7,489 matches
-
1.2.8. STERILIZAREA PRIN FILTRARE Este folosită în mod curent în bacteriologie, pentru sterilizarea mediilor de cultură, a unor medicamente și pentru sterilizarea aerului din sălile de operații. Se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată care nu permit trecerea microorganismelor. 1.3. ANTISEPSIA 1.3.1. GENERALITATI Substanțele antiseptice și dezinfectante, sunt substanțe chimice care au acțiune antimicrobiană fiind folosite pentru distrugerea microorganismelor de pe tegumente, mucoase și plăgi (antiseptice) sau de pe suprafețe inerte (dezinfectante). Folosirea terminologiei de mai sus este
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
sterilizarea aerului din sălile de operații. Se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată care nu permit trecerea microorganismelor. 1.3. ANTISEPSIA 1.3.1. GENERALITATI Substanțele antiseptice și dezinfectante, sunt substanțe chimice care au acțiune antimicrobiană fiind folosite pentru distrugerea microorganismelor de pe tegumente, mucoase și plăgi (antiseptice) sau de pe suprafețe inerte (dezinfectante). Folosirea terminologiei de mai sus este relativă, dat fiind că aceeași substanță poate fi utilizată în ambele scopuri, diferențele fiind uneori doar de concentrație. Criteriile pe care trebuie să
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
dezinfectante). Folosirea terminologiei de mai sus este relativă, dat fiind că aceeași substanță poate fi utilizată în ambele scopuri, diferențele fiind uneori doar de concentrație. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească antisepticul ideal sunt: toxicitate cât mai mare pentru microorganisme, la concentrații cât mai mici; toxicitate cât mai mică pentru țesuturile organismului uman; penetrabilitate cât mai bună prin membrana bacteriană; indice terapeutic cât mai mare (raportul dintre doza letală 50% și doza eficientă 50%); să formeze soluții stabile și ușor
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
26 LUCRAREA 3 ANALIZA PRODUSELOR VEGETALE DESHIDRATATE ȘI CONFIATE 1. Deshidratarea este un proces anabiotic de conservare prin care se elimină o parte din apa existența în produs astfel încât să asigure menținerea calitățiilor organoleptice și nutritive, dar și stoparea activității microorganismelor. Atunci când se folosește căldură solară vorbim de uscare iar deshidratarea presupune folosirea unor cuptoare speciale și energia unor combustibili. 2. Produse cu umiditate intermediară sunt cuprinse în categoria produselor deshidratate, cu toate că se obțin prin tehnologii distincte. Produsele cu umiditate intermediară
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
exsicator pentru răcire și apoi se cântărește. Se repetă uscarea până la masa constantă. % umiditatea = ( m - m1) / m x 100 Produsele concentrate se obțin prin îndepărtarea unei cantități de apă din masa probei având ca efect reducerea sau chiar încetarea activități microorganismelor biodegradabile. Clasificarea procedeelor de concentrare se face în funcție de : presiunea la care se lucrează: 1. la presiune ridicată 2. la presiune joasă (vid) continuitatea procesului: 1. concentrare continuă 2. concentrare discontinua schimbarea de faza: 1. cu schimbare de faza (evaporare, crioconcentrarea
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
întregi 47 20 Impurități minerale lipsa Staniu, mg/kg 100 Cupru mg/kg 5 Plumb lipsa Sorbat de potasiu 0,04 Caracteristci microbiologice Compoturile de fructe trebuie să nu conțină forme vegetative, spori sau toxine ale bacteriilor patogene și nici microorganisme, care se pot dezvolta și pot provoca alterarea produsului, poate fi admisă prezenta sporilor bacteriilor nepatogen sau netoxicogene, precum și a sporilor bacteriilor, care nu se pot dezvolta. Reguli pentru determinarea calității Examenul organoleptic, încercarea ermeticității și de termostatare. Determinarea masei
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
produse gelificate - gem, marmelada, jeleuri, paste. Produse negelificate - dulceața sirop. Zahărul că agent de conservare determina creșterea concentrației osmotice în faza lichidă și înlocuiește apă în faza solidă. Adăugarea treptată a zahărului încetinește activitatea apei și înpedică marea majoritate a microorganismelor să își desfășoare metabolismul normal. Acțiunea de conservare a zahărului depinde de următori factorii: 1. conținutul final de apă al produsului ; cu cât este mai mic prin înlocuirea cu zahăr, rezultă o conservare mai bună a produsului; 2. cantitatea de
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
zaharuri - un fruct bogat în zaharuri are nevoie de mai puțin zahăr. 4. temperatura și durata de fierbere; 5. calitatea și cantitatea pectinei pe care o au fructele, gradul de gelificare al unui produs poate mari/micșora accesul apei la microorganisme; 6. valoarea redusă a pH-ului influențează toți ceilalți factori. 73 Produsele conservate cu ajutorul zahărului pot fi influențate de următorii factori: umiditatea relativă a aerului mai ales la produsele vrac (neambalate). cristalizarea unor zaharuri în exces, existente în soluție, care
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
suc; Conținutul în marc al sfeclei; Rezistența sfeclei la tăiere; Elasticitatea tăițeilor din sfeclă; Calitatea tehnologică a sfeclei este influențată la prelucrarea ei și de alți factori, cum ar fi: Starea de veștejire a sfeclei; Gradul de alterare sub acțiunea microorganismelor sau a altor factori (îngheț, dezgheț); Gradul de degradare ca urmare a unei depozitări îndelungate; Modul cum a fost decoletată sfecla; Cantitatea de impuritățI, ce afecteaza sfecla; Mărimea rădăcinii; Conținutul de substanță uscată se determină prin mai multe metode : picnometrică
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
110-4. 2. Analiza zahărului ca produs finit 2.1. Caracteristicile organoleptice ale zahărului Zahărul constituie materia primă pentru industria produselor zaharoase. Este un produs alimentar, care se asimilează complet și repede de către organism, iar în concentrație mai mare împiedică dezvoltarea microorganismelor, ceea ce contribuie la conservarea dulciurilor. La asimilarea în organism zahărul produce, circa 4000 kcal/kg. După modul de prezentare se disting în consum următoarele forme de zahăr : -zahărul cristal sau tos care este constituit din cristale de zaharoză neaglomerate ; -zahărul
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
în care pot fi eliminate sau reduse până la un punct inofensiv pentru consumator. Această analiză se face la toate materiile prime, secundare și auxiliare existente și pentru toate etapele procesului de producție. Riscurile potențiale pot fi : -de natură biologică, incluzând microorganisme ca : bacterii, viruși, fungi și paraziți ; se are în vedere că multe din acestea provin din materiile prime sau din contaminarea acestora prin manipulare, transport, depozitare etc., necorespunzătoare. În faza de tratament termic, majoritatea acestor microorganisme sunt distruse sau inactivate
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
-de natură biologică, incluzând microorganisme ca : bacterii, viruși, fungi și paraziți ; se are în vedere că multe din acestea provin din materiile prime sau din contaminarea acestora prin manipulare, transport, depozitare etc., necorespunzătoare. În faza de tratament termic, majoritatea acestor microorganisme sunt distruse sau inactivate, conferind siguranța sanitară produselor ; -de natură chimică, hormonală, etc. produse în timpul vieții animalelor (reziduuri hormonale, medicamentoase, insecticide, metale, minerale) sau apărute în timpul procesului de fabricație ; -de natură fizică, determinate de contaminări sau de proaste practici în
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
ales atunci când ea afectează segmente ale trunchiului și are extensie rapidă. 9.3. GANGRENA GAZOASĂ NECLOSTRIDIALĂ Este produsă cel mai frecvent de streptococul anaerob, dar sunt recunoscute și infecții necrozante cu specii de Bacteroides și Escherichia coli. Cele mai frecvente microorganisme întâlnite sunt: Bacteroides fusiformis (însoțit adesea de Borrelia vincenti), Streptococcus pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
de condițiile climatice. Exceptând factorii de climă, toți ceilalți factori pot fi influențați și dirijați de către om în combaterea integrată. Durata perioadei de vegetație a culturii, ca producător primar al agrobiocenozei are o importanță mare, întrucât determină tot complexul de microorganisme, ce apare pe parcurs. Pornind de la cultura de salată, la care perioada de vegetație este de 60 90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ședință a grupului de experți FAO pentru combatere integrată (1967), s au enumerat următoarele aspecte, care ar putea, să contribuie, la elaborarea schemelor de combatere integrată. 1. Evaluarea nivelului combaterii naturale. 2. Determinarea pragurilor economice de combatere. 3. Determinarea mortalității microorganismelor utile. 4.Organizarea estimării populațiilor dăunătoare și avertizarea. 5. Promovarea unei densități ecologice mai mari. 6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care înglobează mai multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; aplicarea metodelor și mijloacelor fizico-mecanice, cum sunt: termoterapia, radioterapia etc.; utilizarea de varietăți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
boli ale plantelor. De exemplu, păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi de 1-3oC împiedică dezvoltarea agenților care produc putregaiul acestora. Păstrarea produselor agricole în depozite cu atmosferă controlată. În vederea reducerii intensității proceselor metabolice și, în același timp, a frânării dezvoltării microorganismelor fitopatogene, cu scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2 10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea luminii solare (helioterapia). Expunerea la soare a semințelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
este sesizată de celulele fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în natură de multă vreme și se datorează proprietății lor, de a produce substanțe antibiotice și alte substanțe, prin care acționează sau se pot apăra. Fenomenele de antagonism sunt mai frecvente în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în natură de multă vreme și se datorează proprietății lor, de a produce substanțe antibiotice și alte substanțe, prin care acționează sau se pot apăra. Fenomenele de antagonism sunt mai frecvente în sol, influențând dezvoltarea unor ciuperci
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
proprietății lor, de a produce substanțe antibiotice și alte substanțe, prin care acționează sau se pot apăra. Fenomenele de antagonism sunt mai frecvente în sol, influențând dezvoltarea unor ciuperci periculoase. Se consideră că pentru fiecare agent patogen ar exista anumite microorganisme antagoniste. Astfel, unele actinomicete inhibă dezvoltarea bacteriei patogene Erwinia carotovora, iar Bacillus simplex are acțiune letală asupra ciupercii Rhizoctonia solani. Dintre ciuperci, Trichotecium roseum este antagonist față de Monilia laxa și Polistigma rubrum, iar Trichoderma viride față de Pythium sp., Monilia laxa
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din usturoi sau din rădăcini de hrean au dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția nutritivă a fost evidențiată în principal în rizosferă și mai puțin în filosferă și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
utilizării pesticidelor (Dudley, 1987ș Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. * Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant (xenobionte) și au potențialul de a perturba un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele ei sunt mult mai subtile ca: distrugerea lanțurilor trofice, slăbirea sistemului imunitar sau dezorientarea semnalelor chimice prin care organismele comunică. În viitor se pot
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]