1,662 matches
-
sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos", more beautiful, the most beautiful), în vreme ce neerlandeza realizează superlativul relativ cu neest, numai atunci cînd adjectivul se termină în pronunție cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l] "mult", mehr, am meisten; neer. veel [ve:l] "mult", meer, meest; graag [xa:x] "cu plăcere", liever [΄li:vər], liefst; engl. bad [bäd]/ill "rău/bolnav", worse [(:rs], the worst [(:rst]; dan. gammel "bă-trîn", (ldre, (ldst; norv. mye "mult", mer, mest; mange "mulți", flere, flest; liten "mic", mindre, minst; sued. gammal "bătrîn; vechi", äldre, äldst. În cazul redării supletive a gradelor de comparație, se constată existența unei opoziții de radical între pozitiv, pe de o parte, și comparativ și superlativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; - Întinse suprafețe de livezi cu meri; GLIMBOCA. - m.i. și și arh. supranumit „Voronețul Banatului”; MARGA. - m. arh. populară: moară de apă cu vîrteje; - vatra folclorică și etnografică, cor renumit a Asociației culturale Mărgana (Înființat În 1902), corul Canon al școlii generale; - muzeu sătesc și școlar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și halstatniană; - stațiune climaterică de interes național la Poiana Mărului; - hotel Scorilo la Poiana Mărului cu unități de alimentație publică, hotel Geas III (Poiana MĂrului); - pensiuni la Poiana MĂrului: Florina, Casa cu Meri, Casa Vigh, Cara, Dolwec, Mili, Pinter Casa Germană, Sucu, Valeria; - vile la Poiana MĂrului: Florina; - tabără școlară „Poiana Mărului”; - lac de baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
labil înnodat și „ambalat“ în ceva. Dezamăgirea Teoria așteptărilor spune că, înainte de a participa la un eveni ment, oamenii au nevoie să facă o „proiecție“ a ceea ce se va întâmpla, ima ginându-și mai ales elementele care le vor fi favorabile. Mer gând la o întâlnire, o fată se așteaptă să fie ceva romantic, iar un băiat s-ar putea aștepta să facă sex. Până la urmă se dovedește că întâlnirea nu e deloc romantică și nici sex nu se face. După cum se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
bărbat matur, iar altele, precum pedofilia, încearcă să răspundă problemelor lui de dezvoltare. Fie că ai fost subiectul unor astfel de practici, fie că te simți pe drum către una dintre ele, fie că nu ai nici o tangență cu ele, meri tă să afli câte ceva despre natura lor. Din istoria bărbaților În Grecia antică trebuie să fi fost foarte dificil să fii bărbat în toată firea. Pentru a-ți susține cât mai ferm acest statut, aveai nevoie de o serie de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de decalibrare a unei realități însușite și integratoare prin procesele învățării sociale. Am trăit prima copilărie și preadolescența într-o comunitate de nici o sută de gospodării din Munții Apuseni. O așezare mirifică cu oameni ce stăpâneau cai, vite, livezi de meri și peri, fânețe și păduri. Un sat ca acesta nu putea fi colectivizat, dar nici inclus în programul de electrificare. O enclavă de cutume și tradiții seculare perturbate simbolic de instituțiile regimului comunist. Istoria sa - integrată în protestele și răzvrătirile
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
grade - se păstrează și-acum ca un ,,brand" al ținutului. Curățau pășunile, arau și însămânțau holdele înguste și însorite cu cartofi, dovleci și porumb. Coseau, vara, fânețele, uscau și clădeau fânul în clăi țuguiate. Toamna culegeau livezile de pruni și meri. Apoi, bărbații înhămau caii la căruțele încărcate, până sub bolta coviltirului, cu butoiașe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiun de prune și saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri își plănuiau, în tovărășie, călătoriile în satele "pustei" - marea și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rămase în provincie: "Elle était dans son pays, près de șa mère malade" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.97]; întâlnirile secrete în stațiunile balneare: "A Dieppe et à Trouville on n'y va jamais que pour retrouver des amis. La mer n'est là que pour baigner des rendez-vous" [Maupassant, Notre cœur, pp.110-111]; luna de miere: "Delestang et să femme revenaient d'un voyage en Italie" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.94]. Parizienele sunt capabile să profite de călătoriile lor în toate sensurile. Este ocazia ideală de a lega noi cunoștințe și de a trăi noi aventuri. Stațiunea este locul în care aventurile sunt frecvente: "C'était aux bains de mer, à Trouville, que Malignon (...) avait eu la belle idée de tomber amoureux" [Zola, Une page d'amour, p.280]. Mme Deberle este deosebit de mulțumită de călătoria cu amantul sau: " Oh! une saison adorable. Nous étions à Trouville, vous savez. Un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai comun: "Juliette (...) l'air de la mer lui-même n'avait pu entamer la sérénité de son indifférence. Elle semblait revenir d'une course dans Paris, d'une tournée chez șes fournisseurs, avec le reflet des étalages sur toute să personne" [Zola, Une page d'amour, p.114
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
257, sau penibil și înfiorător 258, ca în scenă călătoriei lui Madeleine Forestier în ținutul Normandiei. Călătoriile fac și mai evidentă atașarea Parizienei față de orașul său: "J'étais tout à fait grisée par le grand air, le soleil et la mer. Regardez, mon ami, comme c'est superbe aussi ce que nous avons devant nous. J'aime beaucoup Paris, moi" [Maupassant, Notre cœur, p.140]. Amanții din La Сurée, Renée și Maxime, parizieni până în măduva oaselor 259, nu agreează călătoriile, preferând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
à la mode" [Zola, L'Argent, p.96]. "Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au baș de l'oreille, comme une goutte d'eau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de șoareci, etc., se teme să nu-i fie prea cald sau frig, ea uită ceva în fiecare han [Girardin, 1986, ț. I, pp.702-703]. 259 "Lorsque la mode leș força absolument de quitter Paris, ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant sur leș plages de l'océan aux trottoirs des boulevards. Leur amour lui-même s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet, de l'aube dorée du petit salon. Depuis qu'ils étaient seuls leș soirs, en face de la mer, ils ne trouvaient plus rien à se dire" [Zola, La Сurée, p.277]. 260 "Elle était devenue toute blanche, prise d'un froid mortel, à la pensée de quitter Paris. Mon Dieu! s'en aller și loin, si loin! perdre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră francă. / Era o toamnă cu pomelnic surd / Pe vremea regelui Pepin cel scurt.” E evidentă, astfel, curioasa complementaritate a celor doi poeți în scrisul unui „urmaș” care îi concurează pe chiar terenul lor, și cu armele lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
grajd la capătul locului, prin vagoane cer trei copii țigani, largul patru biserici de țară dintr-o privire, Halta Viișoara panoul, culmile ninse ori fîșii de zăpadă, alți doi cerșetori, a scăzut numărul, străbatem repede culoarele, șirurile de garduri de meri perpendiculare, arate alternativ, evidențele au fost vizibile noaptea! limita orașului Tîrgu Ocna stația de benzină, incinta militară în plan depărtat, cimitirul lîngă șine, încetinește, ceferiști, oprire între două garnituri, în toată istoria deplasării anormală distincția dintre partea utilă și partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
condiție, la sat cu transcendența naturală, munții din zare, ori imobiliar, sate în jurul navelor de rugă, șase dintr-o privire, cea mai sus pe Măgura cu oasele ostașilor, clădirea haltei Viișoara dezafectată, pereții rămași avizier, cine este curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis centrul coercitiv, zidurile și cazarma, adunați la biserică țăranul, ciobanul, pădurarul, Tîrgu Ocna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stau, pînă oprește! gest elocvent, Valea Florilor, menită îți este școala aceasta păcătoasă, inscripție "Clasele I-IV" ori chiar, Doamne ferește! trecînd linia spre ea, căci coborîți de cealalt ă parte, un tren, într-o dimineață... Doamne ferește! ar izbîndi iarăși obiectele! meri sălbăticiți, nuci, rest de livadă, trec în pereții văii clipele viitoare, calea ferată pe care vom călca în 3-4 minute, prim tunel secundele de tăcere, nu are intrare, locomotivă depășind garnitura, măceșul boabe crude pentru 24 august, înaintează lent, înlocuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în apă, șoseaua calcă de sus masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca la Tisa prepoziția calc slav, bărbații la coasă, satele rutene nu țin sărbătoarea azi, greco-catolici ori ortodocși pe vechiul calendar, sulițele din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții pescuind, Piatra bilingv, Ocolul Silvic Teceu livada de meri bătrîni, rodul pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea de parc asfaltată rătăcește în sus, pentru alții traseu de raliu, toate astea au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de roade mărunte, Dej snopul de busuioc proaspăt, ne întoarcem de la Sfînta Marie de la Nicula, ca viermele în măr în atîta roadă, Sadoveanu zicea de Măr-Putred, poiană în vechimea lui, cu mărul putred, putred la noi într-adevăr! B.P. Hasdeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]