificări minime, riscul, neevitat întotdeauna, fiind preluarea de truisme. Într-o lucrare de istorie a literaturii
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
problemele vieții noastre”. Colaborează cu poezie Constant Tonegaru (Pădurea împietrită), Otilia Cazimir, Nicolae Țațomir, Al. Popovici, Gh. Chivu, Radu Vasiliu, iar proza este semnată de Ion Istrati, Otilia Cazimir, Leonard Gavriliu ș.a. Tudor Arghezi e inclus în sumar cu un medalion consacrat lui G. Ibrăileanu, Henri Dona scrie despre „libertatea artistului”, Savin Bratu despre cartea străină. Se fac cronici la volumele Cântec de galeră de Cicerone Theodorescu și Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc, în timp ce George Lesnea traduce din Pușkin
PYGMALION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289073_a_290402]
-
comentarii referitoare la Marcel Proust), C. Rădulescu-Motru, Al. Talex. Poezia este semnată de C. Crețeanu, D.G. Luca, V. Scupra, Constantin Barcaroiu, George Vaida, Ion Sofia Manolescu, proza de Anton Holban (Puiu), V. Scupra și Ion Silvian (fragmente din romanul Înfrângeri). Medalioane consacrate lui Liviu Rebreanu, Vladimir Cavarnali, Al. Rosetti, Artur Enășescu, Kipling sunt semnate de Paul Bărbulescu și M. Vlădescu, iar notele, redactate cu vivacitate, comentează aspecte ale actualității literare. M.Pp.
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
bună calitate să depășească cercul restrâns al inițiaților. Cele mai importante contribuții rămân intervențiile lui Pamfil Șeicaru, care semnează tableta Târziu și singur (ecou al luptelor din Bulgaria), o revistă a presei intitulată „Săptămâna literară” (în mai multe numere), un medalion închinat publicistului D. Tomescu sau „celui mai mare poet al neamului”, Mihai Eminescu, uneori cronica artistică ori cea literară, unde figurează cu cronici la volumele de poezii ale lui G. Tutoveanu La arme și Albastru. Gazeta include și versuri de
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
Maiorescu, „Însemnări zilnice”, VRA, 1937, 479; Vladimir Streinu, Spre Titu Maiorescu, RFR, 1937, 5; Aurelian Sacerdoțeanu, I.A. Rădulescu- Pogoneanu, RA, 1944-1945, 2; Ornea, Junimismul, passim; Bucur, Istoriografia, 110; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 20-22; Ștefan Bârsănescu, Medalioane, Iași, 1983, 64-69; Cioculescu, Itinerar, IV, 141-143; Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987, passim; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, I, Buzău, 1999, 377-378; Dicț. scriit. rom., IV, 42-44. N.M.
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
cu Sfânta Tereza, București, 1934; Eminescu și catolicismul, București, 1935; Vibrări, București, 1935; Eminescu și Alecsandri, București, 1936; Convingeri literare, București, 1937; Alte opere din literatura română, București, 1938; Renunțările luminoase, București, 1939; Setea liniștei eterne, București, 1943; Amintiri și medalioane literare, București, 1967; Poeme, îngr. și pref. D. Micu, București, 1967; Eminescu și cultura franceză, îngr. Albert Schreiber și D. Murărașu, pref. D. Murărașu, București, 1976. Traduceri: Albert Samain, Polyphem, Iași, 1911; Marcel Schwob, Cruciada copiilor, Iași, 1912. Repere bibliografice
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
au prevalat însă în preocupările sale, ceea ce i-a conferit un loc important în acțiunea de reevaluare a scriitorilor, istoricilor, oamenilor de cultură români. În această campanie de recuperare R. pledează pentru retipărirea autorilor interziși sau uitați, îi evocă în medalioane și articole, îi prezintă și le evaluează scrisul în prefețe, studii introductive, precum și în ediții critice. Nu în ultimul rând, ca director al Editurii Eminescu, inițiază câteva colecții de prestigiu („Biblioteca de filosofie a culturii românești”, „Thalia”, „Biblioteca Eminescu”), cuprinzând
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
G.M. Mironescu și I.G. Duca dezbat probleme agrare, sociale, educaționale, culturale. Începând cu numărul 5/1910 redacția face loc și literaturii. Colaborează D. Anghel și St. O. Iosif cu satira politică Veleitățile lui A. Mirea, Vasile Savel e prezent cu medalionul D.D. Patrașcanu, Marin Simionescu-Râmniceanu cu articolul Muzele și arta, N. Dunăreanu cu nuvela Sora. La rubrica „Autori români” V. Savel semnează articolul Delavrancea, N. Davidescu scrie Note și răspunsuri, iar cu versuri colaborează Ion Minulescu (Tra los montes). Sunt reproduse
REVISTA DEMOCRAŢIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289205_a_290534]
-
bine ilustrat de nume precum Martha Bibescu, Alexandru Kirițescu, Virgil Gheorghiu, Camil Baltazar, Dan Petrașincu, Constant Tonegaru. Numărul 20/1945 publică o încercare dramatică a lui Tudor Mușatescu, Madona. Însemnări de călătorie oferă Ioana Postelnicu și Eugen Relgis. Dense sunt medalioanele Stefan Zweig de Eugen Relgis, Ion Minulescu și Alexandru Macedonski de D.N. Teodorescu și Anton Cehov de Radu Boureanu. Numeroși sunt și traducătorii. Astfel, Radu Donici se ocupă de Ilya Ehrenburg și Maxim Gorki, Camil Baltazar de nuveliștii sovietici, Radu
REVISTA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și Cântecul străjerilor nu au valoare. În schimb rețin atenția, în destul de bogata publicistică a lui M., o suită de amintiri târzii și de medalioane din lumea muzicienilor, precum și câteva schițe umoristice apărute în „Gluma”. SCRIERI: Cântecul vieții, pref. N. Davidescu, București, 1926; Sergentul Soare, București, 1938; Cântecul străjerilor, București, 1939. Repere bibliografice: N. Davidescu, Un poet inedit: Mihail Munteanu, ALA, 1925, 252; Mircea Ștefănescu
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
pe subiecte caleidoscopice, în Ipoteca și alte povestiri (1979) și Căsătorie din dragoste (1981) - și texte dramatice și librete - Sacul (1980), Despot Eraclidul (1982), Noaptea cea mai lungă (1983). Publicistica din Lumea ca literatură (1979) e alcătuită din recenzii și medalioane poetizante, cu „propuneri pentru statui” (de la Dimitrie Cantemir la Eugen Barbu). SCRIERI: Poems, tr. Mircea Bucurescu și M. Redmond, New Jersey, 1969; Substratum, București, 1970; Ochiul lui Zamolxe, pref. Emil Manu, București, 1972; Oglinda lui Cagliostro, pref. Eugen Barbu, Cluj
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
N. publică versuri semnate de Ecaterina Pitiș, V. Marinaș, I. Al. Bran-Lemeny, Maria Baiulescu și proză de Ecaterina Pitiș. Revista mai cuprinde o recenzie la volumul de poezii Drumul spre stele de Adrian Maniu, sub semnătura lui Ion Focșeneanu, două medalioane consacrate lui N. Iorga și lui Emanoil Bucuța, cugetări de Chateaubriand, o cronică a revistelor, informații din actualitate. M.W.
NAZUINŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288377_a_289706]
-
Eugen Constant, Ada Umbră, George Baiculescu, D. Nanu, Victor Eftimiu, Camil Baltazar, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, V. Voiculescu, Ion Pillat. Proză dau Al. Popescu-Telega, Ion Dongorozi, George Mihail Zamfirescu (Nuielușa e un copil necăjit, fragment din romanul Bariera). Reușite sunt medalioanele literare consacrate unor scriitori străini (Marcel Proust, Miguel de Unamuno, Gabriele D’Annunzio) de F. Aderca și Al. Popescu-Telega, precum și traducerile realizate de F. Aderca, care în 1924 dă cele dintâi pagini în românește din À la recherche du temps
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
ulterior avocat în București, atașat de legație și consilier juridic în delegația ce negociază, după război, tratatele de pace. Intermitent dă la iveală în „Ilustrația”, „Parlamentul”, „Politica”, „Tribuna politică”, „Adevărul” ș.a. note și comentarii privitoare la politica internă și europeană, medalioane și însemnări de drum din epoca studenției, pe care le adună în volumul Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri (1932). După o încercare în dramaturgie - piesa Vâltoarea (sau Învingătorii) este acceptată în 1934 în repertoriul Teatrului Național din București
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
II, București, 1954 (în colaborare cu Nicolae Popescu); F. M. Dostoievski, Crima și pedeapsă, București, 1939; Theodore Dreiser, Bestiile umane, București, 1941; Jules Mary, Cererea în căsătorie, București, 1941; W. M. Thackeray, Bâlciul deșertăciunilor, I-II, București, 1941; A. K. Green, Medalionul, București, 1943; Boris Polevoi, Povestea unui om adevărat, Bucuești,1955 (în colaborare cu Natalia Stroe); Henry Fielding, Tom Jones, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Al. Iacobescu); Claude Anet, Ariana, București, f.a., Țărmul dragostei, București, f.a.; Josef Conrad, Taifun
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia autorul împrumută inspirat câteva trăsături dominante ale celui evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne), concentrând esența morală a personajului, ca în cazul regelui Carol I, al lui I. C. Brătianu, N. Iorga, Octavian Goga. Virtuțile literare ale memorialisticii nu pot fi despărțite de valoarea
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
este monografia George Coșbuc élete és költészete (1973), care a apărut după o îndelungată și asiduă muncă de cercetare, reflectată într-o serie de studii și articole consacrate vieții și activității poetului. Istoricul literar a mai colaborat la întocmirea unor medalioane (Ioan Barac, Mihail Kogălniceanu, Veronica Micle, George Coșbuc) pentru lexiconul maghiar al literaturii universale (Világirodalmi lexikon, I-XVIII, Budapesta, 1970-1995) și a semnat un număr mare de articole și studii consacrate personalităților literaturii române moderne și contemporane. SCRIERI: A román
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Al. Macedonski (Epigraf, Inscripție pe un orologiu, Oh, suflete orb), Al. T. Stamatiad (sub pseudonimul Alexandru Adrian), Iuliu Cezar Săvescu, D. Karnabatt ș.a. Mircea Demetriade traduce din Verlaine (Cântecul toamnei), iar Al. Macedonski din Victor Hugo (Dervișul). Donar Munteanu semnează medalioane despre Al. Depărățeanu, Ion Kalinderu, C. Dissescu, Ion Th. Florescu, C. Boicescu. M.Pp.
PLEIADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288848_a_290177]
-
poetului în fața casei lui Aron Pumnul din Cernăuți. La rubrica „Scriitori bucovineni” se publică versuri de Mircea Lutic, Grigore Bostan, Simion Gociu, Ilie Motrescu, Constantin Hrehor, Ion Beldeanu, Ion Cozmei ș.a. O rubrică, „N-oi uita vreodată, dulce Bucovină”, prezintă medalioane și profiluri de scriitori, savanți, oameni de artă, politicieni originari din Bucovina, dar stabiliți la Chișinău. „Eveniment editorial” și „Cronica literară” (susținută de criticul literar Ștefan Broască) sunt destinate cu precădere vieții cultural-literare din zona Cernăuți, exprimând dorința redactorilor de
PLAI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288834_a_290163]
-
L. Leoneanu, Silviu Cernea, Sergiu Dumitrescu. În numărul 9/1938 se reia un text confesiv din 1925 al lui Panait Istrati (Spovedania). Revista are o rubrică dedicată cronicii literare, dar fără un titular constant, și face loc, de asemenea, câtorva medalioane și comentarii consacrate unor scriitori români sau străini: G.M. Vlădescu, Lângă un mormânt proaspăt (despre D.D. Patrașcanu), Constantin Barcaroiu, Panait Istrati, B. Jordan, „Universitățile” lui Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de
POLITICA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]