46,957 matches
-
conturarea unui portret, ușor edulcorat, care scoate la lumină, de sub carapacea didactică, slăbiciunile umane și nevoia de afecțiune a unui om hăituit. Un exercițiu de admirație, bine mascată, față de cel pe care prietenii și studenții l-au scos, abuziv, din memoria (și memoriile lor). Sfârșitul omului Victor Iancu nu trebuie să semene cu soarta imaginii sale, în posteritate. Cornel Ungureanu s-a ocupat, în lucrări anterioare, de toți "marginalii" pe care acum îi așază, scuturându-i de praf, pe raftul unde
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
portret, ușor edulcorat, care scoate la lumină, de sub carapacea didactică, slăbiciunile umane și nevoia de afecțiune a unui om hăituit. Un exercițiu de admirație, bine mascată, față de cel pe care prietenii și studenții l-au scos, abuziv, din memoria (și memoriile lor). Sfârșitul omului Victor Iancu nu trebuie să semene cu soarta imaginii sale, în posteritate. Cornel Ungureanu s-a ocupat, în lucrări anterioare, de toți "marginalii" pe care acum îi așază, scuturându-i de praf, pe raftul unde le era
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
firul biografiilor, se adâncește în istoria intimă a grupului, comentează, laconic, fragmente epistolare, amintiri, mărturii consemnate de surse mai mult sau mai puțin creditabile. Acolo unde datele lipsesc sau le consideră insuficiente, intervine cu clarificări, luând ca reper propria experiență, memoria personală. Observatorul alterează, prin prezența în mijlocul scenei, obiectivitatea observațiilor. Istoria e una trăită, completată cu o documentație exhaustivă, studiată cu tenacitate și seriozitate. Talentul criticului, dublat de omul de știință migălos și rigid se integrează, de minune, aerului de familie
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
însă, tot acest periplu printre amintiri este așezat sub semnul poreclei Chelbasan? Un posibil răspuns poate fi găsit chiar în caracterul fragmentar al rememorării, nu doar în sensul de incomplet, dar și al succesiunii fluctuante, al revenirii. Regresia voluntară în memoria copilăriei nu are simplitatea rememorării exclusiv narative, ci este însoțită de o permanentă raportare la diferitele vârste și, prin urmare, capătă și o dimensiune reflexivă pe marginea "exuviilor" identitare. Corespondețele pe care le face vocea auctorială (discursul la pers. I
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
prin urmare, capătă și o dimensiune reflexivă pe marginea "exuviilor" identitare. Corespondețele pe care le face vocea auctorială (discursul la pers. I alternează cu cel indirect de pers. a III-a) nu sunt întâmplătoare, deși au caracterul arbitrar al unei memorii inerent capricioase. De fapt, referința zero a nesiguranței (identitare) este experiența traumatizantă a tunderii părului. Chelbasan este simbolul unui complex, iar impulsul rememorării este dat de starea nostalgică până la depresie a trecerii unui prag. Giorgi, prietena puțin mai mare (și
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
în raport cu maturizarea fetei, devenite ea însăși femeie și urmând să parcurgă un traseu existențial asemănător ("Oare mama a avut aceleași angoase, aceleași spaime de moarte?"). Sexualitatea marchează, astfel, trecerea într-o altă vârstă în care Chelbasan va exista neconflictual, ca memorie, dar parte a profundei, adevăratei identități a Anei: "După ce m-am culcat prima dată cu un tip, / m-am gândit cu drag la trupurile mele de atunci: / unul de bebeluș chel, altul lângă o bicicletă, / apoi cel de pe marginea unui
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
au dovedit în atâtea rânduri, alcătuind numere tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre "cărțile memoriei", despre poezia erotică și încă altele. Numărul ultim al revistei (3-4/2004) este și el demn de atenție, structurat pe tema cărților de mare succes ale anilor �70-�80, propuse acum recitirii și eventualelor revizuiri. "Best-seller-uri estetice" numește redacția romane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
întîmplare, o replică, o idee citită sau auzită, mirosul sau culoarea unei flori, un cuvînt, un gînd răzleț), autoarea plonjează în timp pînă la anii copilăriei și adolescenței sale bucureștene, romanul nu este unul proustian. Scopul său nu este recuperarea memoriei (de altfel, atunci cînd se produce, aceasta nu îi creează autoarei revelații sau mari nostalgii), ci descrierea unui flux al gîndirii/trăirii, în care, prin mecanisme incontrolabile, se amestecă fără încetare prezentul cu trecutul, realități românești și suedeze, poezia cu
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
Mădălina Roșca Titlul de o originalitate zdrobitoare e găselnița mea 100%. Așa-mi trebuie, dacă la banala întrebare Ce mai rulează în cinematografe? nu m-am documentat și eu temeinic. Am scanat din memorie: câteva blockbaster-uri, vedete, plus că e vară, e vacanță, clar - filme americane! Gata, avem un subiect. Acum, nu că-ncerc să ies basma curată, dar chiar de-aș fi avut intenția să-mi reîmprospătez memoria cu un Șapte Seri sau
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
eu temeinic. Am scanat din memorie: câteva blockbaster-uri, vedete, plus că e vară, e vacanță, clar - filme americane! Gata, avem un subiect. Acum, nu că-ncerc să ies basma curată, dar chiar de-aș fi avut intenția să-mi reîmprospătez memoria cu un Șapte Seri sau cu un B-24-FUN, problema ar fi fost să pun mâna pe unul... Apropo de vară, vacanță: jumătate din producția pe săptămână la ghizi bucureșteni ia acum calea exportului pe litoral. E penurie! Să trecem, zic
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea era un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a regnului mineral. El a fost unul dintre puținii pictori moderni, și acest fapt este valabil nu doar pentru spațiul artei românești, care nu a
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
interesul său merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa, reperul, sau oricum am vrea să-i mai spunem, părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului, și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
lucru. Cărțile însele în care sunt strânse ne apar ofilite, datate. Ca excepții, există totuși culegeri de foiletoane care se prezintă altfel, cărți vii, provocante, apte să ne reaprindă interesul pentru evenimente care, trecând timpul, își cam pierduseră conturul în memoria noastră. Strângerea foiletoanelor laolaltă ne apare în astfel de cazuri oportună, benefică, act regenerator cu efecte imediat vizibile: subiectele peste care timpul trecuse redevin semnificative, își redobândesc "actualitatea". Din categoria acestora, a excepțiilor, face parte și volumul publicat la sfârșitul
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
ale prezentului - de la argou la limba de lemn, la anglicisme, la creațiile jurnalistice recente. Despre biblioteca sa mentală fabuloasă circulau multe povestioare ilustrative: într-adevăr, era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori și cu numărul revistei ("despre asta s-a scris în 1960 și în 1982, în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
diverși miniștri... Când am văzut-o pe ea, era deja văduvă, nu mai trăia Bibescu, el a murit în "41. Și ea și-a făcut datoria, toate mesele astea erau mese de pomenire și asta spunea: ,,V-am chemat în memoria lui și pentru că e ziua lui de nume, Sf. Gheorghe". Deci a respectat asta, i-a cinstit memoria cât a putut de mult. Pentru el făcea toate adunările astea de aviatori și era apropiată de ei, pentru că el a fost
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
în "41. Și ea și-a făcut datoria, toate mesele astea erau mese de pomenire și asta spunea: ,,V-am chemat în memoria lui și pentru că e ziua lui de nume, Sf. Gheorghe". Deci a respectat asta, i-a cinstit memoria cât a putut de mult. Pentru el făcea toate adunările astea de aviatori și era apropiată de ei, pentru că el a fost aviator. R.: Ea, până pe 10 septembrie "45, a plecat la Paris, nu-i așa? M.D.: Da, ea s-
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
A făcut mult bine cu organizațiile de binefacere în perioada războiului și a avut grijă să facă Mogoșoaia monument național. Eu am cunoscut-o acolo, la castel, între '42 și '45, când ne invita de Sf. Gheorghe la mesele în memoria soțului ei... Și așa am văzut-o ultima oară pe terasă, lângă tipsiile cu petale de trandafir...într-o o zi caldă de toamnă...
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
secolului al XX-lea au preferințe diferite: în Maitreyi, Mircea Eliade recurge constant la genitiv-dativul cu articol postpus " Maitreyei sau Maitreyiei (diferența depinde de ediție); această formă reprezintă de altfel chiar ultimul cuvînt al românului, fixîndu-se astfel mai bine în memoria cititorului: "aș vrea să privesc ochii Maitreyiei". O variantă culta din aceeași perioadă, mai apropiată de pronunțarea curentă, a fost citată de Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
în primul volum al Agendelor. în schimb Monda își scrie autobiografia intitulată Viață și vis, apărută în 1986, cu puțin mai devreme, oricum în preajma vârstei de 84-85 de ani, când � lăsând la o parte injoncțiunile inerente ale cenzurii și autocenzurii " memoria sa se dovedește profund deficitară, mai cu seamă în ce privește perioada regimului antonescian. De ce socot totuși că prezintă interes mărturia lui Monda? Pentru că ea ne dezvăluie " deosebit de confirmarea pe care ne-o aduce volumul I din Agende " proiectul inițial al acestora
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
sale se rezuma la zece volume de critice, alcătuind un corp din serii disparate, apărute când și când, într-o ordine întâmplătoare. Nimic din ceea ce avea să constituie textul dezvoltat al Istoriei literaturii române moderne, nimic din teoria sincronismului, de Memorii nu mai vorbesc. Cum am mai spus, și lăsând la o parte persoana însăși a criticului, ceea ce îmi trezise dorința de a frecventa Cenaclul "Sburătorului" fusese faptul de viață, climatul, atmosfera specifică, satisfacția de a mă afla în mijlocul scriitorilor, acolo
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
vineri, că m-am prezentat,cu un exmplar ca să-mi dea un autograf, solicitându-i totodată unul de lux. Nu rezultă cu ce exemplar m-am prezentat ci doar că el mi-a oferit volumul I din ediția obișnuită a Memoriilor. Acesta poartă, într-adevăr, dedicația autografă a criticului, cu data respectivă. Altă carte nu am primit atunci din mâinile sale. Probabil că însemnările din Agendă au fost făcute la câteva zile de la data întâmplării (așa cum Gabriela Omăt mi-a declarat
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
Tudorel Urian Cărțile de memorii și jurnalele apărute după decembrie 1989 ar putea oferi unui străin impresia că în România anilor "50-"60 existau doar două categorii de locuitori: eroii, cei care s-au opus cu înverșunare noii realități politice, cu metode mai mult sau
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
receptare critică se înlocuiește, ca o anvelopă veche, la fel și datele bio-bibliografice, "ars poetica" (interviurile acordate de Ivănescu în anii "80), chiar și antologia, subsumată unei selecții provizorii. Un nucleu rămâne, peste ani, și intră în imensa stivă a "memoriei critice", pe o poziție de top: studiul coordonatorului colecției "Canon", Alexandru Cistelecan, despre un poet, cum spune povestea, "nici călare nici pe jos, nici îmbrăcat, nici dezbrăcat". Mircea Ivănescu n-ar trebui așezat, dacă i-am da ascultare celui mai
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
Ideea care stă la baza acestei cărți este aceea a deslușirii unei dileme care îl frămîntă pe scriitorul devenit septuagenar: dacă existența sa de pînă acum îmbracă forma unui destin sau este o simplă biografie? Pretext nimerit de sondare a memoriei, de scoatere la suprafață a unor amintiri ce păreau definitiv uitate (unele din primii ani ai copilăriei), de analiză critică a deciziilor luate în momentele de răscruce ale existenței sale și de punere în evidență a rolului pe care l-
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
cu mașina. Te duci cu domnu� din josť. (pp. 111-112) Angoasa copilului crește pe măsură ce vacanța de vară se apropie de sfîrșit, iar în ziua plecării încearcă să fugă de acasă fiind cu greu coborît de pe gardul pe care se refugiase. Memoria lui Octavian Paler este pe cît de cuprinzătoare, pe atît de capricioasă. Teoretic, un scriitor cu simțul nuanțelor precum Octavian Paler, născut în anul 1926, ar fi trebuit să fie un martor major al timpului său, adevărată mină de aur
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]