KorAP: Find »[drukola/base=meseriaș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...131 >

3,268 matches

Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288

pogonăritul. Criticabil la această reformă era faptul că boierii erau scutiți de impozite. Regulamentul Organic desființează toate dările vechi și aplică două impozite: primul asupra capilor de familie care plăteau 30 de lei și al doilea asupra comerțului și industriei, meseriașii plătind patenta 14. Mai existau și impozite indirecte, cum ar fi: vama, taxa de export, dări asupra sării. Mai târziu s-au legiferat și impozitele indirecte -taxele vamale, taxele asupra băuturilor spirtoase, asupra zahărului, asupra petrolului, monopolul statului, taxa de

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
era întâlnită în fiecare gospodărie, răspunzând nevoilor vieții de zi cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri renumiți în construirea caselor, tâmplari și stoleri 3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
numiții Chirilă sau Movilă își duc meseria în tăcere. Nimeni nu mai este interesat de preocupările tradiționale. Cei care mai lucrează în acest domeniu, o fac mai mult pentru menținerea tradiției. Iată ce s-ar putea spune despre ultimul iscusit meseriaș Jenică Chirilă...o portretizare se impune: Mâini cutate și un chip arat de trecerea fugară a anilor, un zâmbet gros de bărbat trăit în mijlocul naturii, la adăpostul norilor în ruperea norilor de vară. Un trup puternic, puțin adus de spate

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
trecerea fugară a anilor, un zâmbet gros de bărbat trăit în mijlocul naturii, la adăpostul norilor în ruperea norilor de vară. Un trup puternic, puțin adus de spate, acoperit de un halat muncit de vreme și încălțări parcă din alte timpuri. Meseriașul mă surprinde atunci când intru în atelierul său de la marginea curții, aproape un univers în care viața ia cele mai nebănuite forme. Mă soarbe cu ochi sticloși, albaștri ca seninul cerului și mă salută cu căldură. Dintre toți meseriașii pe care

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
alte timpuri. Meseriașul mă surprinde atunci când intru în atelierul său de la marginea curții, aproape un univers în care viața ia cele mai nebănuite forme. Mă soarbe cu ochi sticloși, albaștri ca seninul cerului și mă salută cu căldură. Dintre toți meseriașii pe care i-a avut comuna, strânși pe vremuri într-o cooperativă, numai nea’ Jănică a mai rămas. Doar el mai știe cum să dea viață lemnului și fierului și să le modeleze în fel și chip. În ochii lui

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
el, e viu, trebuie să-l mângâi și să-l dezmierzi ca pe om”. Este crezul cu care își face zi de zi meseria de care s-a ocupat atâta amar de vreme. „Pe vremea când eram copil, erau mulți meseriași și puteai învăța temeinic meșteșugul de la cei bătrâni. Dar modalitatea de a construi este aceeași, indiferent de model, iar eu mă pricep la toate”, conchide cu mândrie nea’ Jănică. COJOCĂRITUL Această îndeletnicire se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
produse agricole. După cel de-al doilea război mondial, noul comerț de stat a dat lovitura de grație comerțului ambulant, punându-se capăt oricărei intermedieri dintre producător și consumator. Sectorul particular a dispărut aproape total, puțini dintre acești negustori și meseriași ambulanți mai subzistând și astăzi. După 1989, alături de comerțul cooperatist a luat ființă și s-a dezvoltat și comerțul particular, reprezentat prin 8 cârciumi. Istoricul Cooperativei de consum Oncești Cooperativa de Consum Oncești s-a înființat în anul 1951, prin

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
și 252 femei. În sat exista o moară cu motor și o gospodărie agricolă mare. În anul 1928, în satul de reședință al comunei își aveau sediul percepta (percepția) fiscală și banca populară „Prevederea”. În comună figurau, ca meșteri și meseriași: 1 cizmar, 1 cârciumar, 1 croitor, o moașă, 2 rotari și 1 tâmplar. În comună mai erau 6 agricultori cu peste 30 ha de pământ și 3 mori cu motor. În anul 1930 satul și comuna Oncești erau la plasa

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

de la Bârlad, nr. 2‐3 - septembrie 1970. Ioan C. Dimitriu - Bârlad, născut la 17 mai 1890 în Bârlad, unde urmează Liceul Codreanu, apoi în anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să spunem tot ce avem

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
grave leziuni"... Echidistant, într-un alt articol „Facem politică?" ziarul dezvăluie un fapt de viață: „...Mai multe persoane din localitate, și în primul rând puternicii zilei, ne acuză că prin coloanele ziarului nostru, noi nu căutăm a apăra atât interesele meseriașilor, cât a slăvi pe oarecare persoane politice, bineînțeles în opoziție cu Dlor. Aceasta și-au luat-o dlor din faptul că în două numere de ziar am arătat că Prințul D.P. Moruzi s-a interesat de soarta meșteșugarilor, pentru care

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în slavă persoana Prințului Moruzi, fiind răsplătiți pentru aceasta. De datoria noastră e să arătăm că noi nu facem politică, spre a ridica în slavă persoane sus puse, noi am mulțumit numai Prințului Moruzi și am căutat a-l arăta meseriașilor așa cum este: nobil, dezinteresat și iubitorul clasei de jos. Și am 37 făcut aceasta numai pentru că Dsa a fost singurul de aici, care s-a interesat de soarta noastră și a plecat urechea la tânguirile noastre jalnice. Ceilalți? Ne-au

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
știu a simți durerile altora. Nu s-au găsit însă asemenea oameni"... Acum și reversul, încrustat în aldine la „Portrete": ,,A ocupat și s-a ocupat de multe în oraș și în județul nostru. Când l-am cunoscut întâi era meseriaș ca și noi toți. Dar dorul de a trăi fără să muncească l-a făcut să se lase de meserie și să bată scările celor mai mari, pentru a-i da o slujbă. Și de... să se scape de el

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
au pus mai mare peste cei ce aprind felinarele. Păcatul însă urmărește pe oameni, și într-o bună dimineață, oarecare denunțuri făcute de un amic al dsale, au făcut să se constate multe. Și... iată-l trimis la plimbare. Iar meseriaș, iar luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când era meseriaș, visa înființarea „unui grup al meseriașilor", cum zicea el. Acum... Semnătura: Lucifer. După aceste două articole, potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam nepotrivit post dar, de... face! Semne particulare ale personajului: de râde, un ochi îi plânge. Pe când era meseriaș, visa înființarea „unui grup al meseriașilor", cum zicea el. Acum... Semnătura: Lucifer. După aceste două articole, potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Dornescu Constantin era avocat, fost prefect, iar Mihai Bally, agricultor, fost deputat. Mai figurau pe listă: doctor B. Șechter, Dumitru D. Tănăsescu, avocat, fost prim-ajutor de primar, Emanoil Fluture, comerciant, fost ajutor de primar, Theodor Oprișan, agricultor, Costică Cocoș, meseriaș, Sterian Dumbravă, avocat, Petru Nechifor, avocat etc. Fiind un ziar în campanie electorală, cuprindea comunicate, lămuriri, îndemnuri, informații, în acest sens, dar și articole: „Program comunal” de Sterian Dumbravă, „Dreptatea cere o datorie” de I.V. Balmuș, „O lămurire” de M.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
dr.Munteanu și Al Rășcanu, G.C.Vântu și C.G Damaschin - scrie în nota la carte (“Tipografiile... p.77) Gr. Crețu. 65 (Detalii în “Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova Iași, p.162166). * Gazeta Cooperativei Meseriașilor Gazeta Cooperativei Meseriașilor anul I, număru l 1 apare la 2 februarie 1914, iar la 9 martie 1914 - al doilea număr. Redacția și administrația în strada Ștefan cel Mare numărul 22 Bârlad. Primul număr este tipărit la Tipografia N.P. Pe

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Al Rășcanu, G.C.Vântu și C.G Damaschin - scrie în nota la carte (“Tipografiile... p.77) Gr. Crețu. 65 (Detalii în “Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova Iași, p.162166). * Gazeta Cooperativei Meseriașilor Gazeta Cooperativei Meseriașilor anul I, număru l 1 apare la 2 februarie 1914, iar la 9 martie 1914 - al doilea număr. Redacția și administrația în strada Ștefan cel Mare numărul 22 Bârlad. Primul număr este tipărit la Tipografia N.P. Pe iu Bârlad, iar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
destinate publicării Statutului și a Actului Constitutiv al Cooperativei de consum „Lemnul și fierul” cu sediul în Bârlad. La primul număr s‐a publicat și „Dare de seamă de interesul ce l‐a depus dl. C.M. Gheorghiu, maistru‐patron tâmplar, meseriașilor Bârlădeni”. * 66 Gazeta Palodei Gazeta Palodei socială, politică și economică. Este continuatoarea Gazetei de luni , având ca direc tori și proprietari pe: Leiwy Segal și A.F. Scânteie. Gazeta de luni se transformă în Gazeta Palodei, „alegere fericită făcută de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Stere aflat în fruntea Partidului Țărănesc”. Deci semnul electoral „Crucea” se ridică împotriva „Secerei”, dar învinge „Steaua ”în... șase raze ... Numărul 1 apare la 7 februarie, numărul 2 la 15 februarie iar numărul 3 la 22 februarie 1922. * 80 Glasul meseriașilor Glasul meseriașilor anul I, numărul 1 apare ca organ al meseriașilor de toate breslele, la 26 octombrie 1912, sub conducerea unui comitet, administrator delegat însărcinat cu funcția de director - I.C. Pastia, avocat și agricultor. Scopul gazetei - spune redacția - „se va

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]