1,480 matches
-
certitudinea cu care nebunii se declară sănătoși. În Rai mărul era prohibit. Nouă ni-l bagă insistent medicii pe gât. Solitarii suferă de nostalgia solidarității. Ia-ți întâi cârje, și după aceea schiuri. Într-un mare învins se zbuciumă atât misticul cât și belicosul. Resemnarea anulează atât certitudinea cât și îndoiala. Nu e bine să fii nici pom lăudat, dar nici fruct interzis. Omul este, deocamdată, singura ființă care își permite să aibă sărbători. Deseori, calitățile secundare duc spre scaune principale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lumea. Trăim cu speranța marelui poate. Mama acesta poartă mirifică pe care ne smulgem din neant. Inima este la cheremul sentimentelor, sufletul escaladează metafizica. Nașterea nu înseamnă de fapt decât poarta spre iremediabil. Într-un mare învins se zbuciumă atât misticul cât și belicosul. Resemnarea anulează atât certitudinea cât și îndoiala. Nu e bine să fii nici pom lăudat, dar nici fruct interzis. Omul este deocamdată singura ființă care își permite să aibă sărbători. Deseori calitățile secundare duc spre scaune principale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la îndemâna ei, omul - ne spune tot Bobbio - rămâne o ființă religioasă, în ciuda tuturor proceselor de demitizare, de secularizare, ale tuturor afirmărilor morții lui Dumnezeu, care caracterizează epoca modernă și încă mai mult pe cea contemporană». «Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există» - a scris Ludwig Wittgenstein în Tractatus logico-philosophicus. Că lumea există, existența universului și viața noastră în el, «este misticul», este un mister ce poate fi înțeles doar de către un alt mister. Suntem cerșetori ai sensului
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
care caracterizează epoca modernă și încă mai mult pe cea contemporană». «Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există» - a scris Ludwig Wittgenstein în Tractatus logico-philosophicus. Că lumea există, existența universului și viața noastră în el, «este misticul», este un mister ce poate fi înțeles doar de către un alt mister. Suntem cerșetori ai sensului ultim. «Simțim că și atunci când toate problemele științifice posibile ar primi vreun răspuns, problema noastră nu e câtuși de puțin atinsă» (L. Wittgenstein). Întrebarea
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
datează, nu mai au azi un conținut actual. Hipsterii, drogurile psihedelice, muzica rock, budismul Zen, sectele, sexplozia au fost deturnate de la sensul lor ideologic inițial (cel de rezistență 74 a lirismului, a poeziei, a culturii, a contemplației, a sentimentului, a misticii și a altor douăzeci de concepte pe linia aceasta) și integrate într-o instituție imensă numită Show-Biz. Acest Leviatan este atât de labirintic, oferă simultan atâția biți de informație libidinală-ludică-senzorială, dar și intelectuală, dar și culturală, încît, în acest mediu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de mistică, de tantrism, de kabbală, de alchimie. Nici un fel de mistică în suprarealism. Speculații cu cifre, cu nume bizare, cu imagini inexplicabile. Nimic care să ducă spre interior, totul aglomerat la suprafață, ca basoreliefurile 264 de pe templele indiene. Nimic mistic și nimic paranoic (fie și critic). Schizofrenie pură, autistă, catatonică. întîlnirea întîmplătoare dintre Bufiuel și Dali pe o lespede de sacrificiu din Tenochtitlîn l-a produs pe Jodorovski. Barocele mitre și veșminte episcopale, potrivite într-o Sagrada Familia, vin din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cea mai frumoasă operă a umanității și, poate, definiția ei. 308 Două feluri de fericire Ceea ce pentru corpul fizic este orgasmul este fericirea pentru corpul nostru spiritual. E o senzație scurtă și copleșitoare, este acea iluminare pe care-o caută misticii și poeții. Nu poți fi fericit ani întregi sau zile-ntregi. Nici măcar câteva ore-n șir. Dostoievski o descrie ca pe un preludiu al epilepsiei. Rilke vorbește despre "cumplitul" ei: ea este frumusețea la limita suportabilului, dincolo de care începe durerea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
puternic care să îl propulseze. În termeni taoiști, are nevoie de tensiunea dinamică dintre yin și yang. Importanța crucială pe care o au câmpurile electrice puternice din atmosferă pentru sănătatea oamenilor abia începe să fie înțeleasă de știința occidentală, deși misticii orientali și-au dat seama de acest lucru încă de acum mii de ani. Cercetări recente efectuate în Statele Unite oferă dovezi științifice solide pentru a confirma puternica influență a curenților electrici și a câmpurilor electrice asupra sănătății umane. Rezultatele acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
armoniei și echilibrului din diferite unghiuri. În China, majoritatea maeștrilor de arte marțiale studiază și practică medicina tradițională chineză și își dedică timpul cultivării spiritului prin meditație. Majoritatea medicilor chinezi practică și exerciții de stil ușor și respirație profundă, iar misticii taoiști își mențin corpul în formă practicând artele marțiale și consumând plante medicinale. Ca și cu toate celelalte aspecte ale taoismului, exercițiile constituie un întreg în care totalul este mai mare decât suma părților. Nu poate fi fragmentat în părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Ming: Întrăm în această lume pe ușile Porții de Jad Și, odată născuți, căutăm mereu Să ne întoarcem. Acest adevăr etern Are un mesaj: Acela că bucuria și puterea bărbatului Vin din același loc Al creării sale. În mod semnificativ, misticii din Orient și Occident își descriu adesea experiențele spirituale în termeni șocant de sexuali, în timp ce oamenii laici de rând își descriu uneori actele sexuale deosebit de extatice ca fiind evenimente spirituale sublime. De exemplu, Maica Tereza, renumită ca fiind o catolică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
îngerul „Cupidon”, cu săgețile sale aurii. Sfânta Tereza scria: „Între suflet și Dumnezeu apare o tranzacție de iubire atât de dulce, încât îmi este imposibil să descriu ce se întâmplă”, dar plăcerea acestei experiențe „mă pătrunde până în măduva oaselor”. Dacă misticii experimentează extazul spiritual în termeni sexuali, atunci pare logic ca îndrăgostiții care învață cum să-și ofere extaz sexual deplin și reciproc să aibă intuiția unei experiențe divine. Tao se îndreaptă către vest Marele sinolog olandez R.H. van Gulik își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a oamenilor, spun ei, provin dintr-o imaginație dezordonată în timpul somnului. Singurele indicații care se pot deduce de aici sunt acelea privitoare la tendințele secrete ale caracterului, așa cum am arătat mai sus. Un număr foarte mic de naljorpa (grup de mistici n.n.) au dobândit facultăți metapsihice speciale, au uneori vise premonitorii sau eventual află, în starea de vis, fapte care au loc la distanță de ei"98. Analiza și interpretarea viselor a condus, în timp, la teorii dintre cele mai provocatoare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mantice este aceea de a descifra această ordine subtilă. Din această perspectivă, divinația presupune mai curând un efort de decriptare și înțelegere a semnelor și simbolurilor decât unul corelativ. O abordare asemănătoare oferă și Patrick Drouot în Șamanul, fizicianul, și misticul 199. El stabilește o relație între știința modernă (fizica cuantică) și practicile șamanice. Totuși, cum explicăm dorința oamenilor de a apela la astfel de practici dacă multe predicții se dovedesc a fi false? Faptul că acest tip de cunoaștere operează
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sugestivă și vine în sprijinul ideii că, din punct de vedere interpretativ, divinația se poate realiza în două direcții: a) într-un sens formal, direct, care favorizează strict relația semn semnificație și b) într-un altul mai subtil, specific profeților, misticilor și, de ce nu, magicienilor veritabili, în care demersul se continuă către o hermeneutică a negativului și a cotidianului. Firește, noi suntem tentați să gândim o hermeneutică a negativului, mai ales în raport cu semnul scris. Iar acest fapt este pe deplin explicabil
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nr. 10 (28), noiembrie, 2005. DIKOL, Christian și Miriam, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975. DROUOT, Patrick, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003. DUMÉZIL, Georges, La Religion romaine archaïque, Paris, Payot, 1966. DURAND, Gilbert, Science du l'homme et tradition. Le nouvel esprit anthropo-logique, Paris, Berg, 1979. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginarului. Imaginația simbolică. Imaginarul, traducere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fidel și că multe decizii au fost luate în urma divinației de tip astrologic. 29 Mircea Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, pp. 107-108. 30 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003, p.145. 31 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 18. 32 Tucidide, Războiul peloponeziac, V, traducere de N.I. Barbu, București, Ed. Științifică, 1996, p. 103. 33 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 20. 34
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
autor, traducere de Florin Munteanu, București, Ed. Nemira, 1998. Autorul încearcă să explice legile hazardului pe baza teoriei fractalice și oferă câteva aplicații ale acestei teorii pentru modelele reliefului terestru, în geometriile turbulenței etc. 199 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, ed. cit.. 200 Jeannie Carlier, "La science divine et ration humaine", în: J.-P. Vernant et al., Divination et rationalité, ed. cit., pp. 249-250. 201 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului, ed. cit., pp. 90-93. 202 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
culturii s-ar amuza de această tiflă simpatică a secolului XX către al XIX-lea. Religia artei fusese atunci întronată de poeți ridicați împotriva "realismului burghez", iată că revine acum prin establishment-ul bancherilor. "Să ne iubim în artă așa cum misticii se iubeau în Dumnezeu și totul să pălească în fața acestei mari iubiri", scria Flaubert, puțin după ce Ingres, "preot slujind frumosul,/Care formei pure i-a păstrat tiparul"*, mărturisise că ale sale "gusturi elevate fac parte dintr-o religie". Cultul acesta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bun augur. Vom vedea aici, dimpotrivă, a mia verificare a unei legi generale care face cererea de religie solvabilă și legitimă. Sacru este, într-adevăr, orice principiu de unitate a unui colectiv; o funcție sacralizantă este unificatoare. Ceea ce trece drept mistic e doar o logică prost cunoscută. Principiul ei de unitate nu se sustrage autorității grupului, pentru că el este sacru în sine, apare grupului ca sacru pentru că nu poate să nu i se sustragă (principiul aparținând în mod necesar unui plan
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unei ființe sau a unui lucru; 3. (până) la nivelul propriului trup, care este transfigurat în (trup de) lumină ori ia altă formă. La nivelul transfigurării materiei, este evidențiată puterea reformatoare a principiului. Astfel, sunt descrise cazuri în care trupul misticului sau al inițiatului se transformă în lumină și se „înalță“ la cer, ori își schimbă forma, ori se multiplică, apărând și dispărând după voințădoar în anumite locuri, prin anumite persoane, într-un timp anume etc.) anunță programatic transfigurarea totală a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Lund: Gleerup, 1965, p. 433. „Rămâne un fapt că Grigorie de Nyssa a fost primul care a dezvoltat o teologie a întunericului divin. În acest sens el este predecesorul decisiv nu doar al Sfântului Dionisie ci, de asemenea, a unui mistic precum Ioan al Crucii”. Vezi de asemenea J. Hochstaffl, Negative Theologie, Munich Kosel, 1976, p. 109-119 Și J. Meyendorff, St. Gregoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris Seul, 1959, p. 42sq, Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
modurile noastre de cunoaștere, ci Și la întregul domeniu al vieții religioase, morale Și intelectuale. Aici, Sfântul Grigorie poate constitui o mare sursă de inspirație pentru teologiile holistice ale conversiei, ca Și pentru teologiile Și filosofiile care restaurează unitatea dintre mistic Și practic<footnote Acest domeniu este explorat în detaliu în volumul alcătuit de Ivana Noble, Accounts of Hope: Problem of Method in Postmodern Apologia, Peter Lang, Bern, Berlin, Bruxelles, 2001. footnote>. Teologia trinitariană gregoriană în apărarea non-subordonării exclude noțiunea de
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Daniélou asupra cărții lui Völker în: Recherches de science religieuse 44 (1956), unde Daniélou recunoaște că a exagerat deosebirile dintre Origen și Grigorie, dar, concomitent, insistă că Völker minimalizează aceste deosebiri și consideră că, în ultimă instanță, Grigorie este „un mistic mai mare”. Henri Crouzel, „Grégoire de Nysse est-il le fondateur de la théologie mystique?”, în: Revue d’ascétique et de mystique 33 (1957): 189-202. Una dintre principalele obiecții ale lui Crouzel se referă la pretenția lui Daniélou că Origen însuși, împreună cu
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
post-moderne au devenit ceva obișnuit. „Toți suntem teologi apofatici”, spune Denys Turner, mascându-și zâmbetul<footnote D. Turner, “The Darkness of God and the Light of Christ: Negative theology and Eucharistic Presence”, Modern Theology, 15 (1999), p. 143. footnote>. Studiul misticii prezintă deosebita atracție că nu poate avea alt nucleu decât experiența religioasă: pentru că, indiferent cât de diverse i-ar fi formele, aproape toate implică fie unirea cu Dumnezeu, fie, cel puțin, căutarea Sa. Unul dintre cei mai mari studenți în
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Însă, nu ne putem aștepta, în cazul acestor autori, să regăsim vreo experiență care să nu fie colorată de creștinismul lor. Experiența intimă a unirii mistice a sufletelor cu Dumnezeu nu poate fi exprimată pe deplin prin nici un limbaj. Toți misticii au insistat asupra acestui punct, declarând în mod expres că nici un simbol verbal nu va putea vreodată să traducă ceea ce simte. Însă, pentru a putea fi posibilă mărturisirea celor simțite de ei, au fost siliți să aleagă din vastul câmp
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]