1,354 matches
-
noul principe al Transilvaniei, Gabriel Bathory, intenționează să treacă la acțiuni agresive împotriva vecinilor săi de peste Carpați, Moldova și Țara Românească. Radu Șerban încheiase între timp relații de prietenie cu noul domn al Moldovei, Constantin Movilă. La 20 decembrie 1610 mercenarii lui Gabriel Bathory, după ce au prădat timp de cinci zile Țara Bârsei, au trecut peste Carpații înzăpeziți și au intrat prin surprindere în Țara Românească. Radu Șerban, fiind nepregătit, a fost nevoit să părăsească Târgoviștea și să se refugieze în
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
munți, nu l-a lăsat ci l-a atacat la 9 iulie pe câmpia dintre Brașov și satul Sânpetru. Aici a avut loc lupta numită de istorici "A doua bătălie de la Brașov - 1611". Românii și călăreții cuirasieri polonezi (angajați ca mercenari de către Radu Șerban) au zdrobit oastea transilvăneană, Gabriel Bathory scăpând cu fuga de pe câmpul de bătălie. Numeroasele mențiuni din cronicile, scrisorile și actele de cancelarie ale vremii sunt dovezi grăitoare ale importanței pe care contemporanii o acordau acestei victorii strălucite
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
ajunsese de la 40000 de locuitori la mijlocul sec V, la 30000 de locuitori în 360 î.Hr. și la doar 20000 de locuitori în 310 î.Hr.. Din această cauză, Atena, care nu numai că nu mai primea tribut, dar trebuia să plătească mercenari, având astfel o armată mai puțin numeroasă și mult mai puțin implicată moral care era plătită din impozite. În acest context, în 351, apare în Atena un strălucit orator, Demostene, care își instiga compatrioții la luptă, neavând însă prea mult
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. Lui Mihai Viteazul i-au stat alături în primul rînd ostașii de frunte ai Craiovei și corpurile lor de oaste: Frații Buzești -Stroe, Radu și Preda, Frații Golești, Baba Novac, Gruia Novac, Radu Florescu, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Banul Manta
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au ocupat Bănia și mănăstirea fortificată Jitianu. Forța de rezistență a răsculaților a fost mare, ei ocupînd Bănia aproape un an, dar au fost înfrînți de voievodul Constantin Șerban și boieri care au trimis asupra lor o oaste numeroasă de mercenari, înzestrată cu tunuri. Casa Băniei este refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1699, are două nivele, camere cu bolți de cărămidă la parter, iar la etaj, camere și cerdace. Aici se aduna divanul Craiovei, astăzi este muzeu. Constantin Brâncoveanu construiește și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
impună într-o regiune străină, plină de haiduci care îi atacau când nu erau pregătiți, la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte. În ianuarie 1734 , austriecii au hotărât să retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. A fost actul de naștere al pandurilor olteni. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
înăbușite. Armata și echipamentul militar al hanatului erau formate din oameni și materialele de pe moșiile aristocraților sau de pe pământurile statului. Efectivele armatei variau foarte mult, de la 20.000 la 60.000 de oameni. În rândurile armatei hanatului au luptat și mercenari nogai, tătari crimeeni și ruși. Cultura Hantululi Kazanului își avea rădăcinile în cultura Bulgariei de pe Volga, fiind influențată în mare măsură de cultura Hoardei de Aur. Cea mai mare parte a populației orășenești era știutoare de carte. În moschei și
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
() a fost un istoric, soldat și mercenar grec, precum și un discipol al lui Socrate. , istoricul și memorialistul, s-a născut lângă Atena în jurul anului 430 î.e.n și a trăit până către 350. Fiul unui cetățean de vază, a avut parte de o educație aleasă, numărîndu-se
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
acelui an, un grup de 150 de elvețieni din Cantonul Uri, aflați în serviciul papei Iulius al II-lea, au defilat pentru prima oară prin Roma, intrând prin sub comanda căpitanului Kaspar von Silenen. Un acord ce prevedea recrutarea de mercenari elvețieni pentru acest serviciu fusese încheiat încă din anul 1479 între confederația elvețiană și Papa Sixt al IV-lea. Garda Elvețiană a fost angajată în principal pentru serviciul de pază al papei, participând însă și la numeroase lupte. Dintre acestea
Garda Elvețiană Pontificală () [Corola-website/Science/305810_a_307139]
-
pe câmpul de luptă nu a depășit 17000. Comparativ, în 1775, armata britanică era de asemenea relativ mică, doar 36000 de soldați în total, astfel că au fost recrutați mai mulți în timpul războiului. În plus, au fost angajați 30000 de mercenari germani.Trupele britanice și cele germane staționate în America de Nord se ridicau la pește 60000 de soldați, insă erau răspândite pe distanțe uriasie, din Florida până în Canada. În termeni de efective generale, cele două tabere erau extrem de bine echilibrate. Benjamin Franklin
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]
-
să facă ce nimeni nu s-ar fi așteptat. În seara de Crăciun a traversat râul Delaware pe ascuns și a lansat un atac surpriza.In Bătălia de la Trenton din 26 decembrie 1776, a capturat Trentonul, cât și 1000 de mercenari germani.Cornwallis a pornit să cucerească Trentonul, dar Washington l-a surprins din nou atacând ariegarda britanică la Princeton(3 ianuarie 1777).După ce le ridicase extraordinar de mult moralul americanilor, Washington s-a retras pentru iernat. Cauza americană a fost
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]
-
păstrarea loialității față de protectorul țării () și față de guvernul Țărilor de Jos, subordonat acestuia. Între cele două exista o mare majoritate de olandezi (catolici) care nu aveau o motivație specială, dar doreau restaurarea privilegiilor Țărilor de Jos și expulzarea armatelor de mercenari ale Spaniei. Aceasta explică de ce revolta s-ar fi stins mai târziu. Wilhelm de Orania a fost figura centrală care a condus aceste grupuri către un țel comun. În cele din urmă el a fost silit să încline din ce în ce mai mult
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
de Jos și Commonwealth-ul Angliei au început primul lor război în 1652, la doar patru ani după ce s-a semnat pacea. Războiul de 80 de ani a început cu o serie de bătălii clasice, în care în principal au luptat mercenari, după cum se obișnuia în acele timpuri. Deși succesele de ambele părți erau limitate, costurile în schimb erau foarte mari. Pe măsură ce revolta și represiunea ei erau centrate în mare măsură pe chestiuni de libertate religioasă și taxe, conflictul nu a implicat
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
FSN și dirijează în mod samavolnic scindarea PER, prin formarea unui nou partid din PER numit PNE. Este ales Senator de București în mai 1990 pe listele Partidului Ecologist Român. În ciuda acestor lupte interne dirijate de Măgureanu prin interpuși și mercenari plătiți de la bugetul de stat să confiște partidul și să-l direcționeze către FSN, PER reușește să câștige la alegeri un loc de senator și 8 locuri de deputați, ceea ce constituie până în prezent, cea mai bună performanță în alegei a
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
maiorul A. Borroczyn. O altă ipoteză ar fi ca numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului. Construcția blocurilor din zonă
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
mai mare parte din secolul al 15-lea. Zürichul a fost expulzat din Confederație în 1440 din cauza unui conflict pe teritoriul Toggenburgului (Vechiul Zürich). Puterea și bogăția confederației a crescut semnificativ, cu o serie de victorii în 1470 și succesul mercenarilor elvețieni. Pentru lista tradițională de cantoane reflectă în această stare, lista celor opt "Cantoane vechi" în primul rând, cu statele precedente cantoanelor fondatoare, urmată de cantoane care au aderat la Confederație după 1481, în ordine istorică. Elveția a învins Liga
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
în 1529 și 1531, dar Confederația a supraviețuit. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, Elveția a fost o "oază de pace și prosperitate" într-o Europă sfâșiată de război, mai ales pentru că toate marile puteri din Europa, au depins de mercenari elvețieni, și nu ar lăsa Elveția să cădă în mâinile unuia dintre rivalii lor. Din punct de vedere politic, au încercat să ia toate influențele, prin intermediul unor comandanți de mercenari, cum ar fi Jörg Jenatsch sau Johann Wettstein Rudolf. După
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
ales pentru că toate marile puteri din Europa, au depins de mercenari elvețieni, și nu ar lăsa Elveția să cădă în mâinile unuia dintre rivalii lor. Din punct de vedere politic, au încercat să ia toate influențele, prin intermediul unor comandanți de mercenari, cum ar fi Jörg Jenatsch sau Johann Wettstein Rudolf. După Tratatul de la Westfalia din 1648, Elveția a obținut independenta juridică față de Sfântul Imperiu Roman. Valtellina a redevenit dependentă de Bünde Drei după tratat și a rămas așa până la fondarea Republicii
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
În momentul în care au realizat că trupele lor nu reușesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care îi atacau când nu erau pregătiți, la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte au hotărât să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie fără să facă nimic; timp
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
000 de pedestrași. Mai mult, conform lui Arrian, Diodor și Curtius, Darius avea și 200 de care de luptă scitice, iar Arrian menționează 15 elefanți de luptă. Între pedestrași care formau armata lui Darius se aflau și 2.000 de mercenari greci. Darius avea după toate sursele o mare superioritate numerică, dar majoritatea trupelor pe care le avea erau de o calitate mai slabă, decât trupele lui Alexandru. Falanga lui Alexandru era echipată cu sulițe de șase metri, numite sarissa. Pedestrașii
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
fie curățate tufișurile și vegetația pentru a ușura înaintarea carelor de luptă. Darius s-a așezat în centru, împreună cu cea mai bună infanterie a sa, care prin tradiție se aflau alături de regele persan. În jurul lui se aflau cavaleria din Caria, mercenari greci și garda de călăreți persană. Chiar în centru a plasat pdestrași perși (nemuritorii), cavaleria indiană și arcașii din Mardian. Pe ambele flancuri era așezată cavaleria. Bessus comanda flancul stâng, pe care se aflau cavaleria din Bactria, Dahae, Arachosia. cavaleria
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
în două părți, partea dreaptă a armatei aflându-se sub comanda directă a lui Alexandru, iar partea stanga era condusă de către generalul Parmenion. Alexandru se afla alături de camarazi. Împreună cu el se aflau paionieni și cavaleria ușoară macedoneană. Cavaleria formată din mercenari era împărțită în două grupuri, veteranii fiind plasați în partea dreaptă, iar restul cavaleriei se afla în fața arcașilor agrieni și macedoneni, care la rândul lor se aflau plasați lângă falangă. Parmenion se afla în stânga împreună cu mercenarii din Grecia și Thesalia
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
macedoneană. Cavaleria formată din mercenari era împărțită în două grupuri, veteranii fiind plasați în partea dreaptă, iar restul cavaleriei se afla în fața arcașilor agrieni și macedoneni, care la rândul lor se aflau plasați lângă falangă. Parmenion se afla în stânga împreună cu mercenarii din Grecia și Thesalia, respectiv cavaleria din Tracia. Armata macedoneană era așezată în așa fel încât să asigure o cât mai mare libertate de mișcare, pentru flancul drep condus de Alexandru. În centrul formației se aflau mercenarii cretani. În spatele lor
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
afla în stânga împreună cu mercenarii din Grecia și Thesalia, respectiv cavaleria din Tracia. Armata macedoneană era așezată în așa fel încât să asigure o cât mai mare libertate de mișcare, pentru flancul drep condus de Alexandru. În centrul formației se aflau mercenarii cretani. În spatele lor se afla un grup din cavaleria thesaliană și mercenarii din Achaia. În dreptul lor se afla o altă parte din cavaleria greacă, aliată. În spatele lor era așezată falanga, într-o linie dublă. Macedoneni aveau o cavalerie depășită și
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
Armata macedoneană era așezată în așa fel încât să asigure o cât mai mare libertate de mișcare, pentru flancul drep condus de Alexandru. În centrul formației se aflau mercenarii cretani. În spatele lor se afla un grup din cavaleria thesaliană și mercenarii din Achaia. În dreptul lor se afla o altă parte din cavaleria greacă, aliată. În spatele lor era așezată falanga, într-o linie dublă. Macedoneni aveau o cavalerie depășită și de cinci ori, de cavleria persană. De asemenea armata persană era desfășurată
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]