11,461 matches
-
de pământ” din prezenta lucrare). A rămas în toponimia locului Dealul lui Petru - Dealul Petrii). Mai trăiesc, din familia Rosetti - Boteanu nepoții Sofiei Rosetti, copiii Lizucăi și fata lui Cocu. III. 2 Frații Sterian, proprietari ai moșiei Dobreana Trupul de moșie Dobreana făcea parte din moșia Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A rămas în toponimia locului Dealul lui Petru - Dealul Petrii). Mai trăiesc, din familia Rosetti - Boteanu nepoții Sofiei Rosetti, copiii Lizucăi și fata lui Cocu. III. 2 Frații Sterian, proprietari ai moșiei Dobreana Trupul de moșie Dobreana făcea parte din moșia Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și fata lui Cocu. III. 2 Frații Sterian, proprietari ai moșiei Dobreana Trupul de moșie Dobreana făcea parte din moșia Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai întâlnit cazuri. Deși se spune că Petru Sterian, om învățat, ar fi fost funcționar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai întâlnit cazuri. Deși se spune că Petru Sterian, om învățat, ar fi fost funcționar într-un minister
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au mai întâlnit cazuri. Deși se spune că Petru Sterian, om învățat, ar fi fost funcționar într-un minister încă de pe vremea lui Mihail Sturza (1837-1849), iar fratele lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcționar într-un minister încă de pe vremea lui Mihail Sturza (1837-1849), iar fratele lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii au intrat în proprietatea luncașilor din acea parte de sat. După expropriere, moșia Dobreana avea o întindere de 773 ha, locă arabil 600 ha, pădure 115 ha, 12 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii au intrat în proprietatea luncașilor din acea parte de sat. După expropriere, moșia Dobreana avea o întindere de 773 ha, locă arabil 600 ha, pădure 115 ha, 12 ha grădină și parc, restul între drumuri, linii de exploatare, alte categorii de terenuri. Petru nu se amesteca în administrarea moșiei, lăsând totul pe seama fratelui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de sat. După expropriere, moșia Dobreana avea o întindere de 773 ha, locă arabil 600 ha, pădure 115 ha, 12 ha grădină și parc, restul între drumuri, linii de exploatare, alte categorii de terenuri. Petru nu se amesteca în administrarea moșiei, lăsând totul pe seama fratelui, Gheorghe, mai priceput și foarte energic, care a știut să facă din moșia Dobreana o exploatație agricolă rentabilă. Petru Sterian a fost căsătorit, i-a murit soția cu care a avut un fiu, Jorj (Gheorghe) Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
115 ha, 12 ha grădină și parc, restul între drumuri, linii de exploatare, alte categorii de terenuri. Petru nu se amesteca în administrarea moșiei, lăsând totul pe seama fratelui, Gheorghe, mai priceput și foarte energic, care a știut să facă din moșia Dobreana o exploatație agricolă rentabilă. Petru Sterian a fost căsătorit, i-a murit soția cu care a avut un fiu, Jorj (Gheorghe) Sterian care va juca un rol important în viața politică și culturală a țării. La moartea lui Petru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Jorj Sterian a rămas moștenitorul averii părintelui său, care va fi administrată, în continuare, de Gheorghe Sterian, care nu a fost căsătorit și îl considera pe Jorj ca pe fiul lui. Averea fraților Sterian nu consta numai din cele două moșii, Rediu Aldei și Dobreana, aveau numerar în bănci (400.000 lei aur!) din afaceri bancare și comerciale, aveau spații de depozitare a mărfurilor la Galați și alte surse de venituri pe care nu le cunoaștem. Satul Lunca și toată comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de venituri pe care nu le cunoaștem. Satul Lunca și toată comuna Filipeni îi pot fi recunoscători fraților Sterian, deoarece, spre deosebire de foarte mulți proprietari din Moldova și din toată țara care n-au întors nimică din munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au construit un local de școală în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curții, alături de fratele său, acolo unde era, sau mai târziu a fost înălțată, o capelă. Carul mortuar a fost întâmpinat de elevii școlii, organizați de învățătorul Gheorghe Postoi și de oamenii din sat, la poarta țărnii dinspre nord. Toată averea - moșiile cu tot inventarul, banii depuși în bănci, construcțiile, anexele, morile, hanul, toate au rămas unicului moștenitor, Jorj Sterian, care poate fi considerat un răsfățat al soartei. Jorj Sterian Nu-i știm cu precizie anul nașterii, 1860 sau puțin după această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a susținut numai examenele de absolvire. După terminarea studiilor universitare de la Paris, unde, în paralel, a urmat și cursuri de economie, vine în ară și, pentru o perioadă de 4 ani este deputat în „Cameră” (Parlament); nu se stabilește la moșie, ocupând și alte funcții. Jorj Sterian împreună cu alți doi colegi, au pus bazele Școlii de Arhitectură de la București, unde a predat gratis în primul an. Înainte de anul 1900 a fost trimis la Paris de statul român, unde, după planurile sale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Jorj Sterian în 1909, la București unde era profesor la Școala de Arte Frumoase (Belearte cum îi spuneau românii), îl descrie ca mare filantrop și, oricâți bani ar fi avut, ca profesor, deputat, restaurator al monumentelor istorice (Curtea de Argeș), veniturile de la moșii, dobânzi bancare, banii nu-i ajungeau. Era „mână spartă” și inimă largă, deosebindu-se de ceilalți, cu aceeași poziție socială, fiind dezinteresat de administrarea propriilor afaceri și averi. Vila din Bacău, de pe strada care ducea la gară, i-a înghițit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajungeau. Era „mână spartă” și inimă largă, deosebindu-se de ceilalți, cu aceeași poziție socială, fiind dezinteresat de administrarea propriilor afaceri și averi. Vila din Bacău, de pe strada care ducea la gară, i-a înghițit mare parte din avere: vinde moșia de la Iași, dă în arendă moșia Dobreana și, pentru mobilarea vilei, comandă la Paris cele necesare, face un împrumut de 165.000 mii lei, ipotecând moșia Dobreana, în timpul războiului (1916-1918) și până în 1921 a fost trimis la Paris de statul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
largă, deosebindu-se de ceilalți, cu aceeași poziție socială, fiind dezinteresat de administrarea propriilor afaceri și averi. Vila din Bacău, de pe strada care ducea la gară, i-a înghițit mare parte din avere: vinde moșia de la Iași, dă în arendă moșia Dobreana și, pentru mobilarea vilei, comandă la Paris cele necesare, face un împrumut de 165.000 mii lei, ipotecând moșia Dobreana, în timpul războiului (1916-1918) și până în 1921 a fost trimis la Paris de statul român, unde, alături de alți fruntași ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe strada care ducea la gară, i-a înghițit mare parte din avere: vinde moșia de la Iași, dă în arendă moșia Dobreana și, pentru mobilarea vilei, comandă la Paris cele necesare, face un împrumut de 165.000 mii lei, ipotecând moșia Dobreana, în timpul războiului (1916-1918) și până în 1921 a fost trimis la Paris de statul român, unde, alături de alți fruntași ai românilor, face propagandă în favoarea României, pe lângă marile puteri. Cât timp a stat la Paris, n-au fost plătite la bancă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1921 a fost trimis la Paris de statul român, unde, alături de alți fruntași ai românilor, face propagandă în favoarea României, pe lângă marile puteri. Cât timp a stat la Paris, n-au fost plătite la bancă nici ratele, nici dobânzile. Creditorii scot moșia, cu pădurea, casa, via, cu tot ce era inventar și tot ce era bun de vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la bancă nici ratele, nici dobânzile. Creditorii scot moșia, cu pădurea, casa, via, cu tot ce era inventar și tot ce era bun de vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000 lei pământul, pădurea, acareturile și conacul, Jorj Sterian ar fi spus: „îmi pare bine că moșia a ajuns în mâinile celor care au muncit-o.” Ar mai fi de adăugat că, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000 lei pământul, pădurea, acareturile și conacul, Jorj Sterian ar fi spus: „îmi pare bine că moșia a ajuns în mâinile celor care au muncit-o.” Ar mai fi de adăugat că, la Paris, Jorj Sterian a fost coleg cu Take Ionescu (Tăchiță, gură de aur”), cu care a colaborat și, când erau parlamentari, în legătur cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cum a ajuns Daniel Justet în România, cine și cum la-a adus, știm că s-a legat de Lunca, de Sterieni, cărora le-a fost profesor, îndrumător, sfătuitor și om de încredere cu care Jorj Sterian, când venea la moșie pentru câteva zile, de dou ori de an, stătea mai mult de vorbă cu profesorul, apoi cu administratorul grecă și, dacă îi rămânea timp, vizita și moșia. Când s-a îmbolnăvit Gheorghe Sterian a plecat la Viena, fiind însoțit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]