2,515 matches
-
trecerea de la situația narativă auctorială la cea personală, 282-292 la Jane Austen, 285 și narațiune la persoana întîi, 320-328 și situație narativă auctorială, 328 și timp prezent, 68, 172 strategie de prezentare, 204 strategii narative, 227-228, 231 structura conținutului, metonimică metaforică, 340 structuralism, teorii formaliste, 24, 29, 42, 51, 86, 92, 112 structură de suprafață structură de adîncime, 228 structură narativă, 18, 42, 96, 122, 124, 168 subiectivizare, 196 sujet, v. fable tehnică de tip "camera eye", 338-344 tehnica omisiunii, 280
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în privința reprezentării spațiale. O comparație în detaliu a ambelor medii ar trebui desigur să ia în considerare și efectul literarizării filmului, prin care aceste deosebiri sînt parțial eliminate din nou. Horst Meixner enumeră următoarea "mostră literar-tehnică", preluată din film: "Fabula, metaforica în forma montajului atracțiilor, integrarea trecutului ca flash-back, tipizarea personajelor (de exemplu, bun-rău), tehnica legării acțiunii interne de cea din cadrul narativ, autoreprezentarea mediului în mediu (film în film, de exemplu în Tartuffe al lui Murnau), naratorul raisonneur, mai tîrziu multiperspectivismul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la dispoziție, cum ai în laboratoare, ca să ușureze urmărirea mesajelor electrice și chimice ale neuronilor și neurotransmițătorilor. Examenul fiziologic al "țesutului conjunctiv al spiritului societății" (Jacques Le Goff) nu mai poate apela, la fel ca examenul funcțiilor neuronale, la artefactele metaforice ale inteligenței artificiale: fără martori-mașină. Dar cu un contracurent similar. Neuroștiințele s-au dezvoltat în ciuda behaviorismului american, și la fel în Franța, la început, în ciuda psihanaliștilor idealiști care separau psihismul de suportul său fizico-chimic tot așa cum semiologia separă semnele de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
una generală, ca și civilizațiile și materia: pana de trestie, pana de gîscă, penița, stiloul, pixul. O istorie ciudată, disprețuită, dar serioasă. Cuvintele ne întind capcane. Homo faber are instrumente. Homo cogitans nu le are, sau le are cu titlu metaforic. Ceea ce numim "utilaj mental" (Lucien Febvre) sau "echipament intelectual" (Jacques Le Goff) reprezintă cadrele logice ale gîndirii sau ale dispozițiilor de sensibilitate, un mod de interioritate colectivă. Istoricul care vorbește despre lucruri, materiale, viteză, transport, producție, ustensile părăsește rubrica nobilă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ponderea Chinei în procesele globale să crească vizibil. În momentul de față, China deține o pondere de 53 de procente în creșterea asiatică și de 28 de procente în cea mondială 161. Alți autori exprimă într-o modalitate mai pronunțat metaforică aceeași realitate. Lumea de astăzi dispune de două locomotive puternice: una americană și una chineză. Cifrele de mai sus arată limpede că evoluția Asiei este din ce în ce mai mult legată de cea a celei mai mari țări ale sale, așa cum lumea își
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
transferurilor semantice; 4. construirea câmpului semantic și delimitarea lui prin examinarea relațiilor de sinonimie și antonimie; 5. analiza sintactica pentru a se depista trăsăturile distinctive ale lexemelor (se consemnează folosirea combinațiilor fixe sau a cuvintelor în formule și scheme); sensuri metaforice; contextul și situarea istorică a pasajelor. Astfel, o analiză cuprinzătoare face ca un cuvant să reveleze un crampei de istorie, de cultură, de religie, de societate și chiar de umanitate. Se menționează de fiecare dată și modul în care Septuaginta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de sens” - adăugarea unor seme specifice. Ex. femme - épouse; 2. „extindere de sens” - înlăturarea unor seme specifice. Ex. minut - interval scurt; 3. „relație metonimica” - reapariție sub formă de sem specific - numitor comun. Ex. bouquet. Caz particular: numele verbale; 4. „relație metaforica” - identitate în cel puțin unul dintre semele specifice, identitate ce antrenează similitudinea. Ex. cuirasse, impasse. 5. „polisemia îngustă” - combinarea înlăturării și adăugării de seme specifice și identitatea arhisememelor. Ex. rayon - „rază luminoasă” / „rază de cerc”. 6. „polisemie largă” - un singur
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
polisemie de accepții, ce presupune înlăturarea sau adăugarea unuia sau mai multor seme; în acest caz, relația polisemica este fie de natură implicativă (același arhisemem), fie explicativa (arhisememe diferite), aceasta din urmă putând fi metonimica (ex. „a tremura”) sau analogica (metaforica). Pe de altă parte, există polisemia de sensuri, ce presupune înlăturarea și adăugarea unor seme. Trebuie să existe cel puțin un sem comun. La verb, aceasta din urmă se poate naște din complexitatea sememului (că în cazul substantivului), dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
subiect) R O D (complement de atribuire) și a’) A R O D (subiect). (N.B.: O = o știință, o deprindere) (pp. 81-83). Aceeași lucrare conține și o teorie convingătoare cu privire la metaforă, pe care ne vom baza în analiza numelor divine metaforice. În capitolul intitulat „Metaforă și semantismul vag”37 se face de la inceput precizarea: „Metaforă nu preexista definiției ce i se dă, ci se naște dintr-o construcție a lingvistului. Deci nu trebuie spus ce e metaforă, ci trebuie precizat ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul face abstracție de mai multe atribute pe care le evocă termenul metaforizat, privilegiind unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva nedefinit, care vine din două izvoare: implicația vagă (le flou de l’implicite
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Dumnezeu este moștenirea cerurilor și a pământului.” (GG) Aceste versete au fost înțelese și în sens literal: după ce oamenii nu vor mai fi, toate bunurile pe care ei le-au avut se vor întoarce la Dumnezeu, și în sens metaforic: Dumnezeu este „Moștenitorul”, pentru că va continua să existe după dispariția tuturor celor create; în acest caz, al-W"riÖ este sinonim cu al-B"q. Semnificație de bază: stăpânitor definitiv. Semnificația „stăpânitor” ar înscrie acest nume în același câmp semantic cu Rabb
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și, respectiv, Numele lui. Abó H"tim zice că All"h este ‘a:m intru cât este de necuprins pentru simțurile și imaginația noastră; Aš‘"r îl înțelege că însemnând „fără limite”, Tabar că „imens”, de fapt tot o modalitate metaforica de a exprima superioritatea, inaccesibilitatea. Halm și R"z îl interpretează în sensul atotputerniciei și superiorității în toate domeniile 90. Semnificații de bază: inaccesibil, posedând superioritate absolută. 2.1.5.6. (al-)Kabr: SOI „măreț” (4, 34), „mare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
larg de „stăpânitor”108. Într-adevăr, forma să, de participiu activ, apropiindu-l mai degrabă de verb, îi conferă, parcă, un grad mai mare de generalitate în raport cu al-Malik. Aceasta ar fi unică trăsătură semantica - de grad/intensitate - față de Malik, tocit metaforic și neutru din punct de vedere stilistic. 2.1.7.3. Rabb este atestat de peste o mie de ori în Coran desemnându-l pe Dumnezeu. Apare întotdeauna în anexiune: Rabb al-‘"lamn (1, 2; 2, 131/125 etc.): SOI
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ilay-hi min ≤abli al-wardi (50, 16/15): „Noi l-am creat pe om și Noi stim ce-i șoptește sufletul său, căci Noi suntem mai aproape de el decât vâna gâtului.” (ASM) Comentatorii consideră că apropierea trebuie luată în sens metaforic, întrucât în sens propriu ar însemna o situare în spațiu proprie doar corpurilor; așadar acest nume ar semnifică fie faptul că între Dumnezeu și noi nu există distanță, deci nici un gând, cuvânt sau faptă de-ale noastre nu îi este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Light”. Că nume divin, acesta vine, așa cum o arată și lista lui Sufy"n, de la celebrul verset 24, 35, care începe cu cuvintele: All"h nór al-samaw"ti wa al-’arð: „Dumnezeu este lumina cerurilor și a pământului”. Această expresie metaforica a fost înțeleasă fie că un echivalent al lui H"d (Tós, Namm"r, lubb"', Zamm"m, Halm, Qušayr, luwayn), fie în sensul de munawwir, „Cel care luminează” (Baghd"d, Tus) cerurile și pământul cu ajutorul soarelui, al lunii și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la traduceri, oricât de fidele, să-și dea seama de inventarul numelor divine din Coran. Cauzele sunt multiple, în număr egal cu dificultățile inconturnabile. a. Cu foarte puține excepții (cum ar fi numele referitoare la unicitatea lui Dumnezeu sau cele metaforice care conțin metafore universale), sferele semantice ale cuvintelor nu se suprapun de la o cultură la alta și, cu atat mai putin, de la o limbă la alta. Cum l-am putea traduce pe al-W"riÖ altfel decât „Moștenitorul”? Însă cuvântul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
au ca subiect pe Dumnezeu, așa cum au făcut autorii islamici de liste construind nume că al-Mu≤y, al Mumț, ci vom urmări doar forme atestate echivalente celor care constituie nume divine în Coran. Vom constata însă că ponderea expresiilor metaforice referitoare la divinitate este mult mai mare în Biblie. 3.1.3. Existent, Prezent 3.1.3.1. ’Ehyeh ’ăšer ’ehyeh; ’Ehyeh: „Eu sunt Cela ce sunt”; „cela ce iaste” (SC); „Eu sunt cel ce sunt”, „Cel ce iaste” (Blaj
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Am) (LXX); „formavit” (Vg); „a modélé” (Is), „forme” (Am) (BJ); „formed” (RSV). Genul de texte în care apare acest nume, participiu prezent de la y"țar („a modela”, „a da formă”), este, în parte, ilustrat la numele precedent. Este un nume metaforic, antropomorfizant, întrucat verbul desemnează o acțiune concretă prin excelență (ca prim sens, denumește acțiunea olarului). Este verbul folosit în relatarea iahvistă a creării omului (Gen 2,7-8), deosebită de cea din poemul de tradiție sacerdotala din Gen 1, unde apar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și cu YÄțQr. Însă ‘"œ"h este verbul cu sfera cea mai largă, incluzând orice acțiune, indiferent de cine ar fi săvârșită. Traducerea lui ‘OœQh cu „Făcătorul” transfera întreaga semnificație a acestui nume, în vreme ce traducerea cu „Ziditorul” adaugă o componentă metaforica. De aici s-a încetățenit în limba română și termenul „zidirea” pentru a desemna întreaga creație; însă acest termen nu are corespondent în Biblia ebraica și nu este justificat de nici unul din modurile în care Biblia descrie crearea lumii. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
hó’ (Ier 31, 9c): „Am fost tata pentru Israel și Efraim este întâiul meu născut.” (t.n.) În acest contexte, ’!> exprimă apropierea lui Dumnezeu de poporul său în virtutea faptului că El l-a creat și l-a educat. Acest nume metaforic și antropomorfizant, care este unul din principalele nume divine în Noul Testament, este foarte rar întâlnit în cel Vechi. Semnificații de bază: creator, educator și ocrotitor al poporului. 3.1.16.4. ŠÄmQr: „Cela ce păzeaște” (SC); „Cel ce păzeaște” (Blaj
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ai mai adus aminte.” (G-R) Există de asemenea și invocări de tipul: „Fii pentru mine stâncă de apărare și cetate întărită...” (Ps 31/30,3; 71/70,3; cf. 62/61,8 etc.) Mai rar se întâlnesc, cu același rol metaforic, un sinonim al lui Țór, Sela‘, precum și alte substantive-nume de loc: mețó:"h, „bastion” (2Sam 22,2; Ps 31/30,4; 71/70,3; 91/90,2; 144/143,2), mipel"”, „loc de scăpare”, miœeg"> (13 ocurente în psalmi și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numele orice paternitate în cer și pe pamant” (Ef 3,15). La acestea se mai adaugă implicarea Tatălui în mântuirea omului, dându-l pe însuși Fiul său unul-născut (cf. e.g. Rom 8,32; Gal 1,15-16). Nume descriptive și nume metaforice Acestea au semnificații ce pot fi grupate în câmpuri semantice comparabile cu cele pe care le-am perceput când am vorbit despre numele divine în Vechiul Testament. 3.2.1.3. Existent, Veșnic Spre deosebire de numele care semnifică, în Vechiul Testament, existentă și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând inversiunea dintre substantiv și adjectiv, arată pe cine determina adjectivul „nevăzut” fără a mai pune articol hotărât la „Dumnezeu”, articol care se impune când urmează un articol adjectival. Nume descriptive și nume metaforice 3.2.2.6. Existent, Veșnic 3.2.2.6.1. ho alQthinós/hQ aletheia: „Cel Adevărat”/„Adevărul” (toate traducerile românești); „Verus”/„Veritas” (Vg); „le Vrai”/„la Vérité” (BJ); „the true one”/„the Truth” (RSV). ho alQthinós, adjectiv substantivizat, este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel care are viața în sine și o transmite. 3.2.2.9.2. ho ártos tQÎs zÄQÎs: „pâinea vieții” (toate traducerile românești); „panis vitae” (Vg); „le pain de vie” (BJ); „the bread of life” (RSV). Este una dintre autodefinirile metaforice ale lui Isus din Evanghelia după Ioan: egÀ eimi ho ártos tQÎs zÄQÎs (În 6,35.48), întărită de versetul 6,61: egÀ eimi ho ártos ho zÄÎn ho ek to¤ ourano¤ katabás: „Eu sunt pâinea cea vie care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
t.n.), cele două epitete fiind reluate despre el în Ap 19,11. În contextele de mai sus, aceste adjectivele sinonime alQthes și alQthinós se referă la credibilitate. Însă alQthinós, folosit de Evanghelia după Ioan că epitet pentru alte nume metaforice ale lui Hristos, inseamna în respectivele contexte „autentic”, sau „real” în raport cu o prefigurare: tò phÄÎs tò alQthinón, „lumină cea adevărată” (1,9), în raport cu înainte-mergătorul Ioan, cel trimis doar „să dea mărturie despre lumină”; tò ártos ek to¤ ourano¤ tò alQthinón
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]