2,208 matches
-
unui automat strălucește ca un fulger. O armă se descarcă către fereastră și numeroase cioburi cad cu zgomot infernal pe piatra peronului. În picioare, sfidând tirul sporadic dinspre clădire, Marius se întoarce către soldații din jur: Pe ei, băieți! O mitralieră instalată pe acoperiș începe să toace mărunt, în serii scurte. Gloanțele zboară către atacatori ca niște viespi înfuriate. Liniștea nopții s-a transformat în urlete și fulgere. Nenumărate rafale ucigașe mătură drumul. Pare că nimeni nu mai poate să înainteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să nu afle despre asta. Și vezi, poate totuși Bocioagă face ceva cu stația. Se întoarce pe călcâie și străbate coridorul lung. Trece pe lângă camere cu ușile sfărâmate sau date de perete. Într-una din ele, doi militari montează o mitralieră la ferestră. Pretutindeni sunt prezente urmele luptei. Pereți ciuruiți, mozaicul zgâriat și spart, geamuri țăndări, tuburi goale de cartușe, mese răsturnate, dulapuri trântite. Numeroase cioburi de sticlă pocnesc ascuțit sub tălpile bocancilor. La capătul culoarului, câteva trepte duc către subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
va termina. Atacul nemților este inevitabil. Privește munții împăduriți din jur și șoseaua. De unde vor veni? O să afle curând. Probabil că mai are la dispoziție o oră, maximum două. În cursul nopții își pregătise cum putuse mai bine apărarea. Așezase mitralierele capturate în punctele cele mai vulnerabile, iar sus, la etaj, trimisese cei mai buni trăgători stabilind cu ei sectoare de foc încrucișat. Baricadase cu mobilierul găsit ferestrele și ușile, astfel încât să fie cât mai greu de pătruns înăuntru, plasase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
zâmbetul tău nu a fost mai plăcut sufletului meu bucuros să te vadă. Afară, pe coridor, Marius și infirmiera fac câțiva pași mai încolo de ușă. Doi soldați trec pe lângă ei în fugă. Unul dintre ei ține pe umăr o mitralieră iar celălalt strânge la piept mai multe benzi de cartușe. Ochii lui se încrucișează cu privirile ușor nervoase ale soldaților și, cu efort, își impune un aer calm și relaxat, încercând ca nimic din frământarea lui interioară să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sublocotenentul Novăceanu citește dintr-o broșură tehnică găsită pe jos. Se pare că este foarte interesat de ceea ce scrie acolo, deoarece nu ridică ochii nici când Carol trece pe lângă el, purtând în brațe o cutie metalică plină cu benzi de mitralieră. Murmură încet o melodie: "Undeva odată, un soldat scria, versuri de iubire pentru draga sa..." Lili Marlene? Da. Îi surâde sfios lui Marius și acesta îl bate pe umăr încurajator. Mai încolo, la a doua fereastră, sergentul Lazăr împarte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
toate armele încep să tragă ca turbate. Gloanțele șuieră și apar primele goluri în linia de atac. Sângele împroașcă, se aud țipete. Cei aflați în spate continuă să înainteze în ciuda rafalelor concentrate, sărind peste cei căzuți la pământ. De pe clădire, mitralierele seceră fără încetare. În fața ripostei furibunde, elanul atacatorilor pare să șovăie. Trântiți la pământ, continuă să tragă dar împușcăturile lor nu au nici un efect. Carol ochește, trage, se ferește. Cei atinși de gloanțele lui se zvârcolesc ca să încremenească apoi acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
împușcăturile lor nu au nici un efect. Carol ochește, trage, se ferește. Cei atinși de gloanțele lui se zvârcolesc ca să încremenească apoi acolo unde moartea îi găsise. În bătaia automatului lui Marius intră un grup de soldați germani care transportă o mitralieră. Apasă pe trăgaci. Doi cad, dar al treilea scapă și în spatele unei ridicături de pământ începe să împroaște clădirea cu rafale bine țintite. Câteva vaiete scurte se aud din rândul apărătorilor. Pentru o secundă, întoarce privirea spre dreapta. Un soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
rafale bine țintite. Câteva vaiete scurte se aud din rândul apărătorilor. Pentru o secundă, întoarce privirea spre dreapta. Un soldat român se prelinge încet pe lângă zid, pe frunte cu o mică pată roșie. Câteva grenade explodează cu zgomot puternic și mitraliera tace. Un neamț se ridică, țâșnind ca un iepure spre copacii unde spera să-și găsească adăpost. Cade la pământ ciuruit. Un altul, sprijinit într-un cot, scoate de la brâu o grenadă. Nu are timp să o arunce. De lângă Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
peste douăzeci și patru de ore. Deodată, o rafală scurtă de pușcă-mitralieră spintecă liniștea. Câteva gloanțe trec prin ferestre și ricoșează cu miorlăituri sinistre în pereții holului. Nemții atacă! ...Nemții atacă! Asaltul pornește prudent, dar la fel de hotărât ca și precedentul. Sub acoperirea mitralierelor din pădure, lanțul de trăgători înaintează târâș. Vin din toate părțile. Se ridică în picioare, aleargă câțiva pași ca să se arunce din nou la pământ. Cu tot focul susținut din clădire, curând ajung periculos de aproape. Împușcăturile pârâie asurzitor, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spre el o pușcă Mauser. Cu o mișcare rapidă bagă baioneta în gâtul soldatului. Cu ochi holbați, acesta dă un pas înapoi și scapă arma din mână. Face o piruetă lentă înainte să cadă la pământ. Brusc, sunetul strident al mitralierelor pătrunde brutal în urechea lui Marius. Privirea se mai limpezește puțin și poate să vadă bine. Vizează un grup compact de vreo cincisprezece-douăzeci de soldați inamici, smulge siguranța grenadelor și cu o mișcare largă, specifică unui discobol, aruncă pachetul către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
la prânz." Întins pe o parte, rămâne gânditor cu ochii ancorați în întunericul dușmănos, acolo de unde inamicul poate declanșa oricând un atac prin surprindere. Înghite puțină zăpadă, într-o zadarnică încercare de a potoli arșița chinuitoare a temperaturii. O pușcă mitralieră latră scurt și câteva gloanțe trasoare își desenează liniile peste ei. Zgomotul îi lovește ca un baros în nervii încordați. Ce naiba se află aici, în clădirea asta, încât nemții să se înverșuneze împotriva lor atât de tare? Ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
alta. Mai are doar pistolul. Și baioneta. O înfige în pământ, lângă el, să fie la îndemână. Se trage mai aproape de perete și așteaptă calm dimineața. Cu coada ochiului, înregistrează automat cum Romulus introduce o bandă nouă de cartușe la mitralieră. Uniforma lui este albă de la praful zidăriei distruse. "Seamănă cu o fantomă. De altfel, curând toți vom fi doar niște fantome." La răsăritul soarelui reușește să sape într-un crater un mormânt pentru Smaranda. Singurul loc unde lama lopeții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Înjură birjărește, cu glas tare care aproape se suprapune peste zgomotul luptei. Chiar și numai suflul unei explozii poate să pulverizeze restul de zid în spatele căruia se adăpostise, dar el continuă încăpățânat să tragă. În zgomotul motoarelor turate la maximum, mitralierele grele din turele toacă întreg perimetrul. Se aud strigătele și vaietele celor loviți. Unii dintre cei rămași în viață aleargă bezmetici, alții se târăsc greoi, pete întunecate perfect vizibile pe albul zăpezii. Cu toții ajung să cadă sub gloanțe sau striviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
intensă, un gheizer de flăcări luminează noaptea și mașina se transformă într-o grămadă de fiare contorsionate care ard cu vâlvătăi puternice. Trupul căpitanului este proiectat prin parbriz sub forma unei torțe umane. Din mai multe direcții răsună rafale de mitralieră. Strigăte îngrozite se aud de peste tot: Rumänen angreifen! Rumänen angreifen!163 XIII A venit toamna în București, este septembrie. Un anotimp plin cu numeroasele studente frumoase care inundau odată orașul, dar acum capitala este un loc trist care-și plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu arest sever 10 zile, așa cum și tatăl dumitale trebuia să plătească pentru ceea ce a făcut. Unde am ajunge dacă fiecare ia legea în mână și o aplică după capul lui? Replicile se amestecă în țăcănitul continuu, ca rafalele unei mitraliere, al mașinii de scris. Obosit, locotenentul Răducu privește printre zăbrelele ferestrei mari din spatele locotenentului major, către foișorul de pază al unității, dar fără să-l vadă. "Mda, își spune în sinea lui, Armata Roșie eliberatoare știe să se folosească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
același năduf". Mai mult, după ce "a tras astfel, cu egală pasiune, sub trei guverne", sub Duca e silit să se adapteze: "dacă lucrurile merg mai departe cu aceeași vervă, omul nostru va fi silit să-și schimbe pistolul cu o mitralieră, spre a se numi de aici încolo Ťomul cu mitralierăť", scrie profetic Sebastian. Textul acesta - pe linia de atac a ziarului, plin de umor și totodată profetic, dacă ne gîndim la felul cum a sfîrșit primul-ministru Duca - trimite nu numai
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
tableta lui Sebastian e perfectă. Ca reacție la realitate, reprezintă în mod corect Cuvîntul, cu tot ce însemna acesta: pentru că, în vreme ce Vinea diagnostica "domeniul abuzului", în vreme ce M. Sevastos moraliza pedant cazul, Sebastian își îndreptățește pistolarul să treacă, în numele actualității, la mitralieră. În 9 decembrie 1933, Consiliul de Miniștri a interzis Garda (data era astfel calculată, pentru ca aceasta să nu se poată reînscrie la alegeri sub alt nume). Simultan, poliția a început arestările (peste 1 700 de legionari au fost arestați; se
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
care cădeau pe sol. Arma nu trăgea în această ploaie neașteptată; era prea inteligentă și selectivă. Ordinatorul ei putea să stabilească o distincție între un fenomen natural inofensiv și o mișcare amenințătoare. Apa nu părea să aibă intenții belicoase, așa că mitraliera stătea cuminte, așteptând intruziunea unui obiect care merita să fie distrus. Newt cărase cutii până la epuizare. Ripley o duse în brațe până la secția medicală, capul fetiței fiind așezat pe umărul ei. Din când în când Newt îi spunea ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a petrol și urină, târându-și după ei tablele, nevestele și baloturile de rufe bune de-atârnat la geamuri. Îi uram senin, degajat, cu-o liniște care mă înspăimânta și pe mine. Pe ei i-aș fi împușcat întâi cu mitraliera mea virtuală, nu pe Ceaușescu; i-aș fi stârpit creștinește, cu milă și fără patimă, împreună cu toate neamurile lor zgomotoase. Aș fi trecut cu propriul meu buldozer, imaginar, dar incasabil, prin pasta de carne, motorină și prefabricate, strivind femeile rujate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scrijelite pe aripă, între dungile crucii negre cu margine albă. La Stalingrad, Vitalian l-ar fi pus la pământ chiar pe celebrul Meresiev, pilotul sovietic care își conducea avionul fără mâini, fără picioare (toate retezate în luptă), dar cu butonul mitralierei apăsat sistematic cu dinții. Nu te jucai cu Alexei Meresiev. Rusul era unul dintre acei eroi rari și emoționanți, care ies în zbor din cabina avionului și recită discursuri dușmanului cu hainele în flăcări și schijele sărindu-i din inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
artilerie și tiruri răzlețe de pușcă, de cealaltă. „Baronul Roșu“ pilotează un Fokker D VII cu două aripi suprapuse și crucea de fier vopsită pe burți și pe coadă. Avinoul tocmai a intrat în uz în primăvara lui 1918, iar mitraliera rotativă Spandau, montată pe fuselaj, în dreptul pilotului, îl face extrem de eficient. De sus, din înaltul cerului pe care doar el îl consideră „timid și primăvăratic“, „Baronul Roșu“ deține un record măreț și sinistru, invidiat de colegi și temut de dușmani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
până acum, neviabilă. - Puterea statelor de a folosi violența, în cazuri extreme, împotriva propriilor cetățeni. Statul a pierdut monopolul în folosirea organizată a violenței (vezi violența grupărilor criminale). În ultimă instanță, spune Strange, piața mondială nu poate fi condusă cu mitraliera. Cu siguranță însă că piața mondială poate fi influențată de conflicte armate - vezi efectul războaielor recente din Golf asupra prețului țițeiului. Pe lângă consensul privitor la slăbirea funcțiilor statului (opinie parțial discutabilă, după cum am văzut anterior), între economiștii neoclasici am sesizat
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Co. pian cauciuc împarte salariu submarin avion subt umbrelă oferit în gradație miracol intermediar... În ansamblul exercițiilor predominant ludice din 75 H.P., astfel de texte sunt un fel de omagiu tardiv adus dadaismului - acea „pușcă încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, îi urmează însă o etapă cu mult mai ambițioasă, în care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sunt urmărite sistematic: simbolicei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
actul 9 - scena bătăii aplicate lui Lang ; - 1 pilot din actul 9 - de la replica „Ți-ai făcut bine treaba” pînă la replica „De ce i-ați dat drumul” ; - 1 pilot din actul 10 - bătaia din gară ; - 1 pilot din actul 11 - mitraliera din dubă ; - 1 pilot din actul 11 - capul umflat de bătaie al lui Lang ; - 1 pilot din actul 11 - capete pletoase de beatles. Capetele pletoase „de beatles” erau considerate la fel de nocive ca imaginea unui cap lovit de glonte. Sexul combinat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să-l faci rău de tot”. Bandiții baricadați în fabrica în flăcări l-au luat ostatic pe director. Refuză să se predea trupelor de Securitate care îi înconjoară. Se presimte o luptă sângeroasă. Superțintașul Olariu însă, înarmat cu un pistol- mitralieră, pătrunde în clădire și îi ia prin surprindere pe dușmanii muncitorilor, lichidându- i sau punându-i cu mâinile la ceafă. Îl înconjoară toți cu admirație. Spune obosit, zâmbind ușor : „Am avut noroc. Am lucrat în fabrica asta și-o cunosc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]