1,501 matches
-
deschide posibilitățile unei ontologii a infinitului pe care gândirea filozofică grecească n-o putea întrezări. Sfântul Grigorie de Nyssa 2, de pildă, este primul teolog creștin care a acordat Dumnezeirii atributul infinității. Teologia trinitară apofatică își găsește astfel corelația în mistica „urcușului” contemplativ, „din slavă în slavă”. Acest balans paradoxal între pasivitatea „necunoașterii” esenței divine și progresia activă în cunoașterea energiilor divine arată în ce măsură creația „nu este o aparență, o mixtură de adevăr și neadevăr, legată de Dumnezeu printr-un semn
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
asupra „poeziei realului” la reprezentanții generației ’80, am constatat că marea contradicție a poeticii optzeciste, opoziția între latura ei ludic-textualistă și cea (micro)realistă, biografistă, este doar una dintre actualizările unui balans perpetuu, simptomatic pentru mai toate epocile literaturii, între mistica actului scriiturii și tendința adecvării la real (a lui adecvatio rei). De aceea, dintr-un unghi adecvat de percepție, asemenea tendințe nu mai apar ca termeni ai unei opoziții ireconciliabile, ci pot fi considerate mai degrabă complementare. Pornind de la astfel
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să explice această opoziție prin existența a două grupuri principale care ar fi constituit de la început nucleul dur al mișcării optzeciste: grupul textualist, respectiv cel lunedist, fiecare dintre ele cu sursele și ideologiile lui, primul preocupat, în linia tardomodernismului, de mistica actului scriiturii, iar cel de-al doilea de un „real redus la scară umană”. Chiar dacă lucrurile stau așa, nu este nevoie de foarte multă subtilitate ca să ne dăm seama că, de fapt, în majoritatea textelor „postmodernilor” noștri, cea de-a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în gândirea liberală românească 96 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberală 100 2.3. Feminismul liberal contemporan 111 2.3.1. Alianțe și distanțări teoretice 111 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății 115 2.3.3. Limitele feminismului liberal 120 2.3.4. Necesitatea și actualitatea feminismului liberal 122 Capitolul IV - Feminismul socialist și marxist 124 1. Feminismul socialist 124 1.1. Teoria socialistă clasică: o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fost realmente revoluționare, comparativ cu situația anterioară. Anumiți teoreticieni consideră că momentul începutului a ceea ce s-a numit feminismul valului IIxe "„feminismulvaluluiII" l-a constituit apariția și receptarea publică a cărții lui Betty Friedan,xe "„Friedan,Betty" The Feminine Mystique (Mistica feminină), în 1963. Din alte perspective de analiză, momentul apariției feminismului celui de-al doilea val, îndeosebi ca perspectivă teoretică, a fost marcat mult mai devreme în Franța prin apariția cărții Simonei de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone", Al doilea sex, în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
educație. În acest sens, cel mai aproape de o astfel de poziție este John Rawlsxe "„Rawls,John" (A Theory of Justice, 1972), dar și Keynes și Galbraith. În Europa, o astfel de agendă este preponderent caracteristică orientărilor social-democrate. 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptățiitc "2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății" Betty Friedanxe "„Friedan,Betty" este considerată prima feministăxe "„feministă" liberală a valului al II-lea, lucrarea ei, The Feminine Mystique (Mistica feminină) (1963), fiind
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
poziție este John Rawlsxe "„Rawls,John" (A Theory of Justice, 1972), dar și Keynes și Galbraith. În Europa, o astfel de agendă este preponderent caracteristică orientărilor social-democrate. 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptățiitc "2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății" Betty Friedanxe "„Friedan,Betty" este considerată prima feministăxe "„feministă" liberală a valului al II-lea, lucrarea ei, The Feminine Mystique (Mistica feminină) (1963), fiind considerată una esențială. „Mistica feminină” este ideologia conservatoare dominantă în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptățiitc "2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății" Betty Friedanxe "„Friedan,Betty" este considerată prima feministăxe "„feministă" liberală a valului al II-lea, lucrarea ei, The Feminine Mystique (Mistica feminină) (1963), fiind considerată una esențială. „Mistica feminină” este ideologia conservatoare dominantă în lumea dezvoltată a capitalismului democratic al anilor ’70 și constă în aceea că femeile își găsesc împlinirea în rolurile tradiționale de mamă și soție pe care le
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și sferele dreptățiitc "2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății" Betty Friedanxe "„Friedan,Betty" este considerată prima feministăxe "„feministă" liberală a valului al II-lea, lucrarea ei, The Feminine Mystique (Mistica feminină) (1963), fiind considerată una esențială. „Mistica feminină” este ideologia conservatoare dominantă în lumea dezvoltată a capitalismului democratic al anilor ’70 și constă în aceea că femeile își găsesc împlinirea în rolurile tradiționale de mamă și soție pe care le aleg liber, în raport cu cariera și viața publică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că este cel mai mare mistic al orientului. De la Clement Alexandrinul și Origen până la isihaști, el este punctul culminant. Nichita Stethatos este ucenicul său care-i scrie viața, tradusă în franceză de un anume Irineu<footnote Nicolae Mladin, Prelegeri de mistică ortodoxă, notate de studentul în Teologie Nicolae Streza în anul universitar 1947-1948, Editura Veritas, Târgu-Mureș, 1996, p. 66. footnote>. Opera Sfântului Simeon Noul Teolog a pregătit temeiurile doctrinare ale palamismului de mai târziu. Chiar dacă scrierile sale au generat și multe
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ă i t e , esențialul experienței creștine: comuniunea cu Incomunicabilul și cunoașterea Incognoscibilului, devenite p o s i b i l e prin întruparea Cuvântului,care se descoperă ca lumină în Duhul Sfânt <footnote John Meyendorf, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere de Angela Pagu, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 36. footnote>. Între diferitele viziuni și manifestări dumnezeiești, vederea luminii este aceea care, cu siguranță o c u p ă primul loc în experiența mistică a lui Simeon. El vorbește
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
se manifestă apoi ca Dumnezeu însuși, Hristos și Sfântul Său Duh. Dar este mai ales lumina lui Hristos<footnote Ibidem, p. 257. footnote>. Potrivit Sfântului Simeon, lumina divină este Dumnezeu Însuși în descoperirea Sa față de persoana umană. Ca și în mistica siriacă, lumina este uneori identificată de Sfântul Simeon cu Sfânta Treime. Alteori, o identifică cu Duhul Sfânt. Tot Simeon vorbește cu regularitate și de vederea lui Hristos ca lumină. După cum am mai spus, Simeon vorbește de Hristos ca apărând într-
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
regularitate și de vederea lui Hristos ca lumină. După cum am mai spus, Simeon vorbește de Hristos ca apărând într-o formă vizibilă, dar numai ca lumină sau uneori ca voce<footnote Hilarion Alfeyev, op. cit., p. 236. footnote>. Cu Sfântul Simeon, mistica întunericului face loc misticii luminii. Norul văzut de Simeon nu este norul lui Moise, ci lumina Taborului. El vede un fel de nor foarte luminos, fără formă sau culoare, și plin de slava negrăită a lui Dumnezeu<footnote Nicolae Mladin
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
element de structură a conștiinței și nu doar un stadiu oarecare În istoria sa, cum afirmă M. Eliade) astfel Încât conștiința conferă semnificații În mod organic și originar. În toată opera eliadescă (științifică și literară) „sacrul nu are conținutul și sensul mistico religios, ci este expresia capacității omului de a semnifica” ( /23). Manifestându-se printr-un fragment material oarecare ce se identifică cu profanul, sacrul Îi modifică acestuia propria realitate de a fi. „De fapt, fără profan, fără epifanie, fără forme Într-
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Îl ajută să integreze acele experiențe anarhice din adolescență, când Își reducea orele de somn și-și Întărea voința Înghițind lucruri dezgustătoare; iubirea Îi relevă „misterul totalității”. În alte situații, el face paralele Între teoriile fizicii moderne și diverse experiențe mistice etc. În artistică a lui Eliade, hermeneutica Își păstrează acest caracter existențial, fiind erijată, după cum aprecia I.P. Culianu, În tehnică principală de subzistență și de eliberare” (/256). „Hermeneutica În sine e salvatoare, nu sensul descifrat care e, sau poate fi
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Gautama Budha până la triumful creștinismului, prezintă religiile chineză, indiană, romană, iraniană, celtă, germanică și traco getică. Cel de-al treilea volum se ocupă de: Religiile turco mongolilor și ale balto-slavilor, Bisericilor creștine Înainte de criza iconoclastă, Mahomed, Catolicismul Apusean, Teologiile și misticile musulmane, Mișcările religioase din Europa, Religiile tibetane. De multe ori, Eliade a fost acuzat de idealizarea miturilor, reproșându-i-se că nu a subliniat În suficientă măsură dependența lor de evenimentele istorice. De data aceasta fenomenele sunt prezentate În perspectiva
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sunt variate și numeroase. Cele mai frecvente sunt: * temele de persecuție sau paranoide cu idei de urmărire, relație și prejudiciu; * temele de grandoare cu idei de bogăție, putere, frumusețe, megalomanie; * teme micromanice: idei de culpabilitate, autoacuzare, umilință; * teme de gelozie, mistice și teme cenestopate. Tulburări de inteligență Ținând seama de particularitățile inteligenței, Thorndike (apud Hoeksema, S.N., 1998)67 distinge următoarele tipuri de inteligență: 1) inteligența abstractă sau conceptuală: aptitudinea de a folosi simbolurile și materialul verbal; 2) inteligența practică: buna utilizare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
face peste capetele noastre", cât și aceea de "destin colectiv" trebuie înțelese în funcție de prezența sau absența consimțirii. Un popor poate să se pună în mâna cuiva și să decadă astfel din libertatea lui de bunăvoie. El poate să cultive o mistică a supunerii și să-l aleagă liber pe cel care îi propune idealul ascultării. Pentru că între cel care dă și cel care ia libertatea există o complicitate, cel care dă se recunoaște în cel care ia și el adoră în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
năuciți”. Pe acest fundal, sinuciderea poate fi și o reglare de conturi, despărțirea orgolioasă de niște oameni pe care-i disprețuiește profund. Va trebui, prin urmare, să moară spectaculos (avec éclat!), pentru a atrage atenția asupra răzbunării sale. În această mistică suicidară, fiecare element al scenariului Își are importanța proprie. La cincizeci de ani, Înaintea ultimei treimi a vieții, ieșirea dincolo ar fi, pentru el, momentul cel mai potrivit să facă ceea ce-și propusese demult. Evenimentele - prăbușirea vizibilă a Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
discearnă Între bine și rău, Între disperare și speranță. El hotărăște să moară pentru că idealul său existențial - ce poartă dublul nume fascism/comunism - nu Îi satisface ambițiile metafizice. În aceeași linie, am putea vorbi despre un romantism virulent, despre o mistică prost asimilată, obligată să funcționeze Într-un teren impropriu: cel al ideologiei ce se substituie vieții. Nu toate paginile de jurnal transcriu aceeași intensitate a dorinței de a se sinucide. Uneori - foarte rar, e drept - Drieu are și Îndoieli. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
americani. Pe aceeași listă a lucrurilor pe care le detestă - „ca rasist și ca naționalist”! - se află „francezul mediu, omul brun, scund, din Centru și din Sud”, precum și „oribila Marsilie”. Masochist și În ceea ce privește Franța, și În legătură cu sine, el substituie reveriei mistica, iar vitalității „o curiozitate crescândă pentru moarte”, ca, În ultimii ani, să ajungă la confuzul sentiment, de a „cunoaște moartea prin viață”. În visele sale, el se proiectează drept omul unei singure dorințe, al unei singure ocupații, al unei singure
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au minimalizat: Eros, o dragoste fizică senzuală între două persoane; Agape, o dragoste mai generalizată, aproape fără pasiune pentru lucrurile acestei lumi. Aceste forme de dragoste depindeau pentru interpretările lor aproape exclusiv de cei ce le practicau. De exemplu, noua mistică platonică insista că pasiunea erotică era misterioasă din fire și incapabilă de o explicație rațională în consecință, ea a format baza gnosticismului lor sau a celei mai profunde înțelepciuni. Pe de altă parte, noile secte ale creștinilor urmăreau să explice
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nu a mai intrat într-o biserică creștină, cu excepția cazului când îi admira arhitectura, și nici nu credea în dogmele creștinismului. Dacă a avut vreo religie un mare dacă aceea a fost una personală: o combinație eclectică de credințe păgâne, mistice, antice grecești și budiste Zen. Ca și Hadrian și Zenon, personajele în care a pus atât de mult din ea însăși, nu a fost niciodată o creștină tradițională. Nici nu aproba viziunile creștinătății privind sexualitatea normală, dar nici nu va
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
au văzut în situații mediocre constată criticul de la Sburătorul -, el ne pare totuși a nu fi trăit, mit venit de departe, din veacuri, în poleială de legendă, încărcat de sensuri și de valori; câteva decenii numai i-au creat o mistică atât de agresivă, încât nu te poți atinge de dânsul omenește, fără a nu fi trezit bănuiala de a fi voit să-l înjosești. O astfel de concepție romantică a geniului îl scoate din condiția umană și-i acordă însușiri
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
actele lui, fără deosebire, sunt considerate ca ieșind din normele obișnuite, impregnate de puterea lăuntrică a unor calități de ordin transcendent. Oricâtă forță morală de ridicare a maselor ar reprezenta, de altfel, ca toate legendele pline de nobile sensuri, această mistică nu are nimic comun cu realitatea. Geniul nu înseamnă o depășire a umanității în toate domeniile vieții sufletești, ci e de cele mai multe ori o rupere de echilibru în domenii cu totul speciale și limitate (s.n.)"108. După cum remarcăm, Lovinescu se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]