21,271 matches
-
semnalat-o criticii, Sensul, metafora, metaferența ("aceea care recuperează orizontul originar al limbajului prin tensiunea care unește termenii atîtor contradicții transformate astfel în complementarități"). Analizele de text, note de lectură mai curînd, cautăsemnele ecuației poetice, "religia purității poemului", motivele esențiale, miturile fundamentale, ajungînd la concluzia că esențializarea expresiei este "consecința unui demers ontologic și gnoseologic". " Studiile despre metaforă, despre Ion Barbu, Lucian Blaga și Nichita Stănescu, preocuparea constantă pentru a impune ideea hierofaniilor, interpretarea credințelor arhaice intrate în calendarul creștin și
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
i-ar fi fost indiferent. Și Spînul era destul de bun, cîtă vreme îi asigura succesiunea. Împăratul Verde e mai mult un colecționar. De sălăți, de pietre nestemate. Și, ca orice colecționar, e fericit cînd ajunge să se înfrupte dintr-un mit și contemplă capul cerbului cu stea în frunte. Poate că Împăratul Verde e, de fapt, un filozof. Cînd stoic, cînd epicurean. Și din perspectiva lui putem rescrie basmul, care a încetat, demult, să fie basm. Oricum, recunoașterea finală a lui
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Un film delicios, din categoria atît de numeroasă a peliculelor asezonate abil cu ingrediente gastronomice, debutul Sandrei Nettelbeck. Subsumat oarecum aceluiași motiv - femei în căutarea fericirii, Bar este filmul grecesc care m-a impresionat anul acesta cel mai mult. Reeditînd mitul Ariadnei, o energică șoferiță de taxi personalizată cu temperament de către Stela Fyrogeni cunoaște două existențe paralele: una în Nicosia, alta la Montevideo, mînată de dorința fierbinte de a-și regăsi fratele. O interesantă conexiune între națiuni diferite confruntate cu drama
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
pentru genul care l-a făcut cunoscut. Nici o scenă de amor dur în această parabolă ciudată, nici o copulație descrisă cu lux de amănunte, ci doar dragostea nefirească dintre un cercetător genialoid și o musculiță de oțet. Autorul exploatează la maximum mitul iubirii imposibile, între lumi separate. Cineva mai sprințar în interpretări ar putea ajunge chiar la un model obsedant în literatura noastră, Luceafărul bineînțeles, dus la derizoriu și absurd. Și lucrul n-ar fi poate tocmai aberant, avînd în vedere că
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
lucrul n-ar fi poate tocmai aberant, avînd în vedere că Mihail Gălățanu e sensibil la asemenea reluări blasfematorii, după cum vom vedea în povestea care dă titlul volumului. Dacă ne gîndim, mai departe, la Miron și frumoasa fără corp și mitul adiacent, interpretarea devine și mai posibilă. Și apropierile pot continua, oarecum cu temei, pentru că atunci cînd scrii o poveste cu un asemenea subiect, originalitatea e doar o aparență. De la Metamofoza lui Kafka și pînă la filmele SF, o largă plajă
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
literatură joasă, dar nu în sensul peiorativ al cuvîntului. Ar fi interesant de văzut, dacă s-ar putea face asemenea măsurători, care dintre blasfemiile lui Mihail Gălățanu scandalizează mai mult: atacul la buna-cuviință din Cadoul de Crăciun sau atentatul la mitul sacru al literaturii române din Strada Plantelor, locația sanatoriului Șuțu. Cu aceeași oscilație deja adjudecată între SF și lirism, între demitizare culturală și îndrăzneală sexuală, autorul reconstruiește în această poveste un crîmpei din viața Luceafărului poeziei românești. Și îndrăznesc să
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
români vor avea șansa de-a intra în contact direct cu civilizația occidentală (și vor intra, pentru că așa cum există curse zilnice de autobuze spre Istambul, vor apărea și cele spre Viena, Paris sau Roma) vor cădea, pe de-o parte, miturile "unicității și excepționalității" românilor, pe de alta, "teoriile conspiraționiste" amorsate de-un Occident cinic și brutal, care complotează, zi și noapte, cum să pună mâna pe inestimabilele bogății ale țărișoarei. Adevărul e că dacă Occidentul vrea ceva de la noi, vrea
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
soților, oricum, această abordare se încadrează spiritului postmodern de "gender issues", țesut în bulversanta textură parodică. Ca roman politic, Rușinea seamănă cu Toamna patriarhului, e tot o parabolă a dictaturii, în spațiul Pakistanului-palimsest, în care istoria reală se diluează în mit și narațiune fantastică. Islamabad, orașul din "coasta lui Rawalpindi" e confundat cu "sfânta câmpie Arafat de lângă Mecca Sharif" de către ascetul Maulana Dawood (personaj-întruchipare a irealismului de orice fel, un guru senil și venerat). E un roman despre politică, despre armate
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
așa mi-a comunicat cineva din România. Ar fi păcat. Alte articole ale mele - despre Austria, Belgia, Franța sau Anglia, toate publicate în "The New York Review of Books" în ultimii șapte ani - erau cel puțin la fel de critice cu istoria și miturile acelor țări pe cât am fost cu România. Dacă criticii mei români ar citi acele articole, poate că asta le va ușura suferința. Fiindcă veni vorba, ar fi interesant de comparat corespondența mea cu oameni din aceste țări - francezii, în special
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
de nici o prezentare". Însă deși au curs multe valuri de cerneală (s-a remarcat, de pildă, prezența simbolisticii demonologice și numerologice, s-a vorbit de background-ul politic și de influența elementelor biografice, au fost reperate numeroasele aluzii intertextuale - Evangheliile, mitul faustic, modul de funcționare al convențiilor literare - romanul în roman, autoreferențialitatea, procedeele ce țin de fantastic, umorul negru ș.a.m.d), mai rar a fost încercată o interpretare din perspectivă feministă, perfect justificabilă dacă ne gîndim doar la prestația excepționalei
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
niciodată în stare să urineze în prezența altor bărbați. Cu cît Terry citea mai mult despre film, cu atît devenea mai fascinat. Oare ce amestec pervers de scatologie și radicalism politic plămădise Ortese de reușise să dea naștere tuturor acelor mituri și zvonuri care mai de care mai stranii? Nu era primul interesat de această chestiune, însă cercetătorii de dinaintea lui nu descoperiseră mare lucru. Pretinsul director de imagine al filmului negase începînd de atunci orice legătură cu el, directorul de montaj
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
generalizează niciodată enervant, în felul în care o fac aproape toți venerabilii noștri. Nu caută "specificul național" nici în literatură, nici în viață. Alexandru George nu polemizează anonim. întotdeauna atacurile sale au andrisantul cunoscut, nu ocolește niciodată nume, nume sonore, mituri ale societății noastre culturale. Și nu o face niciodată pentru a se afla în treabă, ci întotdeauna pare că spune întocmai ce ne șoptește și nouă tuturor bunul-simț, dar ne șoptește mai încet. Are un fel de fanatism al tinereții
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
A doua remarcă privește mediile din care provin, frecvent și insistent, apelurile de reabilitare a figurii istorice a Mareșalului. Unul este mediul politic, mai exact, acele partide care, ca PUNR ieri, ca PRM azi, au făcut din Ion Antonescu un mit. Nu e mare lucru de spus în privința aceasta. Alt mediu este acela al foștilor combatanți de pe frontul de Răsărit, puțini cîți mai trăiesc, și pentru care Antonescu a fost și a rămas, după un criteriu mai degrabă sentimental, un erou
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
vorbeam, strategiile narative de disimulare a eului cîștigînd în cantitate și rafinament. Concluzia ar fi deci că teoria conform căreia insistențele lui Ibrăileanu și mai ales ale lui Lovinescu ar fi întors "la 180 de grade" scriitura autoarei este un mit. Nu există de fapt o ruptură între prozele de mai mici dimensiuni și romanele ulterioare, și nici sfaturile celor doi critici literari importanți ai perioadei nu s-au aflat într-un atît de drastic conflict cu ideile scriitoarei despre cum
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
care ei o trăiesc și pentru care au renunțat la familie și reputație, începe să semene bine cu cenușiul cotidian de care au fugit, și asta din prima zi. O mulțime de amănunte comice și triste în același timp dinamitează mitul fericirii furate. Ioan Groșan e surprinzător de lipsit de prejudecăți pentru un autor român, iar precizia stilului și rafinamentul incredibil al scriiturii nu cred că au fost suficient semnalate, mai ales în critica bucureșteană. O povestire pe care autorul o
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Nu m-aș sfii să vorbesc de un proces de talibanizare a Ardealului, de creșterea intoleranței și de scăderea importanței economice a regiunii. Abilul Cozmâncă a sesizat noua realitate și n-a pregetat s-o facă publică, nădăjduind să dezumfle mitul conform căruia în Transilvania se produce cât în tot restul țării. Cum n-am acces la alte statistici, să mă resemnez cu ceea ce sună a comunicat oficial. Trebuie să admitem că în ultimii zece ani a existat o susținută, înverșunată
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
Gabriel Chifu știe foarte bine cum să dozeze și cum să îmbine evenimentele obișnuite cu cele neobișnuite, cum să facă să survină supranaturalul pe un fond de povestire solid ancorată în realitatea timpului nostru. Fantasticul său se inspiră din lumea miturilor, legendelor și credințelor europene, mai vechi sau mai recente, dar se naște deopotrivă din vacuitatea zilelor și din deriva psihologică a personajelor. Este vorba așadar despre o povestire care acumulează detalii minuțios descrise din viața reală, în genere din zona
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
Hasdeu, marea enciclopedie a României, o nouă istorie a României, o istorie a literaturii române "integrală, modernă"). Bine că nu li se reproșează degradarea CFR sau scumpirea alimentelor! Să nu fim însă prea surprinși. Cîrtind împotriva metaforei, a stilului, a mitului (mai nou împotriva... povestirii, aprobînd mirarea d-lui Sorin Antohi că "la noi s-au făcut povestiri după o carte a lui Hegel", că filonul dezamăgitor al culturii noastre ar fi setea de-a spune "povești și poezii", deși tare
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
din antichitate, că este "cetatea eternă". Nu despre un necunoscut sat anonim de chirpici". Amestecînd speculația cu politica, așa cum procedau ideologii comuniști, Adrian Marino scrie cu vehemență astfel: Se deschide în același timp drum tuturor mentalităților tribale, iraționalismelor, fanatismelor și miturilor posibile (vezi și K. R. Popper, dar nu numai), prestigiul marilor și micilor guru și al "Căpitanilor filosofici"". Desigur, pot exista și astfel de opinii. Nu negăm dreptul nimănui de-a se disocia ori chiar de-a contesta pe M.
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
tehnica ideii pure, pentru visul unei abstracțiuni care să sancționeze odată pentru totdeauna impuritatea empiriei celei producătoare de atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă nemulțumește. Nu fiindcă e Păltiniș, unde am fost și eu (sic!), ci pentru că este un mit care obnubilează o întreagă tradiție românească existentă. Care șterge cu buretele aproape două secole și jumătate de cultură românească". Cum e posibil
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă nemulțumește. Nu fiindcă e Păltiniș, unde am fost și eu (sic!), ci pentru că este un mit care obnubilează o întreagă tradiție românească existentă. Care șterge cu buretele aproape două secole și jumătate de cultură românească". Cum e posibil ca Noica, înrădăcinat în tradiția românească, fie și numai prin investigația zăcămintelor de tîlc și expresivitate ale limbii
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
joc cu false identități, Capra cu trei iezi, un basm anti-mioritic în același fel ca Baltagul, iar în Miorița însăși mama ciobanului este, din aceeași familie cu Vitoria Lipan, adeptă a pedepsirii vinovaților. Eminescu apare, din punctul de vedere al miturilor personale, o "natură funciar schizoidă", identificîndu-se cu Narcis (personalitatea scindată, dublul, de obicei feminin, fiind thanatic) sau cu Orfeu (încercarea de a reintegra, de a topi schisma interioară). Lumea văzută de Eminescu apare ca o succesiune de sfere concentrice în
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
tot. Țin minte că principala preocupare a d-lui Măgureanu, ani de zile în șir, a constat în negarea vehementă a oricărei continuități între practicile Securității și cele ale SRI. Probabil că unii idioți îl vor fi crezând! Și acest mit ar fi avut toate șansele să devină credibil, dacă n-am simți la fiecare pas răsuflarea grețoasă a acelorași oameni și n-am suferi efectul gândirii lor perverse în mai toate acțiunile publice dubioase. Or, scandalul iscat de dl. Timofte
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
un fel de Sesam, deschide-te - dar nu neapărat și ca o profitabilă cheie de lectură. Fie și numai pentru că, mai mult decît problematica raporturilor dintre orient și occident, trei constante inseparabile pentru scriitor acaparează tematica propriu-zisă a cărții: iubirea-pasiune, miturile sufletului și misterul persoanei. O aluzie transparentă la intențiile autorului și o posibilă pistă de interpretare găsim în moto-ul care precedă subcapitolul Iubirea de iubire, ales dintr-una din scrierile lui Chrétien de Troyes "Dintre toate relele, al meu
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
ca un fel de "secătuire a conștiinței golite de orice diversitate, obsesie a imaginației concentrate asupra unei singure viziuni", experiență similară misticismului sau fanatismului ereticilor catari, Denis de Rougemont încearcă în primul rînd să-i sensibilizeze pe cititori față de prezența mitului, atît în viață, cît și în opera de artă. Și în această din urmă tentativă reușește deplin, din moment ce rescrie, practic, istoria literaturii (în primul rînd a celei franceze), prin prisma mitului lui Tristan și al Isoldei. Din această perspectivă sînt
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]