967 matches
-
vascular cerebral (?), fără a se știe hipertensiv sau renal; mama (I-2), o soră (II-3) și cei trei copii ai pacientului (III-2, III-3, III-5) sunt aparent sănătoși. Se bănuie la fata mai mică (III-5, 20 ani) un prolaps de valvă mitrală. Observație: în contextul diagnosticului de ADPKD, ținând cont de faptul că orice bolnav are un părinte afectat, precum și de manifestările extrarenale ale bolii, ce includ anevrisme intracerebrale, se poate considera că tatăl pacientului a avut probabil ADPKD; această suspiciune de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un părinte afectat, precum și de manifestările extrarenale ale bolii, ce includ anevrisme intracerebrale, se poate considera că tatăl pacientului a avut probabil ADPKD; această suspiciune de diagnostic este valabilă și pentru III-3, fata bolnavului în observație de prolaps de valvă mitrală. 2. Informarea pacientului asupra: diagnosticului, manifestărilor extrarenale posibile, prognosticului (caracterul cronic și progresiv al bolii, posibilele complicații, evoluția spre IRCT, opțiunile de supleere a funcției renale dializa și transplantul); naturii genetice a bolii (AD) și a riscului de 50% de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
această idee, deoarece au reținut că boala se manifestă de obicei tardiv în cursul vieții și este posibil ca în timp să se descopere o terapie de blocare a evoluției chiștilor. (c) III-5 este în observație de Prolaps de valvulă mitrală și deja este marcată de această posibilitate. La sugestia părinților acceptă testarea. Se confirmă prezența a doi chiști mici în rinichiul drept. Probleme: are ADPKD? Foarte probabil că da (în contextul familial). tatăl fetei propune să nu i se comunice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Sondergaard) - situat între atriul drept și venele pulmonare drepte, disecția la acest nivel permite alungirea bontului atrio-venos în caz de vene pulmonare drepte scurte, în chirurgia de transplant pulmonar; tot aici se poate pătrunde în atriul stâng - abord al valvei mitrale;șanțul inter-atrio-ventricular și sinusul coronar - reprezintă reper pentru practicarea inciziei în peretele atriului stâng în timpul explantării cordului și a pulmonilor în vederea transplantării; incizia trebuie să fie făcută la jumătatea distanței dintre sinusul coronar și venele pulmonare inferioare, orice abatere în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
la fiecare porțiune a circumferinței aortice. Se studiază în continuare aorta abdominală în proiecții anterioară și laterală cu vârful cateterului poziționat imediat deasupra diafragmului. Dacă e indicat, se cere radiologului să injecteze ventriculul stâng pentru a controla eventualitatea unei insuficiențe mitrale și pentru a se evalua fracția de ejecție. Injectarea substanței de contrast imediat deasupra valvei aortice permite depistarea unei insuficiențe aortice, iar în cele trei proiecții toracice arterele coronare sunt bine vizualizate cu injectări cu viteză mare grație aparaturii moderne
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
presiune suficientă pentru a învinge rezistența la curgere și pentru a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu este precedat de unda P unică obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit de cel normal. descărcarea din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre zgomotele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
valvei se întâlnește frecvent la bolnavii cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54% dintre pacienții incluși în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea de efort, sincopa, angina de efort. Adulților cu stenoză aortică moderată trebuie să li se acorde o atenție deosebită, pentru a nu se atribui simptome
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
o procedură benefică la pacienții foarte vârstnici cu stenoză aortică severă. Această ipoteză necesită însă studii randomizate controlate pentru a fi confirmată. 22.2. Insuficiența aortică Insuficiența aortică este mai puțin frecventă la adulții vârstnici în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
afectare renală condiționează evoluția și prognosticul. Manifestările cardiovasculare se referă atât la afectarea cordului cât și a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de ATS accelerată indusă de corticoterapie. Trombozele arteriale și venoase sunt
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
21). 18.5. Complicațiile STEMI la vârstnici Insuficiența cardiacă prin disfuncție diastolică, sistolică sau mixtă complică frecvent IMA. Severitatea tabloului este influențată de mărimea zonei de necroză, iar unele complicații mecanice, cum ar fi ruptura de sept interventricular sau insuficiența mitrală acută prin ruptură de pilier, determină caracterul acut al manifestărilor clinice - edemul pulmonar acut și șocul cardiogen (32). Pe durata spitalizării, majoritatea pacienților cu vârsta de 60 de ani și peste prezintă semnificativ mai multe semne de insuficiență cardiacă congestivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
mult mai frecvente, astfel rămânând o problemă importantă de sănătate publică. Indiferent de etiologia leziunilor valvulare (degenerativă, reumatismală sau congenitalăă, evoluția lor poate fi oricând întreruptă de apariția unor modificări ale aparatului valvular (în special al inimii stângi - inel valvular mitral, valvă, cordaje și pilieri). Aceste modificări pot antrena disfuncții hemodinamice amenințătoare vital. Morbiditatea și mortalitatea ridicată asociată urgențelor valvulare, impun un diagnostic clinic și paraclinic rapid formulat și o terapie specifică promptă. Studiul nostru reprezintă o sinteză a ghidurilor publicate
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Mihai Dan Datcu, Dan Iliescu, Viviana Aursulesei, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1029]
-
specifică promptă. Studiul nostru reprezintă o sinteză a ghidurilor publicate în literatura de specialitate naționale și internaționale privind urgențele valvulare, cu stabilirea particularităților diagnostice și terapeutice a acestor leziuni. Sunt tratate ca urgențe următoarele leziuni valvulare: insuficiență aortică acută, insuficiență mitrală acută, stenoză aortică severă, stenoză mitrală strânsă și urgențele la pacienții cu proteze valvulare. În fiecare din aceste leziuni valvulare, diagnosticul, dar și tratamentul putând reprezenta adevărate provocări, doar prin cunoașterea elementelor clinice de prezentare a acestor situații de urgență
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Mihai Dan Datcu, Dan Iliescu, Viviana Aursulesei, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1029]
-
vârstă și de suprafața corporală. Funcția diastolică a VS aspect restrictiv al fluxului diastolic transmitral. DT < 130-150 ms și persistența acestuia sub tratament. aspect pseudonormal al fluxului diastolic transmitral. apariția incizurii B pe panta A-C de închidere a valvei mitrale (eco M-mod). Funcția VD dilatarea importantă a VD cu egalizarea dimensiunilor celor doi ventriculi. viteza fluxului sistolic transtricuspidian > 3 m/s. prezența hipertensiunii pulmonare.
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1110]
-
cromozomului 15 . Sindromul Marfan are o expresie variabilă de la o familie la alta. Adultul cu sindrom Marfan are o talie înaltă, cu hiperlaxitate ligamentară, arahnodactilie, miopie severă, subluxație de cristalin, valvulopatii, dintre care cea mai frecventă e prolapsul de valvă mitrală, și prezintă un risc crescut de anevrism disecant de aortă . Există personalități istorice care probabil au avut sindromul Marfan Abraham Lincoln (193 cm), deși cazul e controversat , și Niccolò Paganini, care izbutea performanțe nebănuite ca violonist, datorită degetelor sale lungi
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
întrebări în legătură cu calitatea auzului, supurații otice în antecedente, lucru în mediu cu zgomot, administrarea de aminoglicozide (dacă aceste aspecte nu au fost lămurite din anamneză). · Faciesul studiat în timpul interviului și examinat suplimentar la examenul clinic este relevant pentru numeroase patologii ( mitral, ”de icoană bizantină” precum în sclerodermie, ”blue bloater” în bronșita cronică, ”pink puffer” în emfizemul pulmonar, faciesul înspăimântat al hipertiroidianului, cel inexpresiv din maladia Parkinson, masca Filatov din scarlatină ). · Se inspectează tegumentele acoperite cu păr, calitatea firului de păr compromisă
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]