1,364 matches
-
Lacul și Dorința sunt atît de strîns legate de Casandra și de Ipotești, încît nu mai găsim necesar a stărui și a repeta. Toate aceste poezii au trecut printr-un stagiu îndelungat, în atelierul eminescian, fără nici o tangență cu Veronica Micle, care, în toată viața ei, nici măcar n-a trecut pe la Ipotești. Eroarea continuă cînd, în același ciclu numit "veronion" a fost inclus și Călin, publicat la 1 noiembrie 1876, care, după Perpessicius, este "poemul de inspirație și dedicație veroniană"196
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate părăsi, al propriei sale iubiri"200. Dar în Strigoii locaș al propriei iubiri eminesciene, nu-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu toate elementele folclorice, istorice și comparatiste, cîte intră în joc, trebuie să se țină seama și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu toate elementele folclorice, istorice și comparatiste, cîte intră în joc, trebuie să se țină seama și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii, ci de Casandra, de la Ipotești, prima lui iubită. Dorința lui fierbinte de a fi împreună cu Casandra am văzut-o, mai întîi, în Ondina; am relevat-o apoi în Povestea magului călător în stele, unde acel călugăr
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
morți pentru lumea noastră, dar în lumea umbrelor să fie vii: "Decît în ceruri singur, mai bine în infern./ Dar noi doi împre ună..."202. Cred că este foarte clar: "Noi doi împreună", se referă la Casandra, nu la Veronica Micle! De mai bine de patru ani, poetul avusese presimțiri negre cu privire la pierderea Ipoteștiului și la ruinarea familiei. Acum presimțirile i se adevereau. În ultimii trei ani, cheltuielile și încă de cele mari au fost făcute, de Eminovici, în lanț: înmormîntarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cîte să se-ntîmple Cu atît noroc, cu atît amar El sufletul mi-l împle."215 Aceasta duioasă și încă puternică amintire, a iubitei moarte, trebuie să producă mirare biografilor lui Eminescu, care nu i-au văzut decît relațiile cu Veronica Micle, cu Mite Kremnitz ori cu Cleopatra Leca-Poienoru, cărora unii din ei au încercat să le coase aripioare de heruvimi, deși sunt destule motive care să reducă acele relații la adevăratele dimensiuni. Cînd Eminescu s-a mutat cu serviciul la București
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să le coase aripioare de heruvimi, deși sunt destule motive care să reducă acele relații la adevăratele dimensiuni. Cînd Eminescu s-a mutat cu serviciul la București, în octombrie 1877, el nu s-a arătat cu regret mare pentru Veronica Micle, rămasă în Iași. Aflat apoi în anturajul Mitei Kremnitz, el a declarat că nicăieri nu se simte fericit, nici chiar ia Iași. Afară de aceasta, Slavici, în Amintirile sale, se arată scîrbit de cei ce născoceau "fel de fel de lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sinceră și de curată ca acea de la Ipotești, dar a rămas dezamăgit. Iubitele care i-au ieșit în cale aveau multă experiență în relațiile lor cu bărbații, așa că toate l-au dezgustat pînă la misoginism. Într-o scrisoare către Veronica Micle, el concludea: "Cuvîntul nu-i cuvînt, amorul nu-i amor și frumusețea e inscripția unui otel". Și tot acolo: Ce să mai continuăm, Doamnă, o comedie pe care D-ta ai știut s-o joci bine, nu-i vorbă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Tu mi-ai murit o dată/ Să nu-mi mori de-a doua oară, înger de amor!" (Iubitei) E de mirare că tocmai în vara anului 1880 Harieta a fost trimisă la un pension din Cernăuți. Acolo i-a scris Veronica Micle, întrebînd-o: "Cum stai în privința banilor? pe cît timp ai plătit pensionul?" Tot acolo i-a scris și fratele său, Mihai, din București, la 26 august 1880: "Harietă dragă, nu-ți pot promite pozitiv că voi putea trimite în fiecare lună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Boala, de care poetul nu va scăpa, a început să-și arate semnele, tot mai insistent. La 14 februarie 1882, Maiorescu nota în Însemnările sale zilnice: "Spiritual și bine Eminescu"235, dar la 21 februarie poetul i-a scris Veronicăi Micle, printre altele: "Am o cumplită nevralgie la cap efectul unei binevoitoare și premature primăveri, se vede"236. La 27 mai 1882, comunica pe aceeași adresă: "Picioarele iar mi se coc"237. Între aceste dureri, Luceafărul a fost citit, în ședințele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Comitetul din Iași asemenea procură, iar casa s-a vîndut cu 6.000 lei, după ce Harieta aranjase, la 12 februarie, s-o cumpere cu 4.000 și cu plata în rate300. Marți, 12 aprilie 1888, fiind îndemnat de Veronica Micle, care venise anume de la București, poetul a plecat pentru totdeauna din Botoșani, spre marea supă rare a Harietei. "La plecare, Mihai mi-a promis că, de se va angaja, mă ia și pe mine la București, însă vorba românului, să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fixeze termene de judecată cît mai dese, ele au pășit cu multă înfrigurare în anul 1889, fără vreun rezultat mulțumitor. În aceeași situație se afla și poetul, mutat la București. Vreme de trei săptămîni din noiembrie 1888, a umblat Veronica Micle pe la Botoșani, arătînd domnilor o chitanță semnată de poet, ca să-i poată ridica ajutorul votat de Consiliul județean, dar n-a putut încasa nici un ban308. De-abia la 24 Ianuarie 1889, după ce Consiliul județean a trecut la "economii" 200 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu revizor școlar, București, 1956 pag. 224 și nota 35, de la pag. 277. 185. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Starea Civila pentru morți Primăria comunei Botoșani, anul 1876, vol. II, dosar 513, actul 330. 186. AUGUSTIN Z. N. POP, Mărturii... Eminescu-Veronica Micle București, 1969, pag. 47. 187. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. I, pag 391. 188. IDEM, ibid., vol. V., pag. 232, cu versurile în vol. IV, pag 273-274. 189. IDEM, ibidem, vol. IV. pag. 512. 190. IDEM, ibidem, vol. IV
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
215, 216, 230, 239, 240, 256, 259, 261, 272, 274 Mavrodin, Marghiolița, 51, 62, 65, 73, 78, 94, 201 Mavrodin, Mihalache, 62, 65, 78, 92, 95, 111 Mănăstireanu, Dumitru, avocat, 150, 151, 153, 154 Michel, Moișe, 96, 97, 98, 100 Micle, Veronica, 23, 202, 208, 209, 212, 219, 220, 225, 229, 256, 258, 270 Minar, Octav, 19, 122 Morariu, Leca, 18, 41, 263, 266, 274 Morariu, Vasile, 159 Moritz, (Mavrichi, Mauriciu), 39, 216, 230, 239, 240, 260, 261 Morțun, Vasile, 242
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
amănunte referitoare la înfățișarea fizică (pe baza unor fotografii, inclusiv apocrife), comentariile grafologice pe diverse manuscrise în funcție de etape și accidente biografice, informațiile oferite de anturaj, mediu familial, colegii de la Viena, de junimimiști sau confrați de la "Timpul", de corespondența cu Veronica Micle ș.a.m.d. Se profilează astfel un portret al sufletului ca expresie a puterii de creație, a intensității unei vieți care și-a autogenerat o realitate a revelațiilor, vizionară. Opusă lumii terne, ipocrite, mercenare, acționând prin puseuri politicianiste și conspirații
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ele, lumea ideilor generale. Sentimentele sunt primejduite de vago-bio-psiho-sociotonie, gândirea, de destrămare. Nu întârzie reactivarea frustrărilor, mai ales a celor provocate de un ansamblu social al nonvalorilor sau mediocriăților. Este deja celebră și întristătoare diatriba poetului din scrisoarea către Veronica Micle (1876) după destituirea din postul de revizor școlar: "(...) Canalia liberală a nimicit ideile ce mi le făurisem despre viață. De-acum rămas fără o poziție materială asigurată, purtând lovitura morală ca o rană care nu se mai poate vindeca, voi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Editura Humanitas, București, 1992; Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980; Papu, E., Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1971; Perpessicius, Panaitescu D., Eminesciana, Editura Minerva, București, 1989; Petraș, Irina, Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Editura Dacia, Cluj, 1989; Petrescu Aurel, Eminescu: metamorfozele creației, Editura Albatros, București, 1985; Petrescu, I. Em., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1978; Petrescu, I. Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Editura Dacia, Cluj, 1989; Popp, Aug.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de literatură română modernă, Editura Albatros, București, 1973. Pecie, I., Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, Editura Didadctică și Pedagogică, București, 1996. Petraș, Irina, Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Editura Dacia, Cluj, 1989. Petrescu, Aurel, Eminescu: metamorfozele creației, Editura Albatros, București, 1985. Petrescu, Ioana, Em., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1970. Petrescu, Ioana Em., Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Petrescu Ioan Em., Eminescu și mutațiile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iunie Creangă află, tot din ziare, că la ospiciul dr. Sutu din Capitală s-a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
E. I., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1978; 93. Peirce, Ch. S., Ecrits sur le signe, Editura Flammarion, Paris, 1970; 94. Pontalis, J. -P., După Freud, Editura Trei, București, 1997; 95. Pop, Z.N.A., Mărturii...Eminescu-Veronica Micle, Editura Litera, Chișinău, 1989; 96. Popovici, V., Lumea personajului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997; 97. Poulet, G., Conștiința critică, Editura Univers, București, 1979; 98. Poulet, G., Metamorfozele cercului, Editura Univers, București, 1987; 99. Pouillon, J., Temps et roman, Gallimard, Paris, 1946
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian, Editura Univers, București, 1976, 136. Zamfir, M., Un Eminescu între două secole, în revista România literară, nr. 34, an 2000, pp. 12-13; 137. ***, Dulcea mea doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai EminescuVeronica Micle, Editura Polirom, Iași, 2000; 138. ***, Scrisori către Camil Petrescu, Editura Minerva, București, 1981. Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Ovid. S. Crohmălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Cluj-Napoca, 1970, apud Camil Petrescu, Opere, vol. al II-lea, ediția citată, p. 421 270 Cf. Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991, pp. 7-8 271 Mihai Eminescu, Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu-Veronica Micle, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 127 272 Cf. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, 1995, vol. al II-lea, p. 102 273 Cf. Svetlana Paleologu-Matta, Eminescu și abisul ontologic, Editura Științifică, București, 1994, p. 106 274
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1995, vol. al II-lea, p. 102 273 Cf. Svetlana Paleologu-Matta, Eminescu și abisul ontologic, Editura Științifică, București, 1994, p. 106 274 Cf. Idem, p. 164 275 Mihai Eminescu Dulcea mea Doamnă /Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu Veronica Micle, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 65 276 I. E. Torouțiu Studii și documente literare, București 1931, vol. al IV-lea, pp. 112-113, apud Ion Nica Mihai Eminescu-structura somato-psihică, , Editura Eminescu, București 1972, p. 119 277 Camil Petrescu Note zilnice, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din viață în 1889. Din acest moment, confruntarea omului cu opera inițiază configurarea unei matrici culturale. Moartea sa în condiții meschine, ultimii ani din viață trăiți în condiții extrem de modeste, ca și o iubire neîmplinită care-l leagă de Veronica Micle, contribuie la forjarea martirologiei romantice eminesciene. Nefericit în dragoste, cu lira sfărâmată, într-o lume mult prea trivială pentru a găzdui și recunoaște geniul, înzestrat cu o capacitate vizionară asociată geniului poetic, și care suportă o reconversie maladivă în nebunie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
datorită faptului că aici se află un set de mobilier tipic perioadei, format din canapea, fotolii și masă ovală, toate aparținând familiei junimistului Melik. 6. Încăperea care altădată era biblioteca lui V. Pogor se numește acum Sala "Eminescu, Creangă, Veronica Micle". Povestea prieteniei celor trei se închide între obiectele acestei camere: setul toaletă original al Veronicăi Micle, scrin Biedermeier cu încrustații din metal aurit, tablou "Creangă și Eminescu la Bojdeuca din Țicău", de Octav Băncilă, masca mortuară a lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și masă ovală, toate aparținând familiei junimistului Melik. 6. Încăperea care altădată era biblioteca lui V. Pogor se numește acum Sala "Eminescu, Creangă, Veronica Micle". Povestea prieteniei celor trei se închide între obiectele acestei camere: setul toaletă original al Veronicăi Micle, scrin Biedermeier cu încrustații din metal aurit, tablou "Creangă și Eminescu la Bojdeuca din Țicău", de Octav Băncilă, masca mortuară a lui Mihai Eminescu etc. 7. Din spațiul intim al celor trei, vizitatorul ajunge în somptuosul Salon al Junimii, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]