892 matches
-
comercial Scanimation. Au fost inventate de Rufus Butler Seder, și patentate în 2006 sub patentul SUA cu numărul 7151541. Efectul de moar poate fi folosit pentru obținerea imaginilor cu rezoluție mai mare decât limita de difracție folosind o tehnică numită microscopie cu iluminare structurată.
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
febră hemoragică Ebola în Africa. Specia Ebolavirusul Reston, găsită în Filipine și Republica Populară Chineză, poate infecta oameni, dar nu au fost semnalate până acum cazuri de boală sau deces cauzate de acest virus. Virionii virusurilor Ebola și Marburg la microscopia electronică au o formă unică în lumea virusurilor, cea a unui filament. Cu toate acestea, numeroase configurații, cum ar fi forme în "6", forme circulare, forme în "U" sau în "ac de păr" și forme ramificate sunt frecvent observate atât
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
află niște proeminențe numite peplomere (spiculi), de aspect globular cu diametrul de 7 nm, dispuse la intervale de 10 nm, care sunt în totalitate formate din proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în macromolecule trimerice responsabile de aspectul granulat vizibil la microscopia electronică. În interior este situată nucleocapsida (ribonucleocapsida sau ribonucleoparticula, RNP) de simetrie helicoidală, cu diametrul de 40-50 nm și pasul helixului de 5 nm, având în interior un spațiu axial, vizualizat ca o zonă clară de 20 nm. Nucleocapsida este
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
după inoculare, utilizând antiser policlonal sau anticorpi monoclonali specifici pentru specia virală. Antigenele virale se identifică prin imunofluorescență directă în monostraturile celulare, iar în lichidele de cultură prin ELISA de captură sau RT-PCR; mai rar prin RFC, iar virusul prin microscopie electronică. Unele specii virale, cum ar fi ebolavirusulul Sudan, sunt dificil de cultivat pe culturi primare, reușita fiind ameliorată prin inocularea intraperitoneală la cobaii tineri. Cobaiul inoculat intraperitoneal răspunde printr-o reacție febrilă, iar după treceri repetate dezvoltă boala cu
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de cultivat pe culturi primare, reușita fiind ameliorată prin inocularea intraperitoneală la cobaii tineri. Cobaiul inoculat intraperitoneal răspunde printr-o reacție febrilă, iar după treceri repetate dezvoltă boala cu sfârșit letal. Virusul se evidențiază în sângele și organele cobaiului prin microscopie electronică și prezență de anticorpi. Șoarecele nou-născut inoculat intracerebral este susceptibil numai la infecția cu ebolavirusulul Zair. Inocularea animalelor în scop diagnostic se va face numai dacă izolarea în culturi nu este posibilă și dacă există condiții corespunzătoare de păstrare
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
București, pe care a absolvit-o în anul 1966. După absolvirea Facultății de Biologie a lucrat ca biolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Alimentare București, Departamentul de Microbiologie (1967-1971); biolog și cercetător științific la Centrul Dermato-Venerologic, Departamentul de Microscopie Electronică, București (1972-1982); cercetător științific la Institutul de Neurologie și Psihiatrie București, Șef al Laboratorului de Microscopie Electronică din Clinica de Neurochirurgie (1982-1990); biolog specialist la Spitalul Clinic „Gh.Lupu”, Clinica de Dermatologie, București (1993-1994); cercetător științific principal gr.II
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
biolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Alimentare București, Departamentul de Microbiologie (1967-1971); biolog și cercetător științific la Centrul Dermato-Venerologic, Departamentul de Microscopie Electronică, București (1972-1982); cercetător științific la Institutul de Neurologie și Psihiatrie București, Șef al Laboratorului de Microscopie Electronică din Clinica de Neurochirurgie (1982-1990); biolog specialist la Spitalul Clinic „Gh.Lupu”, Clinica de Dermatologie, București (1993-1994); cercetător științific principal gr.II la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, Departamentul de Patologie Ultrastructurală
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
Los Angeles, Școala de Medicină David Geffen, Institutul de Nanosisteme din California, Centrul de Imagistică Electronică pentru Nanomașini, Los Angeles, Statele Unite ale Americii. Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române în anul 2008 pentru lucrarea: "Celulele interstițiale ale creierului uman. Atlas de microscopie optică și electronică", Editura Cartea Universitară, București, 2006 (autori Viorel Păiș, Leon Dănăilă). 1. Identificarea unui fenotip special de celulă interstițială în creierul uman denumită „cordocit” și, în mod deosebit, argumentarea prin microscopie electronică de transmisie a rolurilor morfologice potențiale
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
Celulele interstițiale ale creierului uman. Atlas de microscopie optică și electronică", Editura Cartea Universitară, București, 2006 (autori Viorel Păiș, Leon Dănăilă). 1. Identificarea unui fenotip special de celulă interstițială în creierul uman denumită „cordocit” și, în mod deosebit, argumentarea prin microscopie electronică de transmisie a rolurilor morfologice potențiale ale acestei celule pentru neuroprotecție și vasculoprotecție; 2. Propunerea termenului de „cordocitoame” pentru clasificarea tumorilor meningeale fibroase provenite din cordocite; 3. A demonstrat pentru prima dată în literatură, prin microscopie electronică de transmisie
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
deosebit, argumentarea prin microscopie electronică de transmisie a rolurilor morfologice potențiale ale acestei celule pentru neuroprotecție și vasculoprotecție; 2. Propunerea termenului de „cordocitoame” pentru clasificarea tumorilor meningeale fibroase provenite din cordocite; 3. A demonstrat pentru prima dată în literatură, prin microscopie electronică de transmisie, că pia mater este formată din cordocite și vase de sânge; 4. Identificarea prin microscopie electronică de transmisie a unui nou tip de moarte celulară programată autoschizică, cât și a unui mecanism de supraviețuire celulară care implică
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
2. Propunerea termenului de „cordocitoame” pentru clasificarea tumorilor meningeale fibroase provenite din cordocite; 3. A demonstrat pentru prima dată în literatură, prin microscopie electronică de transmisie, că pia mater este formată din cordocite și vase de sânge; 4. Identificarea prin microscopie electronică de transmisie a unui nou tip de moarte celulară programată autoschizică, cât și a unui mecanism de supraviețuire celulară care implică membrana celulară; 5. Realizarea studiului experimental electronomicroscopic al acțiunii protective a Gerovitalului H3 asupra pielii; 6. Realizarea unui
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
transmisie a unui nou tip de moarte celulară programată autoschizică, cât și a unui mecanism de supraviețuire celulară care implică membrana celulară; 5. Realizarea studiului experimental electronomicroscopic al acțiunii protective a Gerovitalului H3 asupra pielii; 6. Realizarea unui studiu prin microscopie electronică privind deosebirea dintre hematomul și hemoragia cerebrală; 7. Introducerea conceptului de „intimom” sau „miom” în clasificarea leziunilor intimale ale aterosclerozei, termen acceptat de neurochirurgi; 8. Descrierea pentru prima dată pe plan internațional a sarcomului intimal cu migrarea transmurală a
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
curs facultativ de „Patologie celulară” pentru facultățile de Medicină Generală și Stomatologie - Universitățile: Ecologică, Titu Maiorescu și Hyperion (1992-2000); 10. A scris pentru prima dată în România o monografie a unui organ în condiții normale și patologice, prin studii de microscopie electronică: "Ultrastructura pielii umane (în condiții normale și patologice)", Editura Medicală, București (1983)
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
va continua toată viața- la moartea să jurnalul cuprinzând peste 25.000 de pagini. În 1942 Victor Sahleanu începe cursurile Facultății de Medicină “Carol Davila” din București. Încă din anii studenției, este extern al unor spitale din București, preparator de microscopie al prof. E. Crăciun, de la catedră de anatomie patologica la Catedră de Anatomie Patologica (1946), intern prin concurs la Institutul de Endocrinologie.(1948). În paralel, urmează cursuri la Facultatea de Filosofie (1945- 1946). Termină Facultatea de Medicină ca șef de
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
(n. 16 februarie 1834, Merimasku, Imperiul Rus - d. 22 martie 1917, Forssa, Imperiul Rus) a fost un botanist și micolog finlandez de proveniență germană. El este numit „tatăl micologiei finlandeze” și pionier al microscopiei ciupercilor. Abrevierea numelui său în cărți științifice este P.Karsten. Această familie provine din orașul Lübeck care a ajuns peste Stralsund, împărțindu-se în două ramuri, în Danemarca și Finlanda. Strămoșul ramurii finlandeze a fost Henricus Carstenius numit Henric Carsten
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
Ganciu. Zona Antropologie Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" al Academiei Române invită publicul să iși realizeze portretul antropologic - "Fă-ți portretul robot singur", să descoperă corpul uman, să afle care sunt capacitățile tale fizice, intelectuale și emoționale. La aparatul Videa Microscopie vor prezenta "din secretele celulei". Împreună cu cele 3 echipe de tineri, DOPAMINĂ, THE CELLS și INSOMNIA, vor atrage publicul în discuții despre starea de bine, afecțiunile somnului și spiritul de competitivitate în mediul liceal. Inspectoratul General al Poliției Române (IGP
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
decided to award the 2014 Nobel prize in Chemistry to Doctor Eric Betzig Cercetătorii Eric Betzig, Stefan Hell și William Moerner au primit, cu puțin timp în urmă, premiul Nobel pentru chimie în anul douămii paisprezece, pentru descoperirile în domeniul microscopiei de superrezoluție. Cei trei au reușit să transforme microscopul optic într-un nanoscop, fapt care permite observarea proceselor moleculare în timp real. Anunțul de astăzi vine după ce, ieri, s-a acordat premiul Nobel pentru Fizică. Acesta a fost împărțit de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]