917 matches
-
dilată ori este de-a dreptul abolit conservă cel mult o umanitate lipsită de liber arbitru, care asistă, impasibilă ori neputincioasă, la infinita repetare a acelorași evenimente și întâmplări tragice. B. a tradus câțiva mari scriitori sârbi din acest secol (Milos Crnjanski, Vuk Drasković), precum și, prin intermediul unei versiuni în limba sârbă, poeți chinezi contemporani. SCRIERI: Averse izolate, Timișoara,1984; Radiografia unui caz banal, Timișoara, 1988; Luna și tramvaiul 5, Timișoara, 1994; Piața cu paiațe, Timișoara, 1994. Traduceri: Zang Xiangua, Radesco Pusić
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
emoționant pasaj al acestei epistole este cel cu privire la caritate, a cărui sorginte creștină o subliniază cu un har deosebit: „Faceți ca sufletele voastre să fie curate prin caritate, adică prin iubirea aproapelui’’; „Fiți toți uniți, iubindu-vă ca frații, compătimitori, miloși, modești, smeriți, neîntorcând nici rău pentru rău, nici injurie pentru injurie ci dimpotrivă binecuvântând, iar dacă cineva vrea să vază zile bune, să-și prezerve limba de clevetire și buzele sale să nu spună minciună. Să fugă de rău și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
profane. Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest, dintr-un târg obscur, vine să sublinieze că resurse de puritate mai există, ele trebuiau doar descoperite și cultivate. Acesta era învățat, sărac, de o modestie aparte, răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos, dând întâi exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci din vocație, care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final, va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo di Fiore - V. 3). Pioase, smerite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt cunoscute și apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă și generoasă cu cei aflați în dificultate, și acest lucru o salvează de la o catalogare total negativă din partea cititorilor, cum este cazul văduvei din povestirea lui Filostrato din ziua a doua, care nu doar îl găzduiește generos pe călătorul căzut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care panica acestuia este atât de mare este acela că nu dispune de o tehnică de a se descurca în viață. Într-o situație reală, individul izolat nu poate nici coopera, nici concura, nu poate nici iubi și nici fi milos. "El menționează K. Horney (1998) este la fel de lipsit de apărare ca animalul care are doar un singur mijloc de a face față pericolului: să fugă sau să se ascundă" (p. 78). Relații bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
același număr altcineva scrie chiar cu titlul: „Răsăritul” era să apună” iar altcineva garanta: „Gazeta va continua”. Într‐adevăr, la 9 aprilie 1915 apărea ziarul Răsăritul cu numărul 8, unde, chiar în editorial se spune: „ hrănit și sprijinit de câțiva miloși conservatori, Răsăritul va cre ște, dezvoltându‐ se sub auspicii binevoitoare.” Totuși se pare, la 23 aprilie 1915 a apărut ultimul număr al săptămânalului Răsăritul. Ceea ce probează c ă și cu aproape 100 de ani în urmă sponsorizarea de partid nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
birou, ca să rămână peste noapte. Credeți că e o idee bună, sau mai bine să pun mâna pe par? Nu, m-am hotărât, cred că voi începe să le public, săptămânal, numerele de înmatriculare ale dușmanilor mei, poate vreun fan milos face ceea ce eu nu aș putea: să le introducă mașinile în comunitatea "adidas". Cu trei dungi. 26 februarie 2009 Aflu, cu o oarecare perplexitate datorată subiectului și a conștientizării faptului că am devenit oarecum paralel cu "viața adevărată", că există
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de lele. Celălalt s-a uitat atent la mucul de țigară pe care Îl ținea Între degetul mare și arătător. Apoi l-a aruncat departe, ca și pe cel dinainte. Chiștocul a căzut În același loc. - Dumneata nu ești prea milos, domnule. - Nu sunt. Dar e ciudat că spui asta. - Și, după părerea dumitale, ce ne ocrotește? Cultura, cum ai insinuat mai Înainte? Arta? - Nu știu. Nu cred. Markovic părea decepționat, așa că Faulques s-a gândit nițel. - Bănuiesc, a adăugat, că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
oameni atunci cînd decide cum să acționeze. Utilizat în acest fel, talentul machiavelic nu se leagă neapărat de viclenie sau minciună; chiar Machiavelli (1965:66) însuși subliniază că uneori, deși numai uneori, ar putea fi în interesul principelui să fie "milos, de încredere, umanitar, nevinovat" și chiar religios, și nu doar să lase impresia falsă că ar avea aceste calități. Un individ care ține cont de posibilele reacții ale celorlalți, atunci cînd se hotărăște cum să acționeze, poate să se decidă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în ruginiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
fragil./[...] Picioarele mele sunt roșii de sânge[...]// «O, zisei atunci, umoarea aceasta eu o cunosc,/ curge’n vinele mele, tu n’o poți avea.»/ și plin de mânie, lovii cu cravașa mea, pleosc!/ în ochii ființei aceleia, care tăcea.// Lumina miloasă a Căii Lactee/ ne’nvălui... Din rana deschisă/ căta către mine un ochi de femeie/ nespus de iubit - amintire ori vise.// Iar mâinile mele sunt roșii, sunt roșii,/ întocmai ca steaua carnagiului, Marte,/ spre care pluteam amândoi, ticăloșii,/ pe care nimic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
De multe versuri spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul, căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. După acest cânt de Orfeu, poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
treia oară, adăugând: «să fie Duhul Sfânt!». Iar apoi spunea: «Aleluia, Aleluia, Aleluia». Atunci suna trâmbița și apoi predica, rostind câteva cuvinte spre lauda lui Dumnezeu. După ce termina predica, o saluta pe Sfânta Fecioară cu aceste versuri: «Bucură-te, Marie, miloasă și blândă, etc.» (p. 100-101). Fratele Gerard de Modena 53. Din grupul predicatorilor din acel timp, caracterizat de o mare evlavie, făcea parte și fratele Gerardo din Modena, din Ordinul Fraților Minori: a săvârșit fapte minunate și a făcut multe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ca măcar oasele să-i fie duse la Roma într-o urnă mică: mort nu va mai fi exilat. Nimeni nu-i interzice acest lucru (sau mai bine zis, nu i-l poate interzice): în ciuda interdicției lui Creon, regele Corintului, miloasa Antigona din Teba nu a ezitat să-și îngroape fratele, pe Polinice, căzut în războiul celor Șapte împotriva Tebei (v. 65-70). Disimulându-și intențiile, Ovidiu o asemăna pe Fabia cu Antigona și, implicit, pe Augustus cu tipul tiranului, Creon. Adevărul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cântă: Învierea lui Cristos. Și la masă, ciocnesc, astăzi, Toți copiii cei cuminți, Ouă roșii și pestrițe, Cu iubiții lor părinți. Toți copiii azi sunt darnici, Căci ei știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
În Grecia Antică, insula Dhilos era considerată sacră, deoarece aici s-ar fi născut Apollo și Artemis. Majoritatea insulelor din arhipelagul Ciclade sunt de origine continentală, provenind din prăbușirea blocului egeid în cuaternar. Doar 2 insule sunt de origine vulcanică: Milos și Santorin. Milos (sau Milo) este o insulă de cca.160km2, care a devenit faimoasă pentru renumita statuie a Afroditei, cunoscută sub numele de Venus din Milo, găsită între ruinele antice de aici. Statuia este expusă la Muzeul Louvre din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
insula Dhilos era considerată sacră, deoarece aici s-ar fi născut Apollo și Artemis. Majoritatea insulelor din arhipelagul Ciclade sunt de origine continentală, provenind din prăbușirea blocului egeid în cuaternar. Doar 2 insule sunt de origine vulcanică: Milos și Santorin. Milos (sau Milo) este o insulă de cca.160km2, care a devenit faimoasă pentru renumita statuie a Afroditei, cunoscută sub numele de Venus din Milo, găsită între ruinele antice de aici. Statuia este expusă la Muzeul Louvre din Paris. Tot aici
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cu Br? tianu, Iorga era o fiin?? uman? mai bun? ? i mai moral? (at�ț �n via? a privat? , c�ț ? i �n cea public?) . Mai mult dec�ț incoruptibil: un bun familist, șo? , tat? , ? i un bun fiu, un om bun la suflet ? i milos. Asemenea calit?? i nu constituiau virtu? ile de baz? ale lui Ionel Br? tianu. Iorga era patriot, a reu? it �ntotdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evocator ? i cuno? țin? ele sale enciclopedice ? i temperamentul s? u �i asigurau fascina? ia oratoric? a conferin? elor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care �l audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet ? i milos, puritan �n gusturi, mai mult dec�ț incoruptibil, aproape lipsit de sim? ul valorii banului, el constituia un contrast flagrant fă?? de contemporanii s? i rom�ni. Trebuie s? ad? ug? m c? era totodat? un fiu, șo? ? i tat? iubitor. A fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Brooke. În cel mai fericit caz, oamenii ajung la o percepție interioar] a propriilor probleme și își g]sesc resursele necesare schimb]rii (acesta este unul dintre meritele psihoterapiei). Faptul c] oamenii se schimb] (renunț] la b]utur], devin mai miloși sau mai r]i) este o realitate incontestabil] (capitolul 47, „Implicațiile determinismului”). Teoriile care ignor] aspectul virtuților prezint] și inconvenientul c] nu acord] atenție acelor aspecte ale vieții care determin] formarea caracterului, cum ar fi decizia de c]s]torie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Apoi îmi va sluji drept barcă pentru a mă ajuta să trec oceanul nașterii și al morții”. Cu aceste cuvinte, prințul s-a aruncat la pământ în fața tigroacei. Ea era însă prea slăbită ca să se miște. Mahăsattva, fiind un om milos, nu purta sabie. Așa că își tăie gâtlejul cu o bucată ascuțită de bambus și căzu lângă tigroaică, care mâncă imediat toată carnea și sângele său, lăsându-i doar oasele. Povestirile de acest fel au o valoare inestimabilă pentru studiile folcloristice
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
treilea că dimensiuni, după „Desăvârșit/ transcendent” și „Știutor”, atât în privința numelor pe care le cuprinde, cât și în privința ocurentei acestora. 2.1.13.1. al-Ra≤m"n, (al-)Ra≤m: SOI „cel milostiv, îndurat”; ASM „Cel Milostiv, Îndurător”; GG „cel Milos și Milostiv”; Marr „Miserator Misericors”; RB „le Bienfaiteur miséricordieux”; DM „celui qui fait miséricorde, le Miséricordieux”; YA „Most Gracious, Most Merciful”; Arb „the Merciful, the Compassionate”. De cele mai multe ori aceste nume se întâlnesc alături, atât la începutul fiecărei sure (cu exceptia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]