107,384 matches
-
falsificate alegeri din cîte a cunoscut (și a tot cunoscut din 1866 pînă în 1937!) istoria României moderne. În 26 noiembrie 1946 Carandino scria, în editorialul său: "Toată țara este la această oră edificată asupra proporțiilor și mai ales a modalității "succesului" guvernamental." Și la 30 noiembrie: "Guvernul avea, desigur, nevoie de o ratificare populară. Aceea de la 19 noiembrie, însă, tocmai prin excesul ei, prin caracterul ei cinic și flagrant, n-au izbutit decît să micșoreze bruma de autoritate morală care
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
colorului. Dacă Războiul stelelor al lui George Lucas, conflagrație intergalactică reactualizată pe ecrane și casete în 2000 cu mare tamtam, marca în 1977 nașterea unui gen aparte, curînd efectele speciale ajungînd să fie practic personaje cheie, astăzi se încearcă o modalitate extremă de a ieși din impas: împingerea experienței pînă la limita absurdului: eroii sînt "născuți" de calculator aplicîndu-se sinteza fotorealistă! Final Fantasy: spiritele ascunse (distribuit de InterComFilm România) are și un titlu ce poate fi speculat în acest sens. Părinte
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de contextualitatea lor, de climat și de caracteristicile generale care se degajă din evoluția filosofiei românești în veacul nostru. Și aici, recunosc, tînărul nostru autor izbutește să le găsească cum se cuvine, punînd diagnostice valabile la un ton și o modalitate potrivite. Ceea ce, nu numai pentru un prea tînăr autor, e foarte mult și lăudabil. Încît, la sfîrșitul lecturii, rămîi cu un tablou, repet, al contextului în care s-a dezvoltat filosofia românească în epoca ei modernă. Să citez aici o
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
aici, am zice, un absurd de gradul doi. De altminteri, poetul pare a se afla mereu, prin suprarealism, într-un mediu de șotii, de năzbîtii, de farse, altfel spus de carnavalesc arhaic, îmbogățit iar nu inovat de tehnicile absurdului jovial. Modalitatea în cauză e prefigurată de un grotesc poporan al zonei de obîrșie. Prototipul îl alcătuiește individul "bășcălios", nihilistul rural bine dispus care l-a inspirat și pe Sorescu. Totul are aerul unei reprezentații cu motivație temperamentală, desigur, însă cu o
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Și nici, cum a mărturisit într-o scrisoare din 1937 către Mircea Eliade, vocație militantă nu avea. De aceea, cred, că s-a și autoexilat. Să notez, înainte de a comenta această carte din 1937, că ea prezintă evidente afinități, prin modalitatea așezării în pagină a ideilor, cu viitoarele sale lucrări (prima în 1949, Tratat de descompunere) care i-au adus celebritatea în Franța și, apoi, în lumea întreagă. Cartea se compune din succinte eseuri pe aceeași temă (mai precis variațiuni pe
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
idee-pivot, o dă reluarea temei din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum, în 1937, precedentele sale cărți nu se asemănau, în dispunerea materiei, de celelalte care îi vor cuceri extraordinara celebritate. Repet, numai Lacrimi și sfinți vestește modalitatea scriiturii vestitelor sale cărți franțuzești din 1949 încoace. Cît despre carte, ea demonstrează net detașarea critică a autorului de dimensiunea religioasă. Începe prin a declara că încercînd să înțeleagă de unde vin lacrimile pe care le varsă, rugîndu-se, ființele religioase, a
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
lucrat cu Irina Solomon. E drept, pornind invers, inventînd un spectacol pentru lumea costumelor. Apoi, găsesc că pe undeva Dan Puric se apropie de consumarea unei etape, unei stări pentru acest tip de teatru. Stilul înseamnă ceva, iar utilizarea acelorași modalități, aceleiași scheme înseamnă că trebuie căutate deja noi idei, o dinamică, alta, a spiritualei inventivități, înseamnă că este nevoie de împrospătarea resurselor, a manierelor de alcătuire a story-ului din scenariu - la fel și aici, fragmentat, cinematografic, o succesiune de momente
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
editorului George Braziller. Titlul cărții aparține mamei scriitorului, după cum precizează autorul. Se creează senzația că Andrei Codrescu încearcă să se elibereze de orice cosntrângere la care l-ar fi obligat un text "prea serios" despre sine, refugiul în ficțiune reprezentând modalitatea lui preferată de a-și dezvălui adevărata identitate: "un spirit deopotrivă exuberant și vital, melancolic și, cel mai adesea, ironic", cum îl caracteriza, într-o excelentă schiță de portret, Vladimir Tismăneanu.
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
e dotat cu oarecare preștiință. Nu și sinele aceluiași de cu cîteva clipe în urmă, care doar participă la fapte, însă nu le poate altera. Și nu știe nici măcar cum vor sfîrși. După cum nici sinele care dă ceasul înapoi - singura modalitate în care timpul nu se pierde, se cîștigă! - nu e chiar omniscient. Cu atît mai puțin, omnipotent. Dar chiar și știind puțin mai mult - și oricît ar fi de îngrădit -, ceva poate, totuși, să modifice. Probabil că lucrurile ar sta
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
filmul care a primit premiul FIPRESCI la Secțiunea ,,Noi orizonturi". Iranianul Mohsen Makhmalbaf cred că a găsit o formulă formidabilă de a comunica filmic misterul unei civilizații practic necunoscută, ce se dezvăluie spectaculos, dincolo de interdicții și tabuuri de tot felul. Modalitatea de a învăța psalmodiind, tratamentul aplicat femeilor, lecțiile de protejare împotriva bombelor antipersonale sînt tot atîtea secvențe memorabile care culminează cu o imagine ce revine obsesiv: ,,ploaia" de proteze coborîte din cer cu parașutele în chip de ajutor necondiționat, acordat
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
până acum. întorcându-ne la problema controversată a CDS (Curriculum la Decizia Școlii), unul din elementele de maximă noutate în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a învățământului, trebuie ținut cont de faptul că profesorii nu par să fie împotriva acestei modalități de personalizare a școlilor. E adevărat că CDS presupune cunoașterea unor tehnici adecvate de proiectare didactică și înseamnă responsabilizarea tuturor celor implicați în propunerea și elaborarea CDS. Dar e un lucru mai mult decât evident că școlile nu seamănă între
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
de eliberare a tensiunilor existențiale. Chiar dacă fac expoziții și lucrează la șevalet, în atelier sau în spațiul liber, dorința artiștilor de a scăpa din captivitatea genurilor și din stereotipiile meșteșugului este vizibilă de la mare distanță. încercările de evadare către noi modalități de expresie, către foto și video sau către instalație, happening și performance, sînt tot mai evidente, dar ele nu se pot manifesta altfel decît în cercuri extrem de restrînse și aproape în conspirativitate. însă mutațiile care au loc în conștiința și
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
majoritatea lucrurilor scrise de mine au fost spuse, adeseori chiar cu mai multă virulență, de către comentatorii români înșiși. N-am făcut decât să susțin că țara trebuie să devină parte a comunității europene a națiunilor, pentru că văd în asta o modalitate de a surmonta lucrurile pe care le descriu. Poate că nu am fost clar - "Judt The Obscure"...ș4ț D.R.P.: în 1994 scriați: "Trebuie să învățăm nu doar cum să înțelegem naționalismul, ci și când și prin ce modalități să-i
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
asta o modalitate de a surmonta lucrurile pe care le descriu. Poate că nu am fost clar - "Judt The Obscure"...ș4ț D.R.P.: în 1994 scriați: "Trebuie să învățăm nu doar cum să înțelegem naționalismul, ci și când și prin ce modalități să-i încurajăm sau să-i retezăm aspirațiile". Chiar credeți că naționalismul românesc e un lucru atât de îngrozitor încât trebuie "retezat"? Nu e oare exagerat sau incorect să învinuim o națiune întreagă pentru comportamentul câtorva? T.J.: Nu sunt pentru
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
lui istorice. Mai mult decât orice altceva, pe anticomuniștii postdecembriști îi sperie cei care nu se justifică. Devine suspect abia cel care nu are nimic de ascuns. Filmul evenimentelor 12. În zilele noastre evenimentul mai există doar ca paravan. O modalitate de a ascunde tocmai prin insistența dezvăluirii. Afirmată fiind doar negativitatea, într-o exclusivitate care o ferește de termeni de comparație, aceasta sfârșește prin a deveni ea însăși afirmativă. Postdecembristul evacuează patologia socială în presă ca la o groapă de
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
București? Mi se pare o excepție inadmisibilă de la o regulă respectată de toată lumea. Secțiunea Off-Independenții ("Teatrul de la miezul nopții" și "Undergreenact") este cea asumată de festival, dinamică, animată, cu mizanscene care au arătat că artiștii caută în ei înșiși, în modalitățile de interpretare a unui text din punct de vedere regizoral, actoricesc, scenografic, că teatrul este, totuși, un organism viu care are nevoie să se alimenteze sau să trăiască pur și simplu traversînd acest tip de existență artistică. Din ce nu
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
să realizeze o carte de istorie literară pe fundamentele clare ale stilisticii moderne, în care esteticianul era un efectiv specialist, iar Călinescu nu era. De aceea, tocmai hrănind ideea că singura îndeletnicire valabilă e critica literară, analiza stilistică, ca o modalitate de a propune, totuși, o istorie literară, nefiind legitimabilă și neagreată ("nu știe omul unde să te așeze"). Cartea lui Vianu, doctă și serioasă pînă la infinitul mic, e, totuși, repet, o istorie a literaturii examinată din unghiul strict al
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Pavel Șușară După mai bine de zece ani și după nenumărate modalități de semnalare și încercări de comunicare cu publicul, arta plastică românească dă semne că este pe cale să-și redefinească spațiul de manifestare și, mai mult decît atît, poate chiar conștiința de sine. Prin , a cărui primă ediție, după atîția ani
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
pericolul atomizării fenomenului și, în același timp, față de riscul asocierii artiștilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, impenetrabile uneori pînă în pragul autismului, din ultimii 7-8 ani, pentru că primii de după '89 sunt greu de încadrat într-o formulă rațională. Nici una dintre aceste modalități de exprimare solidară experimentate pînă acum, fie acelea care privesc expozițiile tematice, acțiunile zonale, asocierile din interes sau cele concepute eseistic sub copertina unor justificări teoretice, deși extrem de interesante în sine și de fertile în spațiul public, nu s-au
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
banii de Cristi Puiu, pe care l-am promovat la Cinemateca Română într-un program de filme-cult, chiar înainte de a fi selecționat la Cannes în ,,Quinzaine des réalisateurs". Motivația acordării Premiului FIPRESCI filmului Marfa și banii este foarte limpede: ,,pentru modalitatea exemplară de folosire a unor resurse minime în realizarea unui film inteligent, atractiv și cu un deosebit impact social". Dincolo de virtuozitatea filmării economicului road-movie, s-a sesizat sensul lecției de viață à rebours, care reflectă o maladie națională incurabilă - superficialitatea
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
primi de la Domnul darul Grației și ordinul Apostolatului". Subiectul tezei de licență, știe dl Teodor Vârgolici, l-a preocupat, apoi, obsesiv, pe autor. Tot meditînd la tema sa, a ajuns la alte concluzii, oferind o interpretare nouă, cu totul personală, modalității cum s-a produs vestita convertire, care, pe alocuri, cam contrazicea textele canonice ale Bibliei, el, traducătorul ei. Îl chinuiau nespus concluziile la care ajunsese și, cu siguranță, contradicția în care se instala față de dogmatica creștină tradițională și tradiționalistă. Rămîne
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
personal pe care se străduiește să-l respecte. E convins că orice manifest ascunde o idee, un țel a cărui atingere presupune anumite constrîngeri. De aici autoimpusele exerciții ,,de stil". În spatele cărora se poate ghici o disperată căutare a unei modalități eficace de militantism. O flagrantă eroare judiciară curmă printr-o execuție pedant detaliată viața unei biete tinere muncitoare, emigrată în țara tuturor făgăduințelor cu speranța că va putea trudi și aduna banii necesari unei operații care să-i salveze fiul
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
Un crez înrudit cu aspirațiile lui Artaud - cel care metamorfoza cuvintele în incantații. Deși ea ține să se detașeze de acei creatori vanitoși - printre care îl include și pe amicul Lars! - care au complexe de inferioritate și consideră că singura modalitate de a fi luați în seamă e să taie în carne vie! Declarația lui von Trier este surprinzător de asemănătoare, cineastul arătînd că în momentele de euforie, personajul de fapt se refugiază în universul fictiv al musicalului hollywoodian îndrăgit, încercînd
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
echipa televiziunii. Într-o scurtă intervenție, Brook s-a adresat, cu delicatețe, artiștilor români sugerîndu-le să iasă, din cînd în cînd, din aerul oficial pe care zidurile teatrelor îl emană. Încă. Să încerce să-și împrospăteze gîndul, să-și reîncarce modalitățile de expresie cu aer proaspăt, curat, eliberat de factorii poluanți, de stilul oficial condiționat de morga și codul cultural al oficialităților. Această curățare și purificare este eliberatoare și dă sens unei direcții, unei evoluții, ține pasul cu ritmurile lumii în
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]