986 matches
-
și care are să hotărască de libertatea, viața, și de familiile atâtor cetățeni stimați și onorabili” . La sfârșitul pledoariei sale, avocatul lansa o serie de acuzații Împotriva guvernului, justiției și chiar monarhiei, amintind În acest context că la Cuca Măcăi „nenorociții moșneni” au fost torturați, la Pitești „s-a vărsat sânge nevinovat”, la Ploiești s-au băgat dorobanți deghizați În sala de alegeri, „bătând cu ciomagul pe cetățeni și călcând În picioare toate legile și drepturile omului”. De asemenea amintea Curții, dar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Nicolae Iordache; 23.V.1902, Teiu, j. Argeș - 26.XI.1970, București), critic și istoric literar, poet, traducător. Este fiul Leancăi (n. Dumitrașcu) și al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut. Urmează școala primară în comuna natală, absolvind-o în 1912, când intră la Liceul „I. C. Brătianu” din Pitești, unde va promova primele patru clase. În anul școlar 1916-1917, în urma suspendării cursurilor în teritoriul ocupat de trupele germane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
său nu este pomenit. Și sunt aici Mitropolitul Iustin, Ștefan Pascu, rectorul de la Cluj, Petre Comărnescu, un specialist din RFG, Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor... Nimeni nu știa cine făcuse totul, până de curând. Acest fiu de moșneni din Botenii Muscelului și-a Început cariera și a vrut să-și dedice viața studiului culturii materiale, vieții sociale și obiceiurilor poporului român; a vrut să se dăruiască Moldovei. Dar a fost alungat. În familie se știe doar că a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pîraie (unul afluent de dreapta al Prutului, altul afluent de stînga al Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă și Moșnița Veche din județul Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă și Moșnița Veche din județul Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află un antroponim omonim, format cu sufixul na de la hipocoristicele *Mos, *Mosa, Moș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut să se facă moșneni pe hotarul sfintei mănăstiri” , dar li s-au aprins casele și au fost alungați de pe moșia mănăstirească. Mult mai interesant, sub raportul dreptului de vânzarecumpărare asupra pământului, este cazul lui Pavel Ciotu din Vama, care vinde în 1699 lui Gheorghe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba de răzeși și moșneni), deoarece „împroprietărirea era un expediment momentan și se ajunge la pulverizarea loturilor și problema s-ar pune din nou” , ceea ce s-a îmtâmplat. Deși importantă prin efectul social-economic, reforma lui Cuza din 1864 deschide lunga suferință a țăranului român cauzată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de la care s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva apropiat, vecin, mai rar un străin, funcționa dreptul de 183 pratimisis - n.a.) rămânea tot în indivizie. În cazul în care satul liber de moșneni sau răzeși se vindea unui boier rumânindu-se sau vecinindu-se (au fost dese asemenea cazuri și documentele le consemnează), foștii răzeși deveneau țărani dependenți cu delnițe proprii,continuând să-și lucreze fostele părți din moșia indiviză . Erau și situații în care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cercetarea trimisă la Isprăvnicie n-a avut sorți de rezolvare nepărtinitoare. Înainte de legea de la 1864 situația proprietății rurale în România era următoarea după unele surse: teritoriul cultivabil se întindea pe 7 milioane hectare, repartizate pe proprietari: un milion hectare aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă din timpurile vechi; 775.000 hectare le aveau mănăstirile închinate; 922.0 ha erau ale bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să o pună în acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior în Procanonul său, ,,spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu și fii și moșneni sîntem“, deci ,,robi nimănui să nu ne facem“ <footnote Petru Maior, Scrieri, vol.I, București, 1976. footnote> . Or situația românilor din Transilvania era în total dezacord cu preceptul biblic; cauza socială era și cauză națională. Considerați, în urma creării pactului Unio
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din tată-n fiu), organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean. 2 Coleoptere - ordin de insecte cu patru aripi, dintre care cele superioare, întărite, au rol de protecție pentru celelalte două, care sunt subțiri și servesc la zbor. 3Gastropode - clasă de moluște cu trupul adăpostit într-o cochilie și care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să o pună În acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior În Procanonul său, spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu și fii și moșneni sîntem, deci robi nimănui să nu ne facem. Or situația românilor din Transilvania era În total dezacord cu preceptul biblic; cauza socială era și cauză națională. Considerați, În urma creării pactului Unio trium nationum, sine natio, românii din Transilvania erau privați
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
smulgă acceptul pentru exploatarea unei păduri multiseculare, dar convertit la valorile doctorului, învestit ca moștenitor spiritual, și mai ales jurnalul dăruit aceluiași conturează viața de eremit tolstoian a unui conservator devotat locurilor natale, care dorește însă și luminarea apropiaților săi, moșneni musceleni, precum și atitudinea unui om implicat în unele momente istorice prin care trece țara. Povestea de dragoste cu fata pe care o răpise fanariotului Scarlat Gazotti este dublată de alte două, unde eroi sunt nepoata sa, Mândra, pianistul Dragoș Donea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Biserica Albă, sat așezat la poalele unui deal Împădurit de lângă Tisa, a aparținut din cele mai vechi timpuri nepoților lui Dragoș. Prima mențiune datează din anul 1373. Peste un secol, Dragffi Încearcă să pună stăpânire pe proprietățile comunei, dar protestul moșnenilor locali obligă autoritățile să decidă În favoarea adevăraților stăpâni. În cronici se amintește de o mănăstire căreia domnitorul Munteniei, Constantin Brâncoveanu, Îi dăruiește un potir, cu Însemnarea „dăruit de vodă Brâncoveanu”. În această mănăstire și-a petrecut viața duhovnicească episcopul Iosif
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
, Ion (12.VII.1881, Boteni, j. Argeș - 15.VI.1949, București), prozator. Fiu al moșneanului Niță Croitoru, B. va fi înscris oficial ca Ion Ionescu-Boteni, dar va semna, ca scriitor, Ion Boteni. A absolvit liceul la Câmpulung, în Muscel, apoi devine licențiat al Facultății de Litere și Filosofie (1906) și al Facultății de Drept (1907
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
PANDREA, Petre (pseudonim al lui Petre I. Marcu; 26.VI.1904, Balș - 8.VII.1968, București), eseist, memorialist și jurnalist. Este fiul Anei (n.Albotă) și al lui Ion Marcu, moșnean. Urmează școala primară la Balș (1911-1915), studiile secundare la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (clasa profesorului Nae Ionescu). Construit după modelul colegiului de la Eton, liceul pregătește mici gentilomi, viitoarea aristocrație militară. Școlarii poartă beretă, mănuși, fac duș zilnic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente privitoare la istoria răzeșilor și moșnenilor din Bucovina (nr.1/1888 ș.u), în traducere proza „Pietrele Doamnei” de Carmen Syilva (nr.2/1887), „Biblioteci școlare” de Andrei Bârsan etc. În notele „Un patron în Viena (Amintiri din viața de student), T.V. Stefanelli evocă momente din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îl studieze" (Chirot, 1976: 154). Citându-l pe Nicolae Iorga, Drăghicescu arată că alcătuirea satelor la noi era un proces simplu, satul aparținând mai întâi unei singure familii, rude de sânge. Moșia, pământul venit de la strămoși, era pământul liber al moșnenilor. Pădurile, râurile, livezile, locurile goale erau deținute în comun Și la câmp mergeau împreună, lucrând pământul pe așa-numitele "împrumuturi", formând grupuri de 8 până la 15 inși. "Moșia și stăpânirea ei era un mijloc de a solidariza și înfrăți pe
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dialecte din nordul Indiei. Boieri, erau în epoca veche, toți stăpânii de pământ îndiferent de suprafața stăpânită. Și cel care avea zeci de sate și acela care trăia în devălmășie cu rudele lui pe o parte dintr-un sat - adică moșneanul sau răzeșul - tot boier se chema. În ceea ce privește situația nobilimii române transilvane, a deținătorilor de pământ adică, aceștia au o situație diferită față de cea a proprietarilor de pământ din Moldova sau Țara Românească. În secolul al XIIIlea și în prima jumătate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asociații libere cooperatiste înainte ca țăranul român să devină liber. Până la votarea legii care a condus la înfăptuirea reformei agrare în țara noastră, la 14 august 1864, nu se putea vorbi de o proprietate țărănească, deoarece țăranii, în afara răzeșilor și moșnenilor, nu aveau drept de proprietate nici asupra pământului și nici chiar a locului unde își aveau construite locuințele. În legătură cu acest fapt istoric, M. Kogălniceanu, cel care a întocmit proiectul de lege, scria: "Actul săvârșit în ziua de 2 mai 1864
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietatea statului) în situațiile în care, din diferite motive, nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor forestiere din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
derivatelor Moldova și Oltenia. A se vedea Vltava/Moldava, râu în Boemia. Turcii au denumit Țara Moldovei prin Kara Bogdan; pe unul din dealurile din Istanbul se afla Bogdan-Serai „palatul Moldovei“. Moldova ca ținut și țară este moșie, de unde moș, moșnean, a moșteni etc., precum și baștină. Cf. rs. volostĭ „regiune, ținut“, lat. vaste „pe o mare întindere, vast“, rom. glod și engl. mud „noroi“; rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]