2,110 matches
-
cel al literaturii, amplul poem se impune prin tensiunea generată de revelația tragismului unei civilizații alienate, lipsite de repere. Discursul liric, dens, concentrat, vorbește despre condiția omului contemporan, relevând dramatismul impactului cu o realitate degradată, pentru care toposul semnificativ este metropola generică. Sentimentului de dezolare („neantul se aude în lucruri”), omniprezent, poetul nu îi poate opune decât forța logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și prin contrastul dintre limbajul științific prezent în versuri și melancolia celui care
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de pagini. Se arată interesat și de politologie (Contribuțiuni la o ideologie politică specific românească, 1939, în colaborare), urbanistică (Urbanism sau raționalizarea esteticei municipale, Bucureștii, metropola culturii, în colaborare), arta bizantină (Considerații stilistice asupra arhitecturii bizantine). Este membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru al Societății Scriitorilor Români din 1921. Interpret înzestrat cu finețe în analiza celor mai derutante concepte estetice, S.-R. vădește aceeași
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
instabilitate interioară, transformându-se, subit, în indivizi descumpăniți, explozivi. SCRIERI: Andrei Braniște, București, [1913]; ed. Berlin, 1914; Propilee artistice, București, 1913; Istoria artelor, București, 1924; Necesitatea frumuseții, București, 1925; Martirolog profan, București, [1930]; Libertate, I-III, București, [1936]-1942; Bucureștii, metropola culturii (în colaborare cu Liviu Rebreanu, V. I. Popa, Dem. I. Dobrescu), București, f.a. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 63-109, 139-150; Trivale, Cronici, 203-206; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 223-228; Lovinescu, Critice, III, 154-157; Ralea, Scrieri, II, 422-423; Perpessicius, Opere, XII, 241
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
5. Sănătatea mintală și mobilitatea geografică Pe lângă aspectele legate de raportul dintre comunitățile social-umane și mediul social ambiental, un aspect deosebit de important pentru starea de sănătatea mintală și boala psihică îl constituie problema mobilității geografice a persoanelor care imigrează în metropole sau țări străine. Problema a fost studiată de numeroși specialiști care i-au subliniat importanța (J. Alliez, A. Marie, A. Kardiner, J.J. Gillon, H. Duchêne și Y. Champion). S-a observat, de pildă, că la persoanele care emigrează din locul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
numeroși specialiști care i-au subliniat importanța (J. Alliez, A. Marie, A. Kardiner, J.J. Gillon, H. Duchêne și Y. Champion). S-a observat, de pildă, că la persoanele care emigrează din locul lor de origine în alte zone etno-culturale (mari metropole, regiuni sau țări străine) apar tulburări de diferite forme și intensități ale stării de sănătate mintală, legate în primul rând de rigorile impuse de adaptarea la noul mediu socio-cultural. Sociogeneza acestor tulburări poate fi legată fie de „condițiile etnice ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Artei al Academiei Române. Funcționează, de asemenea, și la nou-înființatul Institut de Teatru (1951-1956). După ce Fundațiile Regale o premiaseră în 1935, în manuscris, placheta Amor 1926 va fi tipărită în 1937 și primită cu interes de comentatori. Cartea Moscova (Reportaj despre metropola lumii noui) (1948) adună, fără însuflețire, în texte descriptive, multe locuri comune ale literaturii de călătorie din epocă. În schimb, schița monografică Enescu (1956) și George Enescu. Viața în imagini (1961) își conservă și interesul documentar, și esența analizelor, deși
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
nu alunecă în encomiastic. O bine aleasă iconografie însoțește textul, prefigurând cealaltă lucrare despre Enescu, editată postum, care vine să rotunjească o tentativă sub anumite aspecte temerară în raport cu linia generală din epocă. SCRIERI: Amor 1926, București, 1937; Moscova (Reportaj despre metropola lumii noui), București, 1948; Enescu, București, 1956; George Enescu. Viața în imagini, București, 1961. Traduceri: Poeții sovietici cântă pacea, București, 1950; Muzica sovietică în plin avânt, pref. trad., București, 1951 (în colaborare cu Anda Boldur și Ada Steinberg); Cartea sângelui
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
revistă regională, ci a participat intens la realizarea unui climat de creație, în ciuda comandamentelor politice la care s-a supus mai mult formal, în intervenții de circumstanță. Practic, a reușit să promoveze valori importante și să confere Clujului calitatea de metropolă culturală (alături de revistele „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „Echinox”). Atât abordarea problematicii literare, cât și lista colaboratorilor se înfățișează echilibrat pe tot parcursul existenței publicației. Poezia va fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
spiritului de azi, Povestea basmului), M. Blecher (Care este esența poeziei, Între imagine și experiență, Complexul individualității, Conceptul repetiției la Kierkegaard), Ioan I. Cantacuzino (Filosofia sportului, Omul, acest necunoscut), Radu Gyr (Păsările lui Uccello), G. M. Cantacuzino (De la sat la metropolă), Emil Botta (La marginile sportului, Libertate și sport, Întâlnirea mea cu muntele, Haig Acterian și minciunile adevărate), Alfons Adania (Etică și tehnică, Epica polimorfă a lui John Dos Passos) ș.a. De remarcat, de asemenea, Camaradul Anton, un articol al seminaristului
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
înseamnă fatalmente dezvoltare, adică trecerea de la o societate tradițională nedezvoltată spre una modernă dezvoltată, ci poate îmbrăca forma necunoscută a decalajelor structurale durabile ce întrețin în societățile întârziate alte procese dominante, dintre care cele mai relevante sunt: subdezvoltarea, dependența de metropole, războiul mental, cu mari dislocări de tradiții și de forme culturale neurmate de mobilizări creatoare pe măsură, declasare socială cu toate efectele subsecvente etc. Teoriile dezvoltării dependente. Depășirea paradigmei modernizării O examinare istorică În spatele teoriilor modernizării se poate identifica un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost o acută criză a balanței de plăți, țară după țară”. (A J So, 1990, p 94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul din perspectiva metropolei (a «centrului»), ca stadiu al capitalismului monopolist”, „neomarxiștii văd imperialismul d.p.d.v. «periferial», centrându-se pe acuzarea imperialismului privitor la dezvoltarea lumii a treia” (So, 1990, p. 94). „Neomarxiștii percep burghezia ca incapabilă să îndeplinească rolul de eliberator al forțelor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relației „metropolă-satelit”. „Acest tip de relații își au originea în perioada colonială, când cuceritorii au implantat noi orașe în lumea a treia cu scopul de a facilita transferul surplusului economic spre țările apusene. Orașele naționale au devenit, astfel, orașe-satelit ale metropolei occidentale. Aceste orașe-satelit devin, la rându-le, un fel de metropole coloniale pentru orașele provinciale, care, la rândul lor, au orașe locale ca sateliți. (So, 1990, p. 96). A.G. Frank enunță, astfel, mecanismul subdezvoltării, identificat tocmai în lanțul de relații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colonială, când cuceritorii au implantat noi orașe în lumea a treia cu scopul de a facilita transferul surplusului economic spre țările apusene. Orașele naționale au devenit, astfel, orașe-satelit ale metropolei occidentale. Aceste orașe-satelit devin, la rându-le, un fel de metropole coloniale pentru orașele provinciale, care, la rândul lor, au orașe locale ca sateliți. (So, 1990, p. 96). A.G. Frank enunță, astfel, mecanismul subdezvoltării, identificat tocmai în lanțul de relații metropolă-sateliți. Lanțul de constelații metropole-sateliți este folosit pentru a extrage surplusul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
enunță, astfel, mecanismul subdezvoltării, identificat tocmai în lanțul de relații metropolă-sateliți. Lanțul de constelații metropole-sateliți este folosit pentru a extrage surplusul economic din satele lumii a treia spre capitale locale, spre capitale regionale, spre cele naționale și, în fine, spre metropolele țărilor occidentale. (So, 1990, p. 96). Manoilescu a explicat lucrul acesta prin diferența dintre calitatea muncii agricole și a celei industriale. La 8 ore/zi ale muncitorului american, un muncitor din periferie trebuie să presteze 16 ore și un agricultor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ore/zi ale muncitorului american, un muncitor din periferie trebuie să presteze 16 ore și un agricultor 72 ore. Prin urmare, 72 de ore pe zi ar trebui să lucreze un agricultor pentru a echivala munca unui muncitor industrial din metropolă. A.G. Frank a evidențiat, iată, că procesul istoric (transferul surplusului economic) care generează dezvoltare economică în Apus generează subdezvoltare în țările lumii a treia. În al doilea rând, munca din periferie încorporează mari impozite, a căror valoare este externalizată în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a evidențiat, iată, că procesul istoric (transferul surplusului economic) care generează dezvoltare economică în Apus generează subdezvoltare în țările lumii a treia. În al doilea rând, munca din periferie încorporează mari impozite, a căror valoare este externalizată în schimburile cu metropola, fiind pierdută, astfel, pentru societățile locale din „periferie”. Să sintetizăm, în fine, ipotezele lui Frank, urmând îndeaproape sinteza lui Alvin J. So: „În contrast cu metropolele mondiale care nu sunt satelitul nici unui alt oraș, dezvoltarea metropolelor naționale e limitată de statusul lor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doilea rând, munca din periferie încorporează mari impozite, a căror valoare este externalizată în schimburile cu metropola, fiind pierdută, astfel, pentru societățile locale din „periferie”. Să sintetizăm, în fine, ipotezele lui Frank, urmând îndeaproape sinteza lui Alvin J. So: „În contrast cu metropolele mondiale care nu sunt satelitul nici unui alt oraș, dezvoltarea metropolelor naționale e limitată de statusul lor de sateliți”; „sateliții” cunosc dezvoltarea cea mai puternică atunci când legăturile lor cu metropola sunt cele mai slabe (de exemplu, America Latină a cunoscut o industrializare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valoare este externalizată în schimburile cu metropola, fiind pierdută, astfel, pentru societățile locale din „periferie”. Să sintetizăm, în fine, ipotezele lui Frank, urmând îndeaproape sinteza lui Alvin J. So: „În contrast cu metropolele mondiale care nu sunt satelitul nici unui alt oraș, dezvoltarea metropolelor naționale e limitată de statusul lor de sateliți”; „sateliții” cunosc dezvoltarea cea mai puternică atunci când legăturile lor cu metropola sunt cele mai slabe (de exemplu, America Latină a cunoscut o industrializare autonomă în perioada izolării temporare cauzate de criza primului război
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ipotezele lui Frank, urmând îndeaproape sinteza lui Alvin J. So: „În contrast cu metropolele mondiale care nu sunt satelitul nici unui alt oraș, dezvoltarea metropolelor naționale e limitată de statusul lor de sateliți”; „sateliții” cunosc dezvoltarea cea mai puternică atunci când legăturile lor cu metropola sunt cele mai slabe (de exemplu, America Latină a cunoscut o industrializare autonomă în perioada izolării temporare cauzate de criza primului război mondial și de marea depresie economică în metropolele lumii în anii ’30); când metropola iese din criză și restabilește
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sateliți”; „sateliții” cunosc dezvoltarea cea mai puternică atunci când legăturile lor cu metropola sunt cele mai slabe (de exemplu, America Latină a cunoscut o industrializare autonomă în perioada izolării temporare cauzate de criza primului război mondial și de marea depresie economică în metropolele lumii în anii ’30); când metropola iese din criză și restabilește legăturile investiționale și comerciale, atunci ea „reîncorporează sateliții în sistem și industrializarea anterioară a acestor țări este înfrânată. De exemplu, noile industrii japoneze au suferit consecințe adverse americane după
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puternică atunci când legăturile lor cu metropola sunt cele mai slabe (de exemplu, America Latină a cunoscut o industrializare autonomă în perioada izolării temporare cauzate de criza primului război mondial și de marea depresie economică în metropolele lumii în anii ’30); când metropola iese din criză și restabilește legăturile investiționale și comerciale, atunci ea „reîncorporează sateliții în sistem și industrializarea anterioară a acestor țări este înfrânată. De exemplu, noile industrii japoneze au suferit consecințe adverse americane după primul război mondial, ceea ce a dus
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consecințe adverse americane după primul război mondial, ceea ce a dus la inflații, probleme de balanță de plăți și dificultăți politice”; „Regimurile care sunt cele mai subdezvoltate azi și mai feudale sunt cele ce-au avut cele mai strânse legături cu metropola în trecut” (So, 1990, p. 96); Să reținem, în fine, prin mijlocirea lui Dos Santos, definiția dependenței: „relațiile dintre două sau mai multe state (țări) îmbracă forma dependenței când unele dintre ele (cele dominante) pot să se dezvolte și să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acasă. (Randall, 1988, p. 96) Observăm deci că marea rivalitate și bătălie între statele centrale (sau metropolitane) nu se mai desfășoară în relațiile lor nemijlocite, fiind exportate în „periferie”. Așa se face că bolnavul de gută (boala bogaților) este în „metropolă”, dar cel ce răcnește de durere este în „periferie” (cum bine sesiza Schreiber). Eșecul statului metropolitan (central) în „războiul periferiei” aduce declinul. Este cazul Spaniei (1500 și 1600) și al Franței, care au suferit de „sindromul Marii Puteri” (Randall), năzuind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l reprime și adesea își pierd poziția. (Ă) Eventual, sunt făcute concesii muncitorilor sub forma unei redistribuiri economice. Aceasta sporește din nou cererea de consum, conducând la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
critice”, atunci nu e lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească. Cu fiecare translație a „centrului” a apărut un nou oraș înălțat la rangul de metropolă a lumii. Iată succesiunea metropolelor europene: Sevilla, Anvers, Amsterdam, Londra, Paris. Pe de altă parte, se cuvine să observăm că mișcarea „culturii metropolitane” nu ascultă de ciclurile economice. Este adevărat că marea culminație a culturii franceze aparține „ciclului economic franco-olandez
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]