17,356 matches
-
patronul, găsindu-mă mereu la datorie, mi-a deschis cont la vodcă, oferindu-se să mă și angajeze. L-am refuzat politicos, spunându-i că sufăr de microporos. Într-o zi însă m-am trezit în nări cu un puternic miros de alge. Am înțeles că vara îmi trecuse. Și mi s-a și strecurat în creier, cu un chibrit aprins, vecina mea Furnică. Paul Vinicius - Scriitor și Joker de Treflă în Statele Unite ale Poeziei, Muzicii & Insomniei
Halouri amp; holograme (I) [Corola-blog/BlogPost/96785_a_98077]
-
descoperirii centimetru cu centimetru a unui loc, neînsemnat de multe ori, pe care-l trecem sub imperiul obișnuinței. Fiecare privire aruncată peste creștetul munților, fiecare sclipire a talazurilor înspumate, fiecare gură de aer proaspăt din diminețile încremenite în poveste, orice miros de floare înstelată, toate sunt minuni. Minune e și surâsul mamei, minune e și mâna bunicului pe creștet, minune e nepăsarea lumii ascunsă-n vârf de deal atunci când tolănit pe spate iei un fir de iarbă-n colț de buză
Minuni obişnuite [Corola-blog/BlogPost/96892_a_98184]
-
Purgatoriul, că deh, încep școlile și grpădinițele și nu mai poți ajunge de ici colo în mai puțin de-o oră plină. Ba mai și încearcă să ne păcălească an de an cu dansul frunzelor ei frumos colorate și cu mirosuri dulcege, dar eu una nu cad deloc în plasa ei. Nu-mi place și basta. Recunosc că există însă un lucru, un singur lucru, pe care-l admir la ea (la modul exclusiv rațional, firește, că inima-mi tot împotriva
Dacă e musai, să fie toamnă [Corola-blog/BlogPost/96909_a_98201]
-
sacre, ce trebuie onorată cu deosebită atenție. E momentul când ieșenii sunt o comunitate unită, care așteaptă fără să clipească, la o coadă imensă, pentru a atinge moaștele Ocrotitoarei Moldovei, care se străduiesc să-și primească musafirii așa cum se cuvinte. Mirosul de mici îți dă semnalul că ai pătruns în perimetrul sărbătorii, articolele de pielărie îți conferă un soi de protecție, dacă nu ești pregătit, însă muzica bună te atrage inevitabil. Iar mie tot la artificii îmi zboară gândul.
La mulţi ani, Iaşi! [Corola-blog/BlogPost/96948_a_98240]
-
loc de cinste în orice carte de bucate! Îmi pare rău pentru cei care țineți post dacă vă fac poftă! Îmi aduc aminte cu drag de multe lucruri pe care doream să le mananc în copilărie. Scovergile (minciunele) aveau cumva mirosul poveștilor lui Creangă. Aveam mereu o cană de lapte cald lângă ele și stăteam lângă foc să povestim câte în luna și stele. Mama le făcea ori rotunde și simple (ca o lipie), ori ca niște fundițe și le tapeta
Hanul Dacilor [Corola-blog/BlogPost/96965_a_98257]
-
ceva nou. Rulourile cu diverse umpluturi învelite în Nori , acesta este numele japonez al foilor de alge marine uscate și presate, sunt delicioase. Peștele folosit pentru prepararea sushi-ului trebuie să fie proaspăt și de o foarte bună calitate. Aspectul, mirosul și consistenta cărnii sunt principalele criterii folosite la alegerea peștelui pentru sushi. Se folosește doar pește oceanic fiindcă peștele de apă dulce poate fi o sursă de paraziți pentru om, în special când este folosit în stare crudă. Cele mai
To be or not to be …... Sushi! [Corola-blog/BlogPost/97027_a_98319]
-
Gastro și restaurante Mirosul nu face toți banii: La Salsa Picante miroase incredibil. E suficient să faci doi pași pe terasă și aluneci într-o reverie în care cățeii de usturoi de dimensiunea unei marmote dansează cu felii de pâine prăjită tapetate cu parmezan
Cerdo al queso – Salsa Picante [Corola-blog/BlogPost/97040_a_98332]
-
mânca tot. După ce-am savurat momentul reveriei cu valsul usturoiului, am comandat (ștergându-ne des la gură) antreu cu pui și nuci, supă de usturoi și-un mușchi de porc. Două din trei au fost cel puțin dezamăgitoare. Dacă mirosul mă împinsese pe un nor, gustul mi-a dat o brîncă scurtă și-am aterizat înapoi pe pământ. La antreu am cerut Tartaletas de pollo, descrise în meniu drept foietaj cu pui, nuci, ciuperci și parmezan. Am primit niște bușeuri
Cerdo al queso – Salsa Picante [Corola-blog/BlogPost/97040_a_98332]
-
și odată am întârziat mult lângă un zugrav din Vâlcea, care picta o troiță, pentru fântâna „slobozită” de curând. Visam să ajung și eu ca acel meșter, să mi se dea pe mână o troiță, pentru răstignire. Nu pot uita mirosul de uleiuri și luciul culorilor proaspete pe lemnul geluit. N-am avut timp să mă fac pictor, dar nici nu m-am lăsat de tot - iarăși din lipsă de timp. Am rămas cu nostalgia muzeelor, cu nevoia contemplării marilor maeștri
Marin Sorescu, pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
Opinii În acest an, Serbările Cetății nu se vor mai desfășura cu miros de mici și aburi de bere. Fiind finanțate cu bani europeni, serbările vor avea caracter predominant cultural, fără să fie condimentate de prezența tarabelor și comercianților de orice fel. Lucrările de restaurare a Cetății sunt în toi și vor mai
Trei zile de serbări medievale [Corola-blog/BlogPost/97333_a_98625]
-
o parte din cărțile de istorie, geografie și artă, restul volumelor fiind stocate în depozit. În fiecare sală de lectură există lifturi care fac legătura cu depozitul de carte. Sala de presă este ca o vizită la tipografie. Te întâmpină mirosul puternic al cernelurilor și nu este o surpriză faptul că unii cititori poartă măști medicinale. Pe rafturi se găsesc ultimele numere ale publicațiilor românești și internaționale, și cataloage care arhivează cotidiene românești. Publicațiile sunt legate manual în coperte de piele
Biblioteca Naţională a României: cultură şi hi-tech [Corola-blog/BlogPost/97370_a_98662]
-
clasică, din gură în gură, deși eficiența ei, în vremurile de azi care ne-au învățat să devenim mai puțini creduli (suntem cu toți niște Toma Necredinciosul), a ajuns pe ultimul loc. Confruntați permanent cu o imagine, un sunet, un miros, asociate bineînțeles unui produs, serviciu, etc., am devenit un fel de câine al lui Pavlov. Ne ajunge un mini-fragment de melodie sau o anumită culoare pentru a saliva la gândul hai să spunem unei cafele. Dar ca să nu o mai
Jocuri de putere [Corola-blog/BlogPost/97377_a_98669]
-
unde aceleași globuri vechi de sticlă mă așteaptă să le scot din pod și să le pun în valoare. Poate e și din cauza vârstei, dar goana asta nefirească după un spirit de Crăciun comercial, frumos ambalat în hârtie colorată, cu miros de plastic, înghesuială și transpirație nu cred că ni se potrivește nouă, românilor, care avem tradiții, obiceiuri și un anumit fel de a privi și de a ne pregăti pentru această sărbătoare, pe care, le cam acoperă praful în ultima
Christmas Shopping Spree [Corola-blog/BlogPost/97543_a_98835]
-
Cafenele și ceainării De cum intri pe ușa cafenelei Gloria Jean’s toate simțurile îți sunt aprinse. Ochii se bucură de diversitatea de prajituri colorate, nările îți sunt inundate cu un miros puternic de cafea, urechile sunt gâdilate de muzica ce te poartă pe alt tărâm, iar mâinile sunt desfătate cu cea mai fină atingere a spumei de lapte. Atunci cănd am vrut să comand am fost uimită să văd atâtea sortimente
Gloria Jean's, cafeneaua gourmet [Corola-blog/BlogPost/97596_a_98888]
-
cremă de hribi cu parmezan - vegetariene și borșul de legume, ciorba de ciuperci pleurotus și gazpacho - raw, am ales să o (de)gust pe aceasta din urmă. Cu siguranță, este cea dintâi, căci am savurat-o, apreciindu-i cu ajutorul gustului, mirosului și văzului calitățile alimentare. De aceea afi rm și susțin că gazpacho este o mâncare super. Și nu am ales întâmplător adjectivul super, ci fi indcă o consider o supermâncare, un superaliment ori superfood, cum ar zice americanu’. Este și
Gazpacho la Samsara Food House [Corola-blog/BlogPost/97795_a_99087]
-
ore umbre flashuri fantomatice mașini roșii reclame îți răsar în față ca o horă de bacante lascive și surâzătoare ca să recite-n cunoscutul ton colonial noua doctrină love &shoping nimic altceva și-naintez cu un modern Maklai prin aerul rarefiat - miros înnecăcios de praf și-asfalt încins - sperând să reîntâlnesc o urmă de viață și doar acolo pe o buză-ngustă de trotuar în arșița de-aramă încleiate două furnici au împietrit surprinse-n desueta tentativă a conversației cu păr cărunt
PIERCING de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383668_a_384997]
-
pentru doamna Ivana și pentru mine. - Da Iris și te rog lasă-mi-o pe birou! - Ok! L-am lăsat pe doctor în compania lui Figaro. Între timp, eu am pus de cafea. Lui i-am turnat licoarea neagră cu miros îmbietor în ceașca de pe birou și am urcat la etaj să o beau pe a mea, împreună cu Ivana pe care am bucurat-o relatându-i în detaliu despre capriciile lui Figaro și suferințele străjerilor parcului. Evident, pe lângă descrierea în cuvinte
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
noi, Tu spui lucrurile drept Și esti cel mai înțelept: Când o să apară iară Mult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi, Trist am venit înapoi. Nici urmă de păsărică, Nicio mică floricică, N-am zărit neam de albină, Nici miros fin de sulfină. Peste tot omăt pufos, Așezat în straturi, gros. Piuit-am, am strigat, Nimeni nu m-a ascultat. Am trimis în vânt chemare, N-am aflat în jur suflare. Iarna asta, frățioare, ... Citește mai mult SĂ VINĂ PRIMĂVARAPe-un
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ești printre noi,Tu spui lucrurile dreptși esti cel mai înțelept:Când o să apară iarăMult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi,Trist am venit înapoi.Nici urmă de păsărică,Nicio mică floricică,N-am zărit neam de albină,Nici miros fin de sulfină.Peste tot omăt pufos,Așezat în straturi, gros.Piuit-am, am strigat,Nimeni nu m-a ascultat.Am trimis în vânt chemare,N-am aflat în jur suflare.Iarna asta, frățioare,... XIX. SENTIMENTE, de Gabriela Munteanu, publicat
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Citește mai mult Încerc în fiecare zi să lupt din răsputeri cu dorul,Care
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
pe toloacă,De bucuria fetelor cu busuioc la urechi,De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă,Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi...Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând,De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc,De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând...... XXVI. BUNICII, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
jur.Ieșise lumea la plimbare, fiind o seară senină și vremea destul de caldă. În comparație cu gerul de pe la noi, aici clima era mult mai caldă în acest anotimp. Am continuat să merg spre mare intuindu-i prezența după vuietul valurilor și a mirosului inconfundabil de alge și sare. Am ajuns repede la marginea plajei, scăldată de valurile mării. M-am apropiat de mal, am înmuiat mâna în valurile înspumate ce scăldau nisipul, dându-i bucuroasă salutul meu de bun găsit.Am respirat adânc
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
ajuns repede la marginea plajei, scăldată de valurile mării. M-am apropiat de mal, am înmuiat mâna în valurile înspumate ce scăldau nisipul, dându-i bucuroasă salutul meu de bun găsit.Am respirat adânc, cu nesaț aerul rece încărcat de mirosul plăcut și proaspăt al mării ce m-a salutat și ea aruncându-mi în mod neașteptat un val crescut din unde, direct peste ghete. I-am surâs încântată de gluma s-a cam sărată, după care, am făcut cale întoarsă
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
-n urmă întrevede rotunjite unduiri și sclipiri de smarald. Doi ochi verzi! Ridică treptat ceșcuța mai sus, cerându-i încă ceva. Caută mireasma vinului. Parfumul se insinuează în dâră subțire, ca mai apoi să se piardă-n aerul nopții cu miros de nisip cotropit de fluxul sărat... Pulsul îi crește subit: o nuanță aspră de havană se împletește în arome... Recunoaște în gând trabucul, e Trinidad... Mai inspiră o dată prelung, năucit de-atâtea evidențe, apoi expiră scurt, în trepte... Așează pe
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
-nvinge. Îngrozită, strivită de cer, totuși percepe gâfâieli, pași de urmăritor. Și clipele zboară... Năucă, se vede surprinsă... smucită de părul sângeriu în lumina rece a lunii... Un braț îi prinde gâtul în menghină. Totuși, mirarea ei tremură doar asupra mirosului de trabuc aspru care biruie aerul sărat... Identificare inutilă în timp ce gâtu-i trosnește. Sfârșește în valuri, cu ochii deschiși, perisabile smaralde pe pat de alge brune... * -Cum, ați găsit un cutter de trabuc pe plajă, chiar lângă ponton? strigă victorios în
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]