2,484 matches
-
asupra Europei. 38. Vom largi, de aceea, cooperarea și dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltării economice și sociale, prin această întărînd stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa și vecinii săi mediteraneeni și protejării ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importantă relațiilor intermediteraneene și necesitatea unei cooperări sporite în regiune. 39. Salutăm și încurajăm continuarea inițiativelor și negocierilor vizînd căutarea de soluții juste, durabile și viabile, prin mijloace pașnice, pentru depășirea problemelor cruciale din regiunea
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
largi, de aceea, cooperarea și dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltării economice și sociale, prin această întărînd stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa și vecinii săi mediteraneeni și protejării ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importantă relațiilor intermediteraneene și necesitatea unei cooperări sporite în regiune. 39. Salutăm și încurajăm continuarea inițiativelor și negocierilor vizînd căutarea de soluții juste, durabile și viabile, prin mijloace pașnice, pentru depășirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei. 40. Am lărgit
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
pot fi invitate să asiste la reuniuni și seminarii C.S.C.E. în calitate de oaspeți de onoare cu plăcută purtînd numele lor. 6) Ele vor face pe deplin uz de schimb de informații conform paragrafului 44 din Documentul de la Praga. Relații cu statele mediteraneene neparticipante 7) Reamintind prevederile Actului Final și ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. și conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua să fie invitate să contribuie la activitățile C.S.C.E. 8) Măsuri vizînd lărgirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
6) Ele vor face pe deplin uz de schimb de informații conform paragrafului 44 din Documentul de la Praga. Relații cu statele mediteraneene neparticipante 7) Reamintind prevederile Actului Final și ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. și conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua să fie invitate să contribuie la activitățile C.S.C.E. 8) Măsuri vizînd lărgirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene neparticipante sînt prevăzute în cap. X. Relații cu state neparticipante 9) În conformitate cu paragraful 45 al Documentului de la Praga, statele
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
mediteraneene neparticipante 7) Reamintind prevederile Actului Final și ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. și conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua să fie invitate să contribuie la activitățile C.S.C.E. 8) Măsuri vizînd lărgirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene neparticipante sînt prevăzute în cap. X. Relații cu state neparticipante 9) În conformitate cu paragraful 45 al Documentului de la Praga, statele participante intenționează să aprofundeze cooperarea lor și să dezvolte substanțial relațiile cu state neparticipante, cum este Japonia, care manifestă interes față de
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
de securitate în această regiune pot avea consecințe pentru Europa. În acest context, Comitetul Înalților Funcționari se va strădui să lege problemele privind cooperarea în Mediterana de obiectivele procesului C.S.C.E. și va examina, după caz, modalități practice în care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrările C.S.C.E. 2) Președintele în exercițiu al Comitetului Înalților Funcționari este încurajat să intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante în vederea stabilirii unui schimb efectiv de informații. 3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferințe
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
privind cooperarea în Mediterana de obiectivele procesului C.S.C.E. și va examina, după caz, modalități practice în care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrările C.S.C.E. 2) Președintele în exercițiu al Comitetului Înalților Funcționari este încurajat să intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante în vederea stabilirii unui schimb efectiv de informații. 3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferințe de examinare să-și prezinte contribuția în legătură cu securitatea și cooperarea în Mediterana. 4) Un seminar C.S.C.E. privind Mediterana va fi organizat sub
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
după caz, modalități practice în care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrările C.S.C.E. 2) Președintele în exercițiu al Comitetului Înalților Funcționari este încurajat să intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante în vederea stabilirii unui schimb efectiv de informații. 3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferințe de examinare să-și prezinte contribuția în legătură cu securitatea și cooperarea în Mediterana. 4) Un seminar C.S.C.E. privind Mediterana va fi organizat sub auspiciile Comitetului Înalților Funcționari în cursul următorului an după actuala reuniune
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
reuniune de bilanț. Acest seminar se va întruni pentru o durată ce nu va depăși cinci zile lucrătoare. Dată, locul și ordinea de zi a seminarului vor fi stabilite de către Comitetul Înalților Funcționari. 5) La seminar vor putea asista statele mediteraneene neparticipante, cărora le vor fi adresate invitații în acest scop. 6) Ordinea de zi a seminarului poate cuprinde subiecte că mediul înconjurător, tendințe demografice sau dezvoltarea economică, precum și alte domenii de cooperare bilaterală sau multilaterala dintre statele participante la C.S.C.
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
vor fi adresate invitații în acest scop. 6) Ordinea de zi a seminarului poate cuprinde subiecte că mediul înconjurător, tendințe demografice sau dezvoltarea economică, precum și alte domenii de cooperare bilaterală sau multilaterala dintre statele participante la C.S.C.E și statele mediteraneene neparticipante, reflectînd cadrul general de principii de cooperare în regiunea Mediteranei, astfel cum este stipulat în Actul final și alte documente C.S.C.E. Seminarul nu va elabora document cu angajamente obligatorii pentru statele participante la C.S.C.E. XI. PROGRAMUL DE SPRIJINIRE COORDONATĂ
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
manelele, fredonăm, graiul unguresc, ăștia mai mari, păi are șase-șapte copii! catedrala catolică prea mare pentru sat, dar încape în ea muntele, burta văilor cu buric de soare sub mal, răspuns mamei la telefon, spre Moldova crăpătura de senin cerul mediteranean albastru de Voroneț, Siculeni personalul Miercurea Ciuc Tîrgu Mureș ne-a ajuns și trece înainte, femeia-impiegat confirmă steagul galben, nivelul genunchiului, poziția de drepți, culmi prea teșite și prea simetrice, pe tăietura șesului peisajul este răsturnat, are dreptate Voiculescu, cerul pescarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
concentrat atenția asupra Africii și a Orientului Îndepărtat și a rivalităților reciproce din aceste regiuni, nerenunțînd însă la intenția de a interveni în afacerile otomane în momente de criză. Renașterea interesului pentru cuceririle imperiale făcea mai imporant controlul căilor maritime mediteraneene. Conflictul cu implicații internaționale dintre Marea Britanie și Rusia menținea importanța statutului Strîmtorilor. Însuși Abdul Hamid al II-lea era extrem de suspicios în privința activităților marilor puteri și ale naționalităților nemusulmane din imperiul lui. Încercînd să creeze o bază politică solidă a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de pace. În vreme ce Marea Britanie și Franța obținuseră recompense imense în domeniul imperial, Italia părea să fi fost lăsată la o parte. Ca și mai înainte, obiectivul nu era "autodeterminarea" sau uniunea națională, care fuseseră deja realizate, ci constituirea unui imperiu mediteranean, care ar fi fost o provocare și în același timp o emulație pentru dominația imperială a Britaniei și Franței. În ceea ce privește Europa de Răsărit, politica aceasta includea dominarea Adriaticii și exercitarea unei influențe majore în Peninsula Balcanică. În anii '20, relațiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tot atît de puțină încredere în Iugoslavia, cît și în Bulgaria. Teama că aceste două state slave s-ar putea uni era de permanentă actualitate, iar tratatul de prietenie dintre ele, din 1937, era privit cu suspiciune. Ca țară eminamente mediteraneană, era firesc ca în secolul al XX-lea, ca și în al XIX-lea, politica externă a Greciei să fie influențată în primul rînd de cea mai mare putere maritimă din regiune, care era tot Marea Britanie, împreună cu Franța. Italia constituia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sunt puse în contrast cu așa-numitele succese ale națiunilor bogate și puternice. Bineînțeles, o comparație mai bună ar putea fi făcută cu alte regiuni similare, adică nu cu Marea Britanie, Belgia, Danemarca sau Olanda, ci cu Spania și Portugalia, care erau țări mediteraneene cu multe probleme comune cu acelea ale statelor din Balcani. Chiar și comparativ cu Occidentul industrializat, situația internă a Balcanilor nu era atît de sumbră. În această secțiune a fost analizată problema minorităților de exemplu, incontestabilul tratament discriminator aplicat românilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au îmbunătățit. Vicepreședintele Spiro Agnew și-a vizitat în 1971 satul natal și a făcut unele remarci favorabile în privința regimului. Mai mult, după intervenția sovietică în Cehoslovacia din 1968, Statele Unite și aliații NATO voiau un guvern stabil în acest bastion mediteranean. Apăruseră iar temeri față de intențiile sovieticilor. Sprijinul acordat de Statele Unite Israelului în 1967 și 1973 impunea ducerea unei politici similare în Marea Mediterană. Este interesant să observăm că o mare parte a grupurilor grecești care atacaseră vehement pînă atunci amestecul american
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de expresie franceză au folosit, în mod tradițional, termenul de "mari invazii" pentru a desemna mișcările de populații numite "barbare", care, în secolul al V-lea al e.n., au înlocuit dominația romană în partea occidentală a Europei și a bazinului mediteranean. Imitîndu-i pe istoricii de expresie germană, astăzi se tinde, din ce în ce mai mult, către abandonarea acestei sintagme și folosirea, în schimb, a celei de "migrație a popoarelor". Aceste migrații a căror principală importanță constă mai ales în faptul că ele au coincis
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să pătrundă în Galia francă unde avangardele lor fură respinse și bătute la Poitiers de către Carol Martel (în 732), și să se avînte, de pe coastele Spaniei și Africii de Nord, în raiduri maritime către Provența, coastele italiene și marile insule mediteraneene occidentale: Sardinia, Sicilia și Corsica. Un regres la scară europeană? Imaginea clasică a Europei Evului Mediu timpuriu (500-1000), îndelung folosită de o istoriografie în alb și negru și de generații întregi de manuale școlare, este aceea a unui continent care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sofiei, istoriei, arhitecturii, decorării bisericilor. Influența civilizației bizantine iradiază în Balcani, în Caucaz, în Ucraina și chiar și în Italia. În timp ce Imperiul de Apus dispărea, cel de Răsărit supra viețuia migrațiilor hoardelor barbare și se constituia într-o mare putere mediteraneană, organizată în jurul capitalei întemeiate de Constantin: Constantinopol sau Bizanț. În Africa și în Asia, acest imperiu păstra Cyrenaica, Egiptul, Palestina, Siria și Asia Mică, în Europa Grecia și Peninsula Balcanică pînă la Dunăre. Împărații de răsărit se considerau moștenitorii Imperiului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fost așezate populații slave. Comerțul, în schimb, declină, subminat de pirateria arabă din Mediterana. Din ce în ce mai mult, rolul de intermediar între Orient și Occident, asigurat de Constantinopol, îi revine Veneției, port bizantin situat la întretăierea drumurilor alpine și a celor maritime mediteraneene, a cărui autonomie devine aproape totală în secolul al IX-lea. Reforma administrației provinciale este continuată de Leon III, care promulgă în 726 un nou cod juridic, Ecloga, manual practic extras din Codul lustinian și menit a ușura munca judecătorului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Pentru a asigura calitatea producției, și în special aceea a mătăsii mare specialitate bizantină -, statul controlează îndeaproape corporațiile și le desemnează responsabilii. Comerțul, și el, este foarte activ. La întretăierea marilor căi și drumuri maritime care leagă Europa de Nord și bazinul mediteranean de Orientul Apropiat și de Asia, Constantinopolul controlează schimburile în direcția de est și de nord, pînă în Rusia și Scandinavia. La vest, hegemonia sa maritimă începe să fie pusă în umbră de ascensiunea porturilor italienești, dar, pînă la sfîrșitul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sclavi. Pe oriunde trece teroarea sarazină, locuitorii părăsesc cîmpiile de coastă pentru a se refugia pe înălțimi. La sfîrșitul secolului al X-lea, majoritatea fortărețelor musulmane sînt recîștigate, dar nesiguranța rămîne vie, pentru multă vreme încă, de-a lungul coastelor mediteraneene. La est, pericolul vine din Panonia, unde poporul stepei, maghiarii veniți de pe coastele de sud-est ale Uralilor și împinși de către turci (cu care, de altfel, s-au amestecat) și de pecenegi, vin să se instaleze aici după dislocarea puterii avare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de la 80 %, de exemplu, în Calabria, la 10 % între 990 și 1130, și de la 80 % la 8 % în regiunea Chartres, între 940 și 1130, stabilizîndu-se, mai apoi, cam peste tot la acest nivel maxim, cu excepția țărilor scandinave și a regiunilor mediteraneene, unde comunitățile țărănești, eliberate de dependența seniorială, sînt ceva mai numeroase, se pare. În funcție de regiuni, puterea seniorilor asupra supușilor lor s-a accentuat între secolele X-XIII, dar a și slăbit sau, mai degrabă, și-a schimbat natura. Senioriei funciare clasice
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
secolul al XI-lea, în clipa în care se pune în mișcare puternicul val al colonizării agrare despre care tocmai am vorbit. Scandinavii se instalează în centrul Franciei Occidentale, înainte de a cuceri Sicilia și Anglia. Italienii și francii recuceresc bazinul mediteranean. Odată cu progresul autorității monarhice și cu influența pacifică a Bisericii, drumurile devin ceva mai sigure. În sfîrșit, contactele cu Orientul vor dobîndi un caracter permanent odată cu primele cruciade. Securitatea redobîndită, creșterea demografică, progresul agriculturii, dezvoltarea orașelor au pregătit și stimulat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
între aceste cetăți și cele ale coastei. Unii dintre ei merg chiar în Franța, Spania, Anglia, unde vînd produsele orientale și cele ale industriei italiene și de unde se întorc cu lînă, postav brut, obiecte produse de artizanatul local. Înnoirea comerțului mediteranean aduce beneficii întregului Occident, unele zone, însă, vor profita în mod special. Mai înainte de toate Flandra (unde se fabrică de multă vreme postavuri celebre), care se bucură de condiții extrem de favorabile: apropierea de Marea Nordului și debușeu pentru mari axe fluviale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]