1,292 matches
-
la Europa Liberă; Eftimie Gherman directorul publicației "România Muncitoare"; Stroe Lupescu propunătorul lucrării L'Amérique n'a pas encore parlé; Ion Pârvulescu, personalitate excentrică în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete la statutul de document: "Comentariu, nelipsit de, ba chiar binecuvântat cu, intuiție critică, tinde să conceptualizeze, într-un mod insolit, o întreagă comedie umană a desțărării. Se configurează, firesc și fără loc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la care a asistat naratorul-martor. Valoarea de document ce poate fi cercetat este recunoscută de autoarea care râvnește punerea la zi a trecutului, deoarece este o condiție esențială a supraviețuirii. La apa Vavilonului este scris într-un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
doar cu nume proprii"364, recunoaște ziarista. Cronologia se răstoarnă constant, anii se amestecă, din pricina trecerii prin sita timpului a evenimentelor și a deselor anamneze, numai că o anume ordine se păstrează în fundalul textului pentru conturarea spațiului temporal narat. "Memorialistica Monicăi Lovinescu are o configurație într-atât de laxă încât pune timpul și spațiul la grea încercare. E o scriitură în continuă și fluidă metamorfoză"365. Digresiunile conștientizate încurcă cititorul în reconstruirea istoriei, motiv pentru care autoarea încearcă să-și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în istorie. "Pe lângă "pactul autobiografic" [...], memoriile presupun și un "pact cu istoria""378. Dacă în comunism acest pact nu poate fi îndeplinit, el este principiu organizatoric al Jurnalelor Monicăi Lovinescu. Intenția ei este să onoreze pactul cu istoria cât timp memorialistica din România este cenzurată. Pentru comuniști, memoria este inamic și jertfă, de aceea e ""colectivizată", aparține Statului, care e liber să facă tot ce vrea cu ea"379. Jurnalele sunt vânate în România pentru că pot fi folosite ca dovezi incriminatorii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
absolută a acestui singular, "Memorie", față de toate planurile literare cărora le dă naștere. Cel puțin în starea de extremă urgență când măsluirea istoriei constituie una din metodele preferate ale Puterii spre a-și menține convențiile și funestul ritual"380. Situația memorialisticii rămâne neschimbată între cele două cronici și nu se va schimba până după revoluția din '89 când piața literară este invadată cu literatură de sertar. Adevăruri, infamii, divulgări, secrete, teorii ale conspirației adunate toate la un loc. Toți doresc acum
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
exercite dreptul la liberă exprimare, să expună ceea ce nu puteau arăta înainte. După '89, niciun scriitor nu se mai declară comunist. În schimb, își afișează disprețul față de regim și, pentru a-l confirma, scot din sertare jurnalele. Din pricina lor, adevărata memorialistică își pierde din valoare, din credibilitate. Scriitorii care țin jurnal în comunism se expun conștient pericolelor numai pentru a reține istoria, pentru a restabili adevărul atunci când li se va cere. "Diaristul lasă impresia că, scriindu-se pe sine, scrie romanul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ani de serviciile Securității. Acestea fiind condițiile, se cere o anumită prudență în consemnarea datelor, fapt ce elimină două mari calități ale jurnalului: spontaneitatea și sinceritatea. Dilema alegerii prudenței în detrimentul sincerității nu poate fi deslușită în contextul comunismului atât timp cât literatura memorialisticii poate fi transformată în dosar. Monica Lovinescu respectă pactul cu istoria până în ultimele clipe ale vieții, nu doar cât să explice viața în exil. O mărturisire pentru sine, din aprilie 1983, măsoară gradul de implicare în reținerea datelor: "Contemporanii noștri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
intermediată de cronicile audio, de mijloace media, a doua este post-factuală și apare datorită tipăririi discursului media. Citind în paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul memorialistic este dihotomic. La apa Vavilonului reflectă un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
românesc: 1945-1989, Editura Compania, București, 2003.. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Vol.III Critica. Eseul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Decalogul criticii literare, Editura Aula, Brașov, 2005. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Mihăilescu, Dan, C., Literatura română în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
html www.cnsas.ro/documente/istoria comunism/studii articole/personalitati in vizor/Eugen%20Ionescu.pdf www.avantscene-luxembourg.blogspot.com 1 Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003, p. 177. 2 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 226. 3 Mircea A. Diaconu, Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria, în "Contrafort", nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589.html. 4 Stephen Fisher-Galați
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
III, Critica. Eseul, ed. cit., p. 158. 251 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 68. 252 Monica Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte IV, ed. cit., p. 203. 253 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, ed. cit., p. 238. 254 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 14. 255 Doina Jela, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat, ed. cit., pp. 230-231. 256 Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ibidem, p. 547. 272 Ibidem, p. 548. 273 Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Proza, ed. cit., p. 98. 274 Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, ed. cit., p. 81. 275 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, ed. cit., p. 239. 276 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 654. 277 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 76 278 Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, Editura Humanitas, București, 2008, p. 102. 279 Monica Lovinescu, Est-Etice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (eseu), ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. A publicat Împreună cu studenții săi de la Jurnalism patru volume experimentale conținând reportaje sociale și analize de mentalitate; volumele, semnate Ruxandra Cesereanu & Co., sunt intitulate: Fărâme, cioburi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vorbă cu vecinii de cameră, pe la ușă ori prin perete, atunci eram nu numai bătuți, ci eram pedepsiți cu reducerea mâncării la jumătate. Mai era astfel motiv de mirare că mureau deținuții În fiecare an cu sutele la Aiud?14 Memorialistica Înregistrează și tratamentul relativ Îngăduitor aplicat de mulți dintre cei rămași din vechiul personal al administrației penitenciarelor, dar și apariția ofițerilor politici și Înăsprirea treptată a regimului de detenție. Ofițerul politic/de informații apare În sistemul și regimul penitenciar ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Grigore, Aiud Însângerat, Vremea XXI, București, 2001. Cătănuș, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii În România. Represiunea, vol. I, 1949-1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Cârja, Ion, Canalul morții, Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2005. Ciobanu, Mircea, Regele Mihai și exilul românesc, prefață de Al. Zub, Princeps, Iași, 1994. Ciuceanu, Radu, Intrarea În tunel. Memorii I
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost una din cele mai fascinante teme de istorie În discursul public după 1989. Subiect interzis de ideologia comunistă, el a fost recuperat mai Întâi la nivelul publicisticii populate de interviuri și evocări ale foștilor combatanți, În nenumărate volume de memorialistică. S-a Întreprins o retrospectivă bibliografică a articolelor apărute pe tema rezistenței armate În 1945-1965, Înregistrîndu-se În 35 de ziare și reviste, apărute În 1990-1994, Între 250 și 400 de articole pe an. Dacă la Început dominau o formă și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
plan mediatic, sau locuri ale memoriei (monumente, statui, cruci) dedicate rezistenței anticomuniste constituie exemple În acest sens. Colectarea, prelucrarea și confruntarea unor date prezente În istoria oficială (cu predilecție cele din arhivele scrise) și a celor tezaurizate În memorie și memorialistică suplinesc reciproc „uitările”. Astfel, istoria oficială și memoria determină o critică reciprocă pentru Înțelegerea istoriei-realitate65. În perimetrul acelorași recuperări și reconstituiri ale istoriei-realitate, pornind de la sursele de arhivă (cercetate de Institutul pentru Studierea Totalitarismului), de la depoziții și mărturii (În Analele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au afectat situația șvabilor din Banat. Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Rusalii ’51. Fragmente din deportarea În Bărăgan, Marineasa, Timișoara, 1994 (ediția a II-a: Marineasa, Timișoara, 2004). Conține documente, tabele statistice, fotografii, comentarii, fragmente din mărturii, literatură de tip oral, memorialistică legată de deportare, inclusiv pagini dintr-un jurnal ținut În Bărăgan. Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Sămânță, Valentin, Deportarea În Bărăgan. Destine - Documente - Reportaje, Mirton, Timișoara, 1996. Milin, Miodrag, Stepanov, Ljubomir, Sârbii din România În Golgota Bărăganului, traducere de Ivo Muncian
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politic, obsedat de traumele produse de universul concentraționar, a avut inițiativa de a realiza chiar un compendiu al mărturiilor deghizate sau directe despre fenomenul Pitești, sub forma unei istorii a literaturii de tip mozaic, intitulată Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor. Deși amatoricească, lucrarea este importantă pentru că adună mărturii directe diverse, de la Dumitru Gh. Bordeianu la Eugen Măgirescu, Mihai Timaru, Octavian Voinea, Aristide Ionescu, ocupându-se În altă secțiune de literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
detenție. Memorii I, Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții. Memorii II, Timpul, Iași, 1994. Rădulescu, Mihai, Casa lacrimilor neplînse. Martor al acuzării În procesul „reeducatorilor”, Ramida, București, 1993. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II), Ramida, București, 1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cristian, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică În timpul regimului comunist, Curtea Veche, București, 2003. Vasile, Cristian, „Elita greco-catolică din județul Satu Mare sub lupa Securității”, Arhiva istorică a României, serie nouă, vol. I, nr. 2/2004. Vasile, Cristian, „Un monument al memorialisticii românești. Amintirile lui Iuliu Hossu”, Apostrof, nr. 12/decembrie 2004. Vasile, Cristian, Biserica Ortodoxă Română În primul deceniu comunist, Curtea Veche, București, 2005. Vasile, Cristian, „O istorie sinceră a Bisericii Ortodoxe Române sub comunism?”, România liberă, sâmbătă, 3 decembrie 2005
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
continuare..., până aici am văzut cum..., o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc. Prin comportamentul autocentrat (autodezvăluirea) indivizii se dezvăluie celorlalți vorbind despre ei înșiși. Tip de comportament verbal constitutiv pentru anumite genuri și specii literare/jurnalistice (memorialistica, interviurile, cv-urile etc.), autodezvăluirea este o parte constitutivă a relațiilor sociale în măsura în care definește stadiul unei relații (stadiu inițial, stadiu avansat, stadiu final; relație pozitivă/negativă), gradul de intensitate al relației (relație superficială/relație intimă) sau dă indicii asupra direcției pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin Viața cu înălțările, cu prăbușirile ei. Iar metaforele la care autorul apelează, expresia poetică, gândurile fugare, uneori stăpânite de melancolie, alteori supuse confesiunii lipsite de menajamente sau de condescendență acestea și multe altele dau textelor lui Alexa Visarion alura memorialisticii. Un exemplu, luat la întâmplare: Multe etape ale copilăriei mi s-au sădit în memorie, cum altele m-au însoțit lungi perioade, până când s-au liniștit în amintiri. Am văzut cu ochii mei cum trăiau oamenii și cum îi trăia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din treapta lor. Putea fi un majordom în concediu duminical ...". Eternizarea acestui tip în ficțiunea călinesciană se explică în virtutea marelui talent al romancierului, ceea ce le-a lipsit lui C. Stere sau Eugen Lovinescu când s-au exercitat în roman sau memorialistică în sensul imortalizării unor personalități accentuate, destine, tipologii, contemporane sau aparținând deja istoriei. Adesea, polemice și vindicative, portretele cu cheie sau fără perdea sunt reglări de conturi sau tardive puneri la punct ale unor inimiciții. Ceea ce se practică și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Simbolul artistic" sau "Tezele unei filosofii ale operei" (apărute postum), dar nu și de creația de după 1950, spune Gelu Ionescu, sub nivelul celei interbelice. Deși îi numește prieteni pe Mircea Zaciu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, analizându-le cărțile de memorialistică, autorul nu se abate de la spiritul său critic nepărtinitor, de la verva sa epică și eseistică ce-i rafinează și iluminează demersul, de cele mai multe ori inedit. Autorul nu pregetă să se mire de reproșurile făcute de scriitorii români confraților lor occidentali
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]