2,243 matches
-
parodiere a autorilor, care a intrat în spațiul scriiturii o dată cu invazia realului în imaginar. "În epoca elenismului are loc contactul cu eroii ciclului epic troian; eposul se transformă în roman", dar "materialul epic se transformă în material romanesc" numai prin mijlocirea acelui stadiu numit de Bahtin al "familiarizării și al râsului", prin parodie spărgându-se clișeele pietrificate ale genului "necrozat"32. Însăși nașterea realismului, anticipată prin multe din scenele romanului Don Quijote, are strânse legături dacă nu întotdeauna cu opere propriu-zise, cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
imitației, care susține că esența operei, a celei literare cu precădere, rezidă în fenomenul de mimetism 75. Parodia ar reprezenta o imitație a imitației, adică o imitație de grad secund. Punând accentul pe efectul de ridiculizare care se obține prin mijlocirea textului parodic și incluzând în acest tip de literatură subiectele cele mai lipsite de demnitate, definiția însăși se dovedește mimetică: Aristotel făcuse cel dintâi precizările cu privire la "caracterele" articulate de parodiști în operele lor, dar se referise, în egală măsură, și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
peste arcași; Herodot și Titu-Liviu peste pedestrași; Hipocrat conducea dragonii"276 și oastea Modernilor, "unde fiecare răcan pretindea să fie căpetenie (...) de la Tasso și Milton, la Dryden și Withers"277. Vor interveni în deciderea sorților de izbândă divinitățile protectoare (prin mijlocirea Zvonului, aici un semizeu "pentru care ușile erau deschise pretutindeni"), invocate de participanți, dar și îngrijorate foarte că "o sângeroasă luptă ar fi pe cale să izbucnească între două oștiri alcătuite din făpturi Antice și Moderne, denumite cărți (s.n.)". Proorocirile îi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
numele acesta (1Pt 4, 12-16). În Prima scrisoare către Timotei, Apostolul Paul ne prezintă cu mai multă acuratețe dificultatea în care se găsea întreaga creștinătate în raporturile sale cu statul roman: Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, pentru toți oamenii, pentru împărați și pentru toți care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viață pașnică și liniștită întru toată cuvioșia și buna-cuviință. Pentru că acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voiește ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ajutorarea polonezilor, din str. Cristian Tell nr. 21, condus de Pawlikowski, unde funcționa o școală cu un curs inferior și superior, și o cantină. Aceste instituții erau „sponsorizate” de britanici și americani, intermediate de Crucea Roșie. În schimb, acestea, prin mijlocirea Legației S.U.A., trimiteau periodic materiale informative serviciilor secrete engleze de la Istanbul și Cairo. Unii refugiați, cum ar fi Jadinsky, activau ca agenți recrutori ai serviciului informativ englez (S.O.E.). Cel în cauză avea însărcinarea „să recruteze noi agenți”, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la romantici) ipostaziază "eul" ca alteritate absolută, dobândind semnificația unui moment cheie în cristalizarea personalității creatoare. Într-unul din studiile sale de tinerețe, Otto Rank observa că scriitorii și artiștii în genere sunt înclinați să-și eroizeze propria existență prin mijlocirea unei narațiuni mitico-simbolice pe tema dublului și a celei de-a doua nașteri. Potrivit teoriei psihanalistului, copilul se află inițial sub dominație maternă (i.e. sub tirania "eului"), dar poate să-și câștige dreptul la o nouă viață printr-o alianță
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care conștiința noastră are remușcări” (cap. V). Iertarea păcatelor se înfăptuiește prin harul botezului, prin martiriu, pocăință, prin simțământul dragostei care dărâmă munții păcatelor, căci ,,dragostea acoperă multe păcate“, prin milostenie, vărsarea de lacrimi, chinul inimii și al trupului, prin mijlocirea celor cuvioși, prin milă și credință, prin bunătatea și iertarea manifestată față de alții și prin aducerea altora la credință și mântuire, prin predica și sfaturile noastre (cap. 7-8). Apoi se subliniază ideea că nimeni nu trebuie să se amăgească că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Iisus folosise parabola văduvei (Luca 18,1; 21,36), iar Apostolul Pavel insistase ca tesalonicienii să se roage neîncetat (I Tesalonicieni 5,17). Cassian interpretează în mod strălucit cele patru feluri de rugăciune din I Timotei 2,1: cerere, rugăciune, mijlocire și mulțumire, care pentru el sunt mai mult decât modele de rugăciune; atitudini sau stări. În opera lui Cassian rugăciunea nu poate exista în afara mediului biblic și astfel cateheza despre rugăciune începe cu o descriere biblică a naturii ei. Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pentru aceasta el laudă pe monahii egipteni care, folosindu-se de rugăciunea din timpul nopții, combăteau astfel somnul și primejdiile viselor erotice. Cassian, urmând textul biblic din I Timotei 2,1: ,, Întâi de toate vă îndemn să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri și mulțumiri pentru tot poporul”, vede în cele patru feluri de rugăciune etape ale progresului în viața și rugăciunea monahului. El definește cererea ca pe o rugăciune pentru iertarea păcatelor, rugăciunea ca pe un vot de dedicare scopului monahal, mijlocirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mijlociri și mulțumiri pentru tot poporul”, vede în cele patru feluri de rugăciune etape ale progresului în viața și rugăciunea monahului. El definește cererea ca pe o rugăciune pentru iertarea păcatelor, rugăciunea ca pe un vot de dedicare scopului monahal, mijlocirea ca pe o rugăciune pentru alții făcută de cei înaintați duhovnicește, iar mulțumirea ca pe o contemplare a lucrării lui Dumnezeu în trecut, prezent și viitor. Învățătura sa despre rugăciune, are la bază pe Iisus ca un exemplu și un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ai ținuturilor natale sau măcar apropiate. Pentru astfel de osteneli, cere ca răsplătire sprijinul rugăciunilor prietenului, ca să nu fie biruit de mâhnirea atâtor necazuri și să se bucure măcar de dulceața contemplației și a studiilor duhovnicești. Din cauza acestei solicitări a mijlocirii sufletești se poate presupune că lucrarea a fost efectuată în vreme de grele tulburări politice. În prefața sa la traducerea Tomosului către armeni, Dionisie Smeritul infirmă raționamentul lui Boețiu din tratatul Liber de persona et duabus naturis contra Eutychen et
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
noi, murind, să nădăjduim sigur că vom învia și vom viețui o viață desăvârșit despărțită de toată moartea și de toată coruperea și ne vom înălța la ceruri și vom primi cinstea și slava cea întru Dumnezeu și Tatăl prin mijlocirea Fiului însuși și petrecerea fericită și veșnică împreună cu El”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 112a, în PSB, vol. 80, p. 285) 70 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Hristos nu Se întoarce la Tatăl numai ca Dumnezeu, ci și ca om
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cum se specifică în alăturatul tablou se vede că atăta din autoritățile, persoanele particulare ce internează alienați cu plata pe comptul D-lor sau rămân mulțumite a instala, însă fără a le achita întreținerea cu toate că s-a făcut neîntrerupte mijlociri din partea acestei Epitropii în acest scop". Exista un contingent de întreținuți fără plată. În august 1869, de exemplu, din 69 internați în ospiciu figurau ca bolnavi plătitori numai 21 pacienți, din care 8 evrei întreținuți de Comunitatea Israelită, care era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
hipofiză și patologia psihică. Încă de la începutul carierei, a întrevăzut probabilitatea controlului acestei glande asupra psihogenezei normale, a funcțiilor sexuale, întrebându-se dacă "intervenția hipofizei în funcțiile sexuale se exercită printr-o acțiune directă asupra centrilor nervoși sau numai prin mijlocirea glandelor", problemă care urma să fie elucidată mai târziu de un alt exponent al Școlii ieșene de medicină, Gr. T. Popa. * Corelațiile endocrino-psihiatrice au constituit subiectul unor cercetări anatomohistologice minuțioase efectuate de colectivul îndrumat de profesor, sub îndrumarea și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lumii sînt date de limbă, iar nu de realitatea însăși, ceea ce face loc nominalismului și, desigur, într-un anumit grad, nominalismul este prezent în limbă, dar el nu este nici total, nici definitoriu, căci limba se raportează la realitate prin mijlocirea gîndirii. Prin urmare, deși tendința (mai ales la nivelul limbii literare unde se denumesc și noțiunile științei) este ca noțiunile (conceptuale sau clasiale) să corespundă analizei (compartimentării) rezultate prin însăși delimitarea obiectelor din realitate, antropocosmosul (particularizat prin glosocosmos) este întotdeauna
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe care îl are de obicei numele etnic, cel pe care și-l atribuie o comunitate sau care îi este atribuit de alte comunități (învecinate), nume cu importante rezonanțe în conștiința membrilor comunității respective. Numele (denumirea) unei realități intră, prin mijlocirea gîndirii, într-o rețea de relații, pe de o parte, cu obiectul pe care îl numește și, pe de altă parte, cu alte nume din sistemul lexical al limbii. Se stabilesc în acest mod două tipuri de relații: de desemnare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
într-un argument împotriva credinței în Dumnezeu. Iar cartea conchide că suferința nu este neapărat semnul păcatului, ceea ce reprezintă o ruptură majoră în gândirea religioasăk. Comentatorii creștini susțin că soluția la problemele ridicate în Cartea lui Iov se găsește în mijlocirea lui Iisus între Cer și pământ. Dumnezeu îl trimite pe fiul său, Iisus, pentru a lua parte la suferințele lumii, prin el răscumpără păcatele creaturilor sale și se revelează acestora. Finalul Cărții lui Iov s-ar prelungi astfel în Noul Testament
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în instanță mediatoare între comunitate și Dumnezeu, întărind astfel sentimentul de apartenență la comunitate. Valoarea simbolică a gestului pacifică actul și împiedică frenezia martirologică ce ar fi putut decurge din religiozitatea individualizată în care martirul comunică cu Împăratul ceresc ocolind mijlocirile clasice. Discursul despre suferință este motorul acestei simbolizări. El pune în scenă suferința și ajută la depășirea ei. Sfârșește prin a nu mai fi doar expresia suferinței, ci și adjuvantul ei. Consolează mai mult decât provoacă suferință 21. Și se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui Balș, ca vechil, pe moșiile Brehuiești (cu Costești) și Vlădeni. Poate că la școala lui Balș, de la Dumbrăveni, va fi învățat carte și mama lui Eminescu, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică rock, comicsuri, fete sumar îmbrăcate, eliberare sexuală, fun morality, design modernist: perioada eroică a consumului a întinerit, a euforizat, a despovărat semnele culturii cotidiene. Prin mijlocirea mitologiilor adolescentine, eliberatoare și nepăsătoare în ce privește viitorul, s-a operat o profundă mutație culturală. În cursul fazei II sunt pulverizate rapid vechile rezistențe culturale la frivolitățile vieții materiale în care totul a devenit marfă. Întreaga mașinărie economică se străduiește să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
relaxa, a cunoaște mica bucurie de a schimba o piesă în configurația decorului de toate zilele. Astfel, consumul nu mai este atât un sistem de comunicație, un limbaj de semnificanți sociali, cât o călătorie, un proces cotidian de dezrădăcinare prin mijlocirea lucrurilor și a serviciilor. Nu atât ultimă soluție sau „negare a vieții”, cât doping mental și un pic de aventură, consumul ne atrage pentru el însuși, ca potențial al noutății și al însuflețirii sinelui. Aproape ca și în cazul jocului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
este vorba de a transforma magazinele în „spații ale vieții” apte să stimuleze cumpărăturile festive. După amenajarea minimalistă și hiperfuncțională a „uzinelor de vândut”, a venit timpul retailtainment-ului, al „hiperamenajării”, al punerii în scenă a conceptelor și a produselor prin mijlocirea ecranelor video, a ambianței muzicale, a calităților senzoriale și decorative. Așadar, la rândul său, spațiul comercial este restructurat de forma-modă și de strategiile cu finalitate emoțională. Goana după înnoiretc "Goana după înnoire" Tendința spre personalizarea produselor și a serviciilor se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de râs e vorba? Desigur, nu despre râsul comunicativ, nestăvilit, despre râsul de sărbătoare și gesticulațiile lui intempestive. Pentru a-și susține teza, Paul Yonnet avansează statistici, rate de audiență ale emisiunilor de televiziune. Dar a evalua râsul contemporan prin mijlocirea câtorva elemente traduse în cifre și care se întind pe o perioadă foarte scurtă e o modalitate puțin convingătoare. Alte date, alte perioade de observație duc la concluzii foarte diferite. Însuși Paul Yonnet mărturisește că această opțiune a râsului nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vor fi glamorous, adică invidiați pentru fericirea lor15. Ceea ce altădată inspira temeri a devenit acum un argument benefic vânzării, un sentiment tratat cu ironie și dezinvoltură. Televiziunea, revistele ilustrate, presa people etalează zilnic spectacolul celor care încarnează plenitudinea vieții. Prin mijlocirea fotografiilor și a reportajelor superlative, mass-media nu doar exaltă modelele de viață fericită, dar chiar se străduiește să-i facă mai frumoși pe cei mai frumoși, mai dezirabili pe cei mai dezirabili, mai fericiți pe cei mai fericiți. Logicii tradiționale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Electra lui Sofocle sunt rostite în momentul în care Oreste și Pilade reapar în pragul palatului, cel dintâi cu mâinile mânjite de sângele Clitemnestrei, sânge împrăștiat pe altarul lui Ares, pe altarul furiei ucigașe. Aducerea la îndeplinire a răzbunării prin mijlocirea lui Oreste e o dovadă a puterii regelui dispărut. Prin actul fiului său, el e acolo, de față, erinie vie ce varsă sângele celei ce l-a ucis. Nu e nevoie să se arate, eidolon-ul lui nu are de ce să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]