540,797 matches
-
așa că ce mai contează un amărît de drum comunal? * EVENIMENTUL ZILEI dă publicității articole semnate, separat sau în colaborare, de cîțiva dintre puternicii zilei de azi pentru glorificarea puterii absolute de pînă în decembrie ’89 a lui Ceaușescu. La categoria miniștri îi descoperim pe Adrian Năstase, pe Hildegard Puwak, pe Ioan Mircea Pașcu, ca și pe noul cooptat în guvern Ioan Talpeș. Nu lipsesc de aici nici actualul președinte al României, guvernatorul Băncii Naționale, Mircea Hamza, șeful Biroului de presă al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
Să râzi? Să plângi? Să-i face semne caraghioase, pentru a-i sugera că nu e în toate mințile? Să caști a lehamite, lăsându-l în plata Domnului, cu elucubrațiile lui cu tot? Nu se face: e vorba de prim-ministrul țării! Răbdurii cum suntem, mai înghițim o dată hapul, dornici să vedem și urmarea. Numai că aici nu e vorba de-un episod-pilot din nu știu ce sitcom bun de oferit românilor în loc de pâine. E vorba de găunoșenia unui politician diletant, ajuns pe
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
pe hățuri, a rămas cu ele în mână, trăpașii de partid fiind lăsați să zburde în voie. Disperat, prins între focuri, Năstase anunță acum că va tăia în carne vie. Asta pentru c-a simțit că amicii din Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene s-au cam săturat de piruetele sale de primadonă expirată. În lumea civilizată, spre deosebire de lumea a treia, prieteniile deochiate te costă. Or, în clipa de față, oamenii pe care s-a bazat Năstase au devenit infinit mai
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
le-a avut Talpeș la Cotroceni”. Citînd surse de la Cotroceni, Adevărul spune că „Rodica Stănoiu nu a fost mulțumită cu prima ofertă care i s-a făcut, anume doar postul de șef al Administrației prezidențiale... sursele citate afirmă că fostul ministru al Justiției are toate șansele să obțină ce a cerut. În plus, prin noua Lege de organizare a Administrației prezidențiale, Rodica Stănoiu nu mai este obligată să demisioneze din PSD, păstrîndu-și astfel funcția de vicepreședinte.” Dacă fosta doamnă a Justiției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
a reforma ministerul pe care l-a condus, n-ar mai fi avut nevoie să-și folosească puterea de convingere ca să devină la Cotroceni, un Ioan Talpeș în fustă. EVENIMENTUL ZILEI prezintă Moștenirea Stănoiu cu care s-a ales noul ministru al Justiției Cristian Diaconescu: „fostul colonel de securitate Vasile Anghel (consilier și șef de cabinet al ministrului Stănoiu), colonelul Constantin Donose (fost ofițer SRI, acuzat de poliție politică în cazurile Ursu și Mineriada ’91) și generalul Dan Gheorghe (eminența cenușie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
puterea de convingere ca să devină la Cotroceni, un Ioan Talpeș în fustă. EVENIMENTUL ZILEI prezintă Moștenirea Stănoiu cu care s-a ales noul ministru al Justiției Cristian Diaconescu: „fostul colonel de securitate Vasile Anghel (consilier și șef de cabinet al ministrului Stănoiu), colonelul Constantin Donose (fost ofițer SRI, acuzat de poliție politică în cazurile Ursu și Mineriada ’91) și generalul Dan Gheorghe (eminența cenușie a serviciului secret al Ministerului Justiției - SIPA), acuzat și el de poliție politică. Ce mai lasă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
SIPA), acuzat și el de poliție politică. Ce mai lasă în urmă Rodica Stănoiu? Cartelul Stănoiu, o întreagă rețea de rude, prieteni și cunoștințe fixate strategic în puncte cheie.” Potrivit ziarului citat, un test important pentru intențiile reformiste ale noului ministru al Justiției va fi dacă va curăța Justiția de persoanele controversate instalate de Rodica Stănoiu în funcții cheie. În comentariul său din „bulina roșie” Cornel Nistorescu e de părere că „disputa majoră a remanierii guvernamentale s-a purtat în jurul Rodicăi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Cristian Teodorescu Dacă guvernul Năstase chiar era pus pe treabă, nu era nevoie de încă o restructurare. Încă de acum un an sau doi premierul le putea spune miniștrilor săi să treacă la acțiune. Marile ținte erau știute și răsștiute, n-au fost descoperite din senin la Bruxelles, luna trecută. Cine își amintește de consfătuirile de la Snagov, reuniunile și dezbaterile de tot felul ale cabinetului Năstase cu siguranță că
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
a fost făcută pentru a dinamiza activitatea ministerelor. Atunci s-a redus numărul ministerelor, dar premierul a luat sub directa sa coordonare peste 20 de agenții și institute. Mișcarea de acum e exact opusul acelei restructurări. Cancelarie a guvernului, trei miniștri de stat, revitalizarea echipelor de consilieri, iar asta într-un mecanism care e oricum parazitat de birocrație. Marea noutate e apariția în guvern a consilierului prezidențial Ioan Talpeș, personaj controversat, om de încredere al președintelui Iliescu. Mișcarea a fost comentată
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
Cristian Teodorescu Refrenul ministerial „Eu nu demisionez!” l-am tot auzit, în diverse variante, din 1990 încoace. Miniștrii români n-ar lăsa funcția din brațe pentru nimic în lume. Unii par a privi demisia ca pe o boală rușinoasă. Alții o consideră o înfrîngere personală care nu intră în discuție. Pe vremea regimului Constantinescu demiterea unui ministru era
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
încoace. Miniștrii români n-ar lăsa funcția din brațe pentru nimic în lume. Unii par a privi demisia ca pe o boală rușinoasă. Alții o consideră o înfrîngere personală care nu intră în discuție. Pe vremea regimului Constantinescu demiterea unui ministru era prilej de scandal și de nesfîrșite amenințări și tîrguieli politice. Asta ca să nu mai amintesc de spectacolele penibile care au precedat plecarea premierilor Ciorbea și Vasile. Nici Cabinetul Văcăroiu n-a fost mai breaz în privința despărțirilor. Totuși, în materie
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
ocupat de o parte a trupelor lui Miron Cozma, iar o altă parte, e drept că mai nehotărîtă, a asediat și Palatul Cotroceni. De-ale tinereții democrației noastre valuri... Despre Cabinetul Năstase nu-mi imaginam să aibă probleme cu schimbarea miniștrilor. Cu toate astea, la precedenta - totuși - remaniere, premierul a anunțat în țară că miniștrii la care a renunțat au dorit să-și rezolve problemele de imagine. Asta însă după ce nici unul dintre ei nu și-a manifestat o asemenea dorință. Dimpotrivă
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
drept că mai nehotărîtă, a asediat și Palatul Cotroceni. De-ale tinereții democrației noastre valuri... Despre Cabinetul Năstase nu-mi imaginam să aibă probleme cu schimbarea miniștrilor. Cu toate astea, la precedenta - totuși - remaniere, premierul a anunțat în țară că miniștrii la care a renunțat au dorit să-și rezolve problemele de imagine. Asta însă după ce nici unul dintre ei nu și-a manifestat o asemenea dorință. Dimpotrivă, atît Hildegard Puwak de la Integrare, cît și Mircea Beuran de la Sănătate și-au anunțat
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
pare, cîtuși de puțin pe dna Stănoiu. Fiindcă, dacă ar fi luat în calcul acest lucru, i-ar fi înaintat cu de la sine putere demisia premierului. Dar luată cu grija întîlnirilor și seminariilor internaționale, e de înțeles, omenește, de ce doamna ministru al Justiției și-a închipuit că are altceva mai bun de făcut decît să ia în serios avertismentele Uniunii Europene. Luată de valul problemelor cu care are de-a face Justiția în lumea largă, dna Stănoiu o fi uitat de
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
anul decesului. Acestuia i se datorează și crearea Centrului Mondial. Personalitate marcantă a Italiei contemporane, regretatul prof. univ. dr. Franco Foschi, pe care am avut cinstea să-l cunosc, a fost deputat vreme de sapte legislaturi În parlamentul italian (1969-1994), ministru (În guvernele Cossiga și Forlani), primar al orașului Recanati (1960-1970), fiind apelat, În semn de prețuire și simpatie, cu „onorevole”, cuvânt care, În italiană, nu Înseamnă doar „onorabil”, ci este și un titlu dat parlamentarilor cu o activitate Îndelungată. În
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
cultură creștea de la o conferință de presă la alta, de la o declarație la alta, toate, făcute, cum s-ar zice, la fața locului. N-a durat mult și ceea ce era de prevăzut s-a întâmplat: Răzvan Theodorescu a fost uns ministru. Și, nu numai al Culturii, ci și al Cultelor. Le-a venit rândul fețelor bisericești să se bucure. Ei, după aceea, vizitele sale la Iași s-au rărit. În consecință și promisiunile. Iar când a mai dat ochii cu presa
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
și al Cultelor. Le-a venit rândul fețelor bisericești să se bucure. Ei, după aceea, vizitele sale la Iași s-au rărit. În consecință și promisiunile. Iar când a mai dat ochii cu presa, așa, pe fugă, la înghesuială, proaspătul ministru a spus (n-are rost să-i reproducem cuvintele) că va face pentru cultura ieșeană tot ce-i va sta în putere. Observați nuanța: de la „vă promit” la „vom face tot ce ne stă în putere”. Știa dl. ministru ce
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
proaspătul ministru a spus (n-are rost să-i reproducem cuvintele) că va face pentru cultura ieșeană tot ce-i va sta în putere. Observați nuanța: de la „vă promit” la „vom face tot ce ne stă în putere”. Știa dl. ministru ce-l așteaptă la împărțirea bugetului? Știa că, prudent cum e, nu va scoate un cuvințel (mai apăsat) pentru a obține mai mulți bani destinați culturii? Ceea ce era previzibil, pentru mințile lucide, va să zică, neadormite de gogoși, s-a produs. De la
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
de gogoși, s-a produs. De la începutul mandatului său ministerial, bugetul alocat culturii a fost extrem de mic. Aproape că este jenant să-l și pronunți. Mite să contezi pe el. Ceva cu zero virgulă zero... și așa au rămas: dl. ministru mut ca o lebădă în fața premierului arogant-autoritar și procentul minuscul. Deși, toți directorii instituțiilor culturale ieșene, responsabilii cu monumentele patrimoniale își puseseră, cum spuneam, mari speranțe în promisiunile senatorului-ministru. Probabil, luau în calcul nu numai datele din biografia sa, ci
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
fiece an, a acelui ridicol procent din buget pentru cultură a răspuns cam în maniera: Atât se poate. Punct. Drept urmare, mari proiecte culturale de reabilitare a unor obiective din patrimoniul național - ca să vorbim numai de acestea -, proiecte purcese de predecesorul ministru Ion Caramitru, nu au putut fi continuate. La Iași, ca să intrăm pe teritoriul senatorului-ministru, lucrurile stau cam în felul următor: Filarmonica (fostul palat al vistiernicului Alecu Balș, construit pe la 1815, unde aveau loc concerte și spectacole de teatru, nuclee ale
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
pomenm și de alte așezăminte de patrimoniu (Ansamblul ecleziastic Cetățuia, sec. XVII, Palatul Iordache Cantacuzino-Pașcanu din Pașcani, o bijuterie arhitectonică din sec. XVII, Palatul Sturzeștilor de la Miclăușeni, Casa Tăutu etc.) care așteaptă - mai bine zis așteptau - intervențiile palpabile ale domnului ministru? Mai este cazul? Consiliul județean și Primăria, sătule de promisiunile neonorate ale Minsterului Culturii și Cultelor, și-au asumat, în sfârșit, responsabilitatea terminării lucrărilor la Filarmonică și Casa Pogor. Dintr-un buget pauper, cât rămâne după ce Guvernul rade porția cea
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
buget pauper, cât rămâne după ce Guvernul rade porția cea grasă. Vom vedea în cât timp își vor respecta cuvântul „localii”. Că „centralii”, am văzut... Pentru autorul unei lucrări precum Civilizația românilor între medieval și modern avem toată considerația; față de prestația ministrului Răzvan Theodorescu nu avem decât mari îndoieli.
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
a deschis larg oferindu-le șansa să se bucure de aerul proaspăt al modernismului? Citirea în succesiune cronologică a notelor și rapoartelor întocmite între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri poate oferi sugestii pentru unele răspunsuri. Așa cum precizează autorul în Studiul introductiv, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a fost înființată prin Decretul nr. 214 din mai 1948, cu scopul principal
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri poate oferi sugestii pentru unele răspunsuri. Așa cum precizează autorul în Studiul introductiv, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a fost înființată prin Decretul nr. 214 din mai 1948, cu scopul principal de a autoriza apariția oricăror tipărituri (ziare, reviste, programe, afișe, cărți). Practic orice text care urma să fie publicat trebuia să beneficieze de
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
al Comisiei pentru afaceri externe europeane e doar o încercare „de a vulnerabiliza negociatorul român”. Strașnică formulare! Cine-o fi „negociatorul român” și cine vrea să-l „vulnerabilizeze”, doar dl. Năstase știe. De-o fi vorba de Vasile Pușcaș, prim-ministrul poate sta liniștit: pe negociatorul-șef nu-l „vulnerabilizează” nimic. Dl. Pușcaș e beton! Nu-l mișcă, vorba textierului, „nici vânt, nici val”. Intrat în viața politică vizibilă după 1989, Pușcaș a fost numărul doi al României la ambasada din
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]