5,977 matches
-
oblici numaidecât pericolul care amenința țara. În loc de-a intra în vederile d-lui Boerescu, el răspunse printr-un memoriu care se poate privi ca punct de plecare al schimbării politicei noastre în cestiunea Dunării și lucră în înțelesul acestui memoriu pe lângă guvernul francez. Atitudinea d-lui Cogălniceanu a fost privită de incorectă din punct de vedere ierarhic și într-o situație normală, ar fi și meritat această calificare. Dar în vederea pericolului ce ne amenința această mică insubordinație diplomatică a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
privită de incorectă din punct de vedere ierarhic și într-o situație normală, ar fi și meritat această calificare. Dar în vederea pericolului ce ne amenința această mică insubordinație diplomatică a fost meritorie. Rezultatele au dovedit-o îndealtmintrelea. După primirea acestui memoriu, după neizbutirea misiunii d-lui Bălăceanu la Sinaia și a misiunii baronului de Calice la București, ne-am fi așteptat ca guvernul român să ia o atitudine fermă în fața pretențiilor austriace. Cu toate acestea tot se mai temporiza încă. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
judecă un judecător cu sentimente rasiste, îl înfundă pe 5-10 ani, neproporțional cu faptele comise. De multe ori nu pot să răspund petiționarilor, pentru că nu pot să le spun că Securitatea nu-mi comunică motivele. Eu totuși trebuie să examinez memoriul respectiv. Tov. Gheorghiu-Dej: Sigur că da. Tov. Groza: Nu primesc răspuns de la Securitate luni de zile și când răspund, răspunsul e laconic. Într-o adresă, îmi scriu: „fiind secrete de stat, nu pot fi comunicate oricui” [subl. în original]. Eu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acord cu critica făcută. Abuzurile și ilegalitățile săvârșite de organele securității de Stat și ale Miliției ne aparțin nouă. Noi am sesizat guvernul acum șapte-opt luni de toate abuzurile care le-au săvârșit organele Securității și ale Miliției, printr-un memoriu semnat de tov. Drăghici, Pavel Ștefan și Jianu. Aceste abuzuri și ilegalități sunt rămășițe puternice ale devierii de dreapta, ale politicii duse în Minister de Teohari Georgescu, infiltrate puternic în organele de miliție și securitate și am să arăt că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
conducere, de către organele de securitate. De asemenea, s-a arătat, că în decursul timpului m-am înțeles în prealabil cu A. Pauker și Luca asupra problemelor ce urmau să se discute în ședințele secretariatului și a Biroului Politic. Prin acest memoriu, mă adresez tovarășului Gheorghiu-Dej, Biroului Politic, cu rugămintea, că deși mă găsesc în situația ca vinovat de o serie de greșeli grave, să se cerceteze cele arătate de mine, pentru ca în fața conducerii de partid, să nu apese asupra mea fapte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să nu acorde atenție revistei „Viața Românească” și presei muncitorești dintre cele două războaie mondiale, care a fost cea mai activă presă din întreaga Europă în lupta împotriva fascismului. În acest context și-a exprimat intenția de a înainta un memoriu forurilor competente, pentru a le informa asupra „situației grave în care este pus în țara noastră învățământul limbii și literaturii române”. Decanul Facultății de limbi slave, DUMITRU PĂCURARIU, aprecia că „programa dovedește o regretabilă îngustime de vederi, cu consecințe grave
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fi pregătit lovitura din 29 august 1936... Un plan? Sunt foarte slabi cei ce vorbesc astfel. Ar fi fost mult mai simplu de a accepta demisia mea decât de a-mi reînnoi noile puteri”. La 23 octombrie 1940, într-un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, de la Cannes, referitor la politica externă a României fată de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, Titulescu afirma: „Dar la 29 august al aceluiași an, fără preaviz de nici un fel, am fost demis din funcțiunile mele ministeriale
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
acasă sau la muncă pentru a ajunge la concluzia că nimic nu poate prețui mai mult ca glia părintească...”. Justificarea acțiunilor diplomatice cât și continuarea misiunii sale se poate observa în special în documentele diplomatice existente pentru perioada 1939-1940: un memoriu adresat regelui Carol al IIlea, la 11 septembrie 1939, în legătură cu necesitatea pregătirii României pentru o nouă conferință de pace, în care Titulescu avertizează că: „România trebuie menținută în granițele sale actuale și se poate menține. Aceasta este o chestiune de
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
al IIlea, la 11 septembrie 1939, în legătură cu necesitatea pregătirii României pentru o nouă conferință de pace, în care Titulescu avertizează că: „România trebuie menținută în granițele sale actuale și se poate menține. Aceasta este o chestiune de politică generală”; un memoriu raport trimis regelui la începutul anului 1940, referitor la istoricul relațiilor româno sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: „Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică...”; un memoriu trimis generalului
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
generală”; un memoriu raport trimis regelui la începutul anului 1940, referitor la istoricul relațiilor româno sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: „Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică...”; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă a României față de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, în care subliniază cauzele pierderii Basarabiei și a schimbării atitudinii Uniunii Sovietice față de România: „Pierderea Basarabiei și atitudinea
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
nevoie pentru a-și achita obligațiile în bani către stat și a-și cumpăra ceea ce avea nevoie de pe piață. Creșterea producției de mărfuri și a nevoilor țărănimii au fost cauzele principale ale marii răspândiri a cărăușiei în acea epocă. În memoriul lui M. Sturdza, din 1823, asupra stării Moldovei se indicau la 8 din cele 17 ținuturi ale Moldovei, drept ocupație principală a locuitorilor, cărăușia. Era vorba de ținuturile Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Dorohoi și Botoșani. Cărăușii, în marea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În martie 1832 însă, traseul suferea o schimbare. Punctul de ieșire din Moldova nu mai era Sculeni, ci Fălciu. Așadar drumul pe teritoriul țării noastre urma ruta Focșani, Tecuci, Bârlad, Fălciu. La 18 mai 1834, Bois le Comte nota în memoriul său că drumul militar al Silistrei ,,a fost stabilit”. El intra în Moldova prin Fălciu și traversa Principatele române. Datorită acestei activități, pentru prima dată în istoria țării, Departamentul din lăuntru putea să afirme, în 1833, că toate drumurile din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mare parte de pe teritoriul Moldovei. Era nevoie să se execute doar diguri pe anumite porțiuni, de construit câteva poduri, de dragat, de introdus câteva vase plate pentru a transporta produsele din Moldova de nord către Galați. După părerea alcătuitorilor instrucțiunilor memoriului de mai sus, produsele transportabile pe Siret puteau fi evaluate la 18 milioane piaștri, cel puțin, anual. Companiei care s-ar fi angajat să întreprindă lucrările de navigabilizare i se promitea un privilegiu exclusiv de navigație pe 99 ani. Dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
izolată de marile căi de comunicație și unde apele repezi oferă și cea mai ieftină forță motrice. Desigur că regiunea Târgu Neamț nu era unicul loc în Moldova unde țesătoria căpătase o răspândire recunoscută. Mihail Kogălniceanu a semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grație prefacerilor sociale, politice și în ideologie, care au apropiat gândirea unor oameni de stat de curentele înnoitoare și au dat un nou impuls luptei pentru emancipare. Dimitrie Cantemir invoca deja „rațiunea de stat” ca principiu de conducere politică. În memoriul intitulat Mijloace pentru ajutorarea poporului nostru ajuns în nenorocire, trimis de Dimitrie Cantemir țarului Petru I, în anul 1718, fostul domnitor afirma: „în chestiuni care privesc statul și Majestatea sunt trei principii care se pot discuta: statornicia cuvântului dat, onoarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adică protecția. În Muntenia exista însă o grupă de mari boieri, care înclina formal și inconsecvent spre un statut în care legile Rusiei să fie una și aceleași și în Principat, care să-l includă în granițele Imperiului. Dar în memoriul înaintat Ecaterinei a II-a, cu prilejul audienței din 28 martie (stil vechi) 1770, citim: lt. col. Nazar Carazin a văzut că Muntenia dorește sa intre „în moștenirea Imperiului Măriei Voastre”și ne rugam „să primiți pământurile noastre sub protecție inalienabilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o manifesta și Maria Tereza în septembrie 1771, când îi comunica lui Rhode, agentul prusian la Viena, că ea nu va împiedica pe ruși să se facă stăpâni în Crimeea, dar le va interzice-o în Moldova și Muntenia. În memoriul său din 26 septembrie 1771, Iosif al II-lea a trasat trei poziții posibile pentru Austria: 1) să aștepte ca beligeranții să se epuizeze și să se facă pace pe principiul statu quo ante; 2) rușii să trateze cu turcii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-lea, atrăgându-i pe această pantă pe Maria Tereza și Iosif al II-lea. Succesele militare încurajau însă Rusia în menținerea pretențiilor inițiale. Austria era afectată, fără însă să-și diminueze hotărârea de a-și impune punctele de vedere. În memoriul său din 14 septembrie 1771, Iosif al II-lea recunoștea că Moldova și Muntenia, redevenite independente, ar putea forma o barieră între turci și tătari, pe de o parte, și Austria, pe de altă parte, dar se arăta înspăimântat de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda supt mari condiții, folositoare și însemnate, pe care însă tiranii întâi au început a le restrânge...”; să ne ajutați, încheiau patetic boierii, să scuturăm jugul. În al doilea memoriu către același, delegații munteni afirmau că originalele capitulațiilor, „arătate Ex. V.”, se află la cneazul Cantacuzino, că împrejurările sunt „foarte priincioase pentru a cere din nou vechile noastre drepturi și a ne pune într-o stare de neatîrnare către care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
către care tind toți acei ce au apucat a-i gusta odată dulceața (subl. ns. L. B.)”; cereau permisiunea ca, din partea lor, să fie trimis cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
patriei noastre și după sfârșitul cel pașnic și liniștit al acestor lucruri”. Este însă de observat că pe lângă aceste revendicări fundamentale, într-un plan secundar și-au făcut loc idei ca rămânerea țării sub „augusta prințesă” Ecaterina a II-a (memoriul către plenipotențiarul prusian), „nemijlocita stăpânire” a Rusiei în cazul respingerii independenței (memoriul către Alexei Orlov), „să fim cuprinși și în viitoarea vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Este însă de observat că pe lângă aceste revendicări fundamentale, într-un plan secundar și-au făcut loc idei ca rămânerea țării sub „augusta prințesă” Ecaterina a II-a (memoriul către plenipotențiarul prusian), „nemijlocita stăpânire” a Rusiei în cazul respingerii independenței (memoriul către Alexei Orlov), „să fim cuprinși și în viitoarea vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de astăzi nimic șocant în ele, în condițiile unor inextricabile complicații politice, când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că rușii se prezentaseră la Focșani cu adeziunea la retrocedarea Principatelor către Poartă, iar austriecii și prusienii cu decizia de fermă respingere a independenței românilor. Semnificativ este că starea de „supușenie” sub Ecaterina a II-a a Principatelor apărea în memoriul către Prusia (aliata Rusiei), nu și în cel adresat Austriei. O stăpânire rusească era eliminată din preliminariile păcii dezbătute la Focșani, încât referirea la ea, ca alternativă posibilă, a fost un gest al delegaților români de captatio benevolentiae. Întemeiați numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de toți ca atare) pentru Maria Tereza și Iosif al II-lea Rusia „a cedat în restituirea Valahiei și Moldovei, nici o altă considerație din lume n-ar fi îndemnat-o la un asemenea sacrificiu”. Unii boieri mai fluturau - ca în memoriul înaintat lui Obreskov la 15 ianuarie 1773 - ideea „fericitei ocîrmuiri a Rusiei” în locul jugului turcesc, dar era evident și pentru cei mai puțin inițiați că alternativa fusese depășită și că aceasta o știau și cei care apelau la ea nevoiți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]