1,659 matches
-
arbore de nuntă, arbore funerar, arbore de pomană etc. De data aceasta, consubstanțialitatea om-pom oferă primului termen șansa supraviețuirii. Este probabil că ne aflăm aici în fața unor aspecte care ar putea resemnifica atât de contro- versata problemă a seninătății eroului mioritic în fața morții. Iată, de exemplu, un extraordinar text funerar glăsuit „de priveghi” de către „unchieși” mascați (strămoșii ?). Este un bocet cules în zona Vrancei, acum doar câteva decenii, care redă într-un mod cât se poate de plastic și de explicit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ceea ce suntem, cum suntem, cum trăim. Poate că trăim în ceea ce identifica Lucian Blaga aplicând spațiului românesc teoria matricei stilistice. Într-un "spațiu-matrice, înalt și indefinit ondulat, și înzestrat cu specificele accente ale unui anume sentiment al destinului: spațiu mioritic" (Blaga, 1985: 196). De la metrica poeziei până la doină (ce nu mai are în această interpretare nimic legat de tânguirea ce semnifică neputința, resemnarea), toate mărturisesc despre un orizont specific. Concentrându-ne pe specificul relațiilor dintre indivizi nu trebuie să pierdem
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu atît mai laudativ cu cît defunctul a avut mai multe păcate! Probabil că vorbitorii simt nevoia să se mîngîie anticipat pentru o condiție pe care nu o vor putea evita nici ei, În viitor. Ce păcat că dulcile plaiuri mioritice ale românilor sunt scăldate nu numai În cîntece de dor, ci și În tot atîtea naivități existențiale!... („SÎnt unii oameni care, cînd intră În Țara Românească, sărută bariera, fiindcă vin cu fracuri fără coadă, cizme fără tălpi, pălării fără fund
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cântă un cântec uitat / Despre lumea vie / [...] Ca o păpădie de sorți / Care se scutură / În morți” (Cântec). Cu versurile din Crini pentru domnișoara mireasă (1973) motivele sunt recontextualizate într-un univers de inspirație folclorică. Scenariile morții și ale înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
păduri și izvoare”, adresându-se mărilor „netulburate”, râurilor „sfinte”, „câmpiilor vieții”, „firelor de iarbă, subțiri”. O privire proaspătă îmbrățișează fauna ce mișună pretutindeni, „animale cu coarne”, păsări, șopârle, insecte, reprezentând instinctualitatea pură. În marea „călătorie în moarte”, viziunea rămâne subliniat mioritică, spre a sugera fuziunea lină cu materia: „Șopârle verzi, din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea drumul să mă-nvețe...” Dincolo de reminiscențe argheziene (îngeri, halucinații), ciclul Spital fixează experiențe
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
plauzibil), în vreme ce în volumul Aproape Omul (1975), un ciclu intitulat Alixăndrii învederează utilizarea, într-un mod foarte personal, a anecdoticii istorice și legendare legate de Alexandru Macedon, iar alt ciclu, Întâie mișcări, e modernist-folclorizant, cu recurs la mitologia pastorală arhaică, mioritică. Scrisori de toată ziua (1977) e o carte de proză meditativ-confesivă, la limita eseisticii, alcătuită sub formă epistolară (destinatarul textelor fiind „străinul de aproape”). Prin Cronica nisipurilor (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), I. a dat un roman de reconstituire istorică, având
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
mai receptacular”. A doua, teoretizată de Blaga și validată prin creația literară a celor mai talentați colaboratori, „problematiza aceste certitudini și căuta noi și iarăși noi perspective pentru sufletele cu mai puține aderențe dogmatice”. În timp ce dreapta, mai precizează autorul Spațiului mioritic, „s-a menținut cu strictețe în ogașele dogmatice ale ortodoxiei creștine”, stânga și-a permis, „sub privirea uneori mustrătoare a directorului, o anume libertate creatoare față de motivele creștine, convertindu-le în mituri și viziuni inedite”. Cele două direcții coexistă în
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
univers. Balada Miorița Își păstrează, fără Îndoială, intactă capacitatea de fascinație și misterul. Ea face parte din șirul capodoperelor fără autor ale literaturii universale. Dar toate acestea țin de un succes estetic și nu Îndreptățesc suficient ecoul național al temei mioritice, din care literații și gânditorii români au făcut unul dintre toposurile cele mai frecventate atunci când vine vorba despre identitatea românească. De ce ar fi Miorița mai emblematică pentru modul de a fi al românilor decât orice altceva? În lumea elitei, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spune „oieri” (sau „ciobani”), un alt nume care li se trage românilor de la una dintre ocupațiile predilecte și, În orice caz, mai legată de zona montană și deluroasă unde agricultura devine impracticabilă la scară mai largă, altminteri formulat, În arealul mioritic teoretizat de Lucian Blaga. Ceea ce contează așadar În această desemnare defăimătoare de odinioară este mai degrabă intenția peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite la locuitorul satelor de câmpie, la practicantul agriculturii, la cultivatorul pământului (desigur, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a te fi născut român. Un anumit sentiment cioranian care predomină. Ovidiu Mircean: Nu știu, mă tot gândesc la Traian și Decebal. Cuplul arhetipal din care se naște unitatea și care iarăși reiterează un fel de masochism din acesta mioritic, prin nașterea autohtonului pasiv cucerit de unul mai puternic, strămoșul căruia i s-au tăiat capul și mâna dreaptă... mi se pare suficient de simptomatic, dar n-aș mai putea să găsesc altceva. Radu Toderici: Permiteți-mi și mie să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
organic pe marele romantic român în devenirea culturii naționale și europene. Polaritatea mit-istorie, concretizată artistic și prin semnificațiile mării și ale codrului, simboluri ale permanenței universale, exprimă, în straturile cele mai adânci ale eroului liric, racordarea lui la ritmurile existențiale, mioritice și ale mării, la destinul istoric al poporului său (timp și spațiu național, pădurea, marea). Vocația libertății absolute, tensionată dramatic de interdicțiile înfăptuirii în realitate, se manifestă în procesul cunoașterii, în dorul niciodată ostoit de reconstituire a ființei; ca și
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
semnează versuri, eseuri, cronici și recenzii la rubrica „Negru pe alb” (Schimbarea poreclei în renume - despre Vintilă Horia, „Plângerile” lui Ioan Cușa, Ciprian și Urmuz, „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară, Între utopia orfică și hieratismul mioritic), iar Vintilă Horia trimite eseuri (Despre posibila descoperire a unui limbaj anagogic, Târziul mesaj venețian, Fragmente despre un timp mai rău decât altul ș.a.), nuvele și proză memorialistică (Monstrul, Recviem în trei pentru un oraș dispărut ș.a), versuri. Între
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
să slujească Limba, Adevărul și Valoarea. Centrat pe centenarul lui Lucian Blaga, numărul îi are ca semnatari pe Alexandru Boboc (care scrie despre paradigma stilistică a poetului), Gheorghe Pavelescu (care lansează o ipoteză de natură biografică privitoare la geneza „spațiului mioritic”), Ioan Mariș (cu articolul Extazul în teatrul lui Blaga) ș.a. La rubrica „Fețele veacului” Eugène van Itterbeek întreprinde o analiză amănunțită a modului în care a fost tradusă poezia lui Blaga Sufletul satului în limbi europene de circulație, oferind și
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
hipostaze și trei aniversări din istorie și după, Roma, 1970; Trei peisagii, alte poeme și parapoezie, Roma, 1971; Kairos, Madrid, 1974; ed. postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Jurnal, Salamanca, 1976; Timp și literatură, München, 1977; Între utopia orfică și hieraticul mioritic, München, 1979; Imperiul, Paris, 1981; ed. București, 1996; Ego Zenovius, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Memnon”, F, 1934, 4; Șerban Cioculescu, „Memnon”, RFR, 1934, 9; Eugen Ionescu, „Memnon”, „Credința”, 1934, 190; Șerban Cioculescu, Doi
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
vuietul interior sfîșiind carnea dintre Dumnezeu și sine", p. 54, voce pe care încearcă să o definească în articolul următor, Eminescu și "misiunea" poeziei), a lui Ion Creangă (susține demersul pregnant imaginativ din Amintiri, dar și un "lirism de sorginte mioritică, o stare de grație catharctică și contemplativă", p. 61, și ideea "damnării" naratorului matur: "umorul de care s-a vorbit frecvent este tocmai sensul acestei damnări ce are ca suport ruptura dintre personaj și narator, ruptură pe care dialogul imaginar
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
Era un punct de vedere pragmatic, impus de desfășurarea rapidă a evenimentelor ce păreau a înclina categoric balanța în favoarea Germaniei hitleriste, iar nu neapărat o adeziune la politica sa. Aceasta era, de altfel, și poziția lui Blaga, fără ca autorul Spațiului mioritic să poată fi taxat drept un hitlerist, ceea ce recunoaște și Beniuc însuși: "Lucian Blaga - deși a îmbrăcat și el uniforma albastră sub Carol al II-lea, ca foarte mulți oameni deveniți demnitari - n-a fost niciodată un om cu vederi
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
am participat recent. Avem la Sighet, pentru că există Memorialul, cele mai grăitoare mărturii despre crimele regimului comunist în România și despre împotrivirea românilor la comunism. O împotrivire prea adesea negată sau minimalizată, invocându-se, ca argument, pasivitatea românilor, resemnarea lor mioritică. Pasivitatea, pretinsa resemnare a românilor, nu ar fi atras însă asupra lor, potrivit unei elementare logici, represiuni de amploarea acelora despre care mărturisesc Sighetul, Aiudul, Piteștiul ș.c.l. Nu doar pentru români sunt importante mărturiile pe care le oferă
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
fiilor neamului românesc de pe meleagurile italice”. Revista „așteaptă contribuții menite să ducă la mai buna cunoaștere a valorilor spirituale ale latinității orientale și eventual la înscrierea dorului și a doinei în structura sufletească a europeanului de mâine” (Traian Valdman, Spațiul mioritic). Numărul este dedicat integral lui Mihai Eminescu. Sunt reproduse șapte poezii: O, mamă..., Pe lângă plopii fără soț, Scrisoarea III (fragment), Doină, Rugăciune, Răsai asupra mea, Dumnezeu și om. Sunt incluse în sumar scurte articole despre poet, nu lipsite de amprentă
SPAŢIUL MIORITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289814_a_291143]
-
de la un consătean. Dar familia nu îl lasă să lenevească, lectura nu e ocupație activă, folositoare, așa că Marin este trimis să pască oile și, ca păstor, are probleme cu o oaie rea, Bisisica, opusă din toate punctele de vedere mitului mioritic. Când se îmbolnăvește de friguri, mama îi pregătește cămașa de înmormântare și discută cu sanitarul satului despre iminența decesului. Copilul ascultă convorbirea și o va nota, mai târziu, într-o schiță memorabilă. În 1930 este dat la școală, la opt
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de polemică între Lucian Blaga și Dan Botta referitoare la paternitatea ideilor din studiul Spațiul mioritic. Mai ales publicistica din S.-P. are caracter extremist, violent pamflet. Sunt atacați Nicolae Titulescu, Constantin Stere, Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, H. Bonciu, Al. Vaida-Voevod, precum și gazetele „Adevărul”, „Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
semnalează traducerea romanului Contrapunct al lui Aldous Huxley, realizată de Jul. Giurgea. Articolele teoretice despre artă și literatură, semnate de Traian Turcu, Al. Plopșor, Ioan Miclea, Ionel Olteanu, afișează, fără acoperire, pretenții de profesionalitate. Totuși, demne de interes sunt Misticismul mioritic în creația culturii, un articol aparținând lui Eugen Todoran, ori câteva recenzii la cărți cum sunt cele ale lui Constantin Noica, Viața și filosofia lui René Descartes (Al. Rusu) sau De Caelo (Al. Plopșor). Un studiu foarte documentat, intitulat Sistemul
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
necesare (1992; Premiul Academiei Române), o rescriere în cheie postmodernă a unui mit fundamental al culturii românești: Miorița, cu referire intertextuală și la Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
un regizor identificat cu autorul. Punând în abis mai multe paliere de ficțiune, subminând convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Europa, înfățișează goana unor personaje, în frunte cu cel numit Autorul, de data aceasta către Est, mai precis către un sat din Maramureș. Totul se încheie printr-o epifanie burlesc gravă, înrudită cu finalul din Nunțile necesare, nuntirea cosmică, grotesc mioritică, fiind reprezentată acum de moartea Autorului, de fapt de ridicarea lui în slavă la bordul unui OZN. Tipul de scriitură utilizat înainte de prozator (onirismul, alegorismul liric, tehnica Noului Roman etc.), precum și formule anterior repudiate ori evitate (scriitura așa-zis realistă
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Bârna, Pamfile și broasca țestoasă, L, 1991, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, O partidă de șah câștigată magistral, CC, 1991, 8-9; Valeriu Cristea, Când absurdul devine firesc, ADV, 1991, 522; Corin Braga, Halucinaria - resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992, 10; Un roman în dezbatere: „Nunțile necesare”, CNT, 1992, 17 (semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]