202,454 matches
-
nu uităm că pupăza este încă de la început denumită metaforic Ťceasornicul satuluiť, neologismul, în contrast cu Ťlimbať operei lui Creangă, sugerându-ne și în acest fel că pasărea este o invenție târzie în universul natural al Humuleștiului". Acestea ar putea servi drept model pentru compunerile unui elev silitor care are acea percepție deformată a comentariului de limba română: orice text din manual e un obiect preistoric desăvârșit, pe care îl poți stoarce și deforma oricât de mult. Dat fiind faptul că scriitorul e
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
de la marginea micului oraș părăsit, marile conflicte ale lumii contemporane. Imaginea emblematică a Sulinei de astăzi este Farul migrator, o formă care a fugit în spațiu pînă la pierderea funcției, iar aceea a lumii contemporane înseși este complexul de cimitire, modelul unei aspirații mereu enunțate și cu scadența veșnic amînată. P.S. Art. 1 al Ordonanței nr. 125 din 31 august 2000 sună astfel: Se declară ca obiectiv de interes național orașul Sulina, județul Tulcea, și zona delimitată potrivit anexei nr. 1
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
În Ziua și noaptea, așadar, reapar amintitele motive tematice, cu un special accent pus pe relația maestru-discipol. Elementul de noutate constă în situația dilematică a unuia dintre personajele din planul principal, prințul Calimachi, adus să opteze, ca discipol, între două modele aflate la antipozi. Unul, profesorul Martinetti, omul de lume și de succes, elegant, afabil, monden, primitor și îndatoritor, reprezintă diurnul. Iar celălalt, Jiquidi, bătrânul posac, singuratic și inospitalier, exercitând totuși o stranie fascinație, reprezintă nocturnul, închiderea în sine și retragerea
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
trebui să fie societatea civilă. Corectitudinea politică (expresia nu are nici o nuanță peiorativă) a opiniilor lui Adrian Marino este evidentă. Este clar că așa trebuie să arate bunii cetățeni ai Europei unite de mîine, chiar dacă în realitate un astfel de model este dificil de calibrat. Este greu de spus, de exemplu, cum se poate realiza practic ,convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și cele universale". Preluăm doar acele valori universale care sînt convergente cu ale noastre sau promovăm doar acele
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
valori care au un corespondent în universalitate? Dar la scară europeană ideile populare și cele socialiste se bucură de mai mare succes decît cele liberale (dovadă, ponderea și influența disproporționată pe care o au ,Internaționalele" respective la scara politicii europene). Modelul propus de Adrian Marino este unul pe deplin rațional, de o logică impecabilă, dar, tocmai de aceea, utopic. Pe lume există spirite carteziene, intelectuali lucizi care pot alege în orice moment soluțiile de ,bun simț", oameni de cultură (tot mai
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
ideile. În anii din urmă scriitorul a fost în centrul mai multor polemici, unele dintre ele nu foarte elegante. Și în această carte Adrian Marino folosește uneori un ton aproape zeflemist la adresa unor autori care nu se încadrează între limitele modelului intelectual pe care îl propune: Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica. Mai grav, el pare sincer contrariat de faptul că texte ale acestora continuă să fie publicate în țară. Ne place sau nu ne place, acești autori au
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
altora. Așa au apărut, în tempera pe PAL, portrete ale unor scriitori, compozitori, pictori, avînd ca autori elevi care, înainte de a-și începe opera proprie, trebuiau să cunoască măcar o parte din opera celor care le serveau, in absentia, drept model. Apoi, cu fotografia în față, le făceau portretul. Acum, după aproape 20 de ani, aceste portrete au apărut în volumul alb-negru Cercul artiștilor dispăruți; pentru mai multă culoare, cartea este însoțită de un CD și de cărți poștale. Poate părea
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
în volumul alb-negru Cercul artiștilor dispăruți; pentru mai multă culoare, cartea este însoțită de un CD și de cărți poștale. Poate părea oarecum bizară această întoarcere de la fotografie la portretul pictat, chiar și pentru România anilor '80, mai ales pentru că modelul în carne și oase nu exista. Bizară prin ceea ce adaugă și pentru felul în care transformă inutilul în indispensabil, făcînd să apară și ceea ce doar întîmplător nu există: Caragiale ne privește prin monoclu din toate fotografiile din manual sau de pe
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
care scriu despre Cercul din care au făcut parte o fac cu nostalgie, cu un dram de regret, dar și cu orgoliul (justificat) că au făcut parte dintre acei happy few care au colorat gri-ul anilor '80 avînd ca model fotografii (mai vechi sau mai noi) alb-negru. Nici unul dintre cei treizeci și trei de cerchiști nu a devenit pictor, deși le-a plăcut acest joc de-a artistul propus de profesorul care îi asigura că ,nu există copil fără talent". Reacțiile provocate
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
este legată o întâmplare semnificativă pentru amândoi. Soutine cumpărase o carcasă de vită, cu puțină carne pe ea, pentru vestitul său tablou ,Bou jupuit". Până să-l termine, carnea s-a înverzit, putrezită. Cum nu-și permitea să cumpere alt ,model", și-a luat o căldare de sânge. A împroșcat oasele ca să pară roșii, dar lichidul a îmbibat podeaua și a străbătut până la atelierul lui Chagall. Marc Zaharovici, care, și pe gerul cel mai cumplit lucra gol pușcă (avea doar un
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
superior... ȘTIRE TV DE ULTIMĂ O(A)RĂ La ora ,0.00" dintre 6 și 7 august, autoritățile au încetat să mai ridice pașapoartele românilor care nu fugiseră rupând pământul de propria țară spre Ungaria... Acum, după știutul și simpaticul model chinezesc: am tăiat - urmează numărătoarea pașapoartelor-pradă după războiul purtat împotriva românilor veniți acasă de pe la munci... - Vrei să-mi arăți din nou reportajul cu palmele bătătorite? mă ia la rost Haralampy. Are dreptate! APARIȚIE EDITORIALĂ DE EXCEPȚIE! Ioan Rus și Vasile
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
literatura noastră veche. Heliade face prima tentativă de modernizare a limbajului psalmic, însă vizionarismul său biblic se pierde în proiectul unei societăți utopice și se dizolvă într-o fantasmagorie năucitoare (p. 143-155). Extrem de interesantă este lectura Doinei lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
care a lucrat vreme de două decenii,apărut în 1960 nu s-ar fi putut naște la interesecția filozofiei, antropologiei, etnologiei, fără lectura prealabilă a scrierilor unui Freud, Marx sau Ortega y Gasset. Și totuși, întrebat care i-au fost ,modelele", Canetti a răspuns sarcastic ,locuitorii din savană"! Un alt exemplu de singularizare deliberată îl oferă intervenția prin care, în 1965, Canetti a reușit să determine Juriul Premiului Nobel să nu acorde distincția scriitorului austriac Heimito von Doderer.Acesta fusese în
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
acum, el nu a avut șansa să fie inclus în întregime într-o carte tipărită... Spațiul neîngăduindu-mi, mă limitez la două portrete, de fapt, ambele prezente în R.l., nu și în memorii. Sensul ar fi că prefer, pentru viitor, modelul variantei de față. Citez: O fată directă, ageră, cu un aer dârz, concentrat, de alergătoare de cursă lungă... Puține fraze sincere și călduroase, s-a întâmplat să-mi fie adresate în scris... decât aceea iscălită de călăuza Muzeului Balzac de la
O completare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11499_a_12824]
-
surdină și de un colorit sobru, împănat de griuri). Nici o mirare așadar de prețuirea trainică ce i-o manifestă lui Andreescu. Artist înainte de toate - la care factorul contemplativ joacă în repetate rânduri un rol de frunte - îl vedem că în fața modelului din natură apelează mai puțin la știință cât optează pentru intuiție, pentru ceea ce îi dictează percepțiile sensibile; uneori acestea îl trădează pentru că nu sunt controlate cu o rigoare științifică. De aceea ne-am ciocnit adesea pe terenul expertizei, domeniu care
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
nici mai puțin. Edilii își fac în birou planul la idei clocite să fluidizeze circulației și n-au bunul simț elementar de a vedea dacă nu cumva mai mult strică și cît, prin aplicarea lor. În aceste prostii se multiplică modelul Vanghelie, unul dintre cei mai cinici primari din București. În sectorul lui Vanghelie se dă cu pensula și bidineaua pe fațade, iar pe străzile laterale gunoaie, gropi și mocirlă, într-o combinație de suburbie abandonată. Dacă mergi pe bulevardele împărăției
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
detestabile. Dacă Vanghelie și-ar fi luat consilieră pe cea mai pîrlită florăreasă din sectorul 5, ar fi ajuns la rezultate mai puțin grețoase, dar la fel de bătătoare la ochi. Or după ce Vanghelie a ajuns să candideze și la Primăria Capitalei, modelul lui a fost considerat de succes chiar și de primarii aleși în numele schimbării. Iar ideile lui Băsescu, de pe vremea cînd era primar al Bucureștiului, chiar și cele proaste, au devenit un fel de biblie a primarilor de sector. Las deoparte
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
publicată de Marius Tucă la Editura Polirom este ceea ce s-ar numi o carte de interviuri soft. Din discuție lipsesc mizele majore, aerul este de cozerie relaxată, se vorbește despre tot și despre toate, aparent fără un plan prestabilit. Primul model care vine în minte este cel al interviurilor lui George Arion cu diferența notabilă că acelea sugerau un grad mult mai ridicat de elaborare. La George Arion discuția urmează un plan prestabilit, cu crescendo-uri atent calculate, în vreme ce la Marius
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
la un moment dat "să facem facturica". Cum situația diminutivelor în româna actuală mă interesează foarte mult, am acceptat cu entuziasm. Diminutivul facturică mi se pare a fi, în primul rînd, un semn clar al autohtonizării inevitabile a modelor și modelelor străine: rostit în magazine moderne, de persoane tinere și bine educate, care practică un comerț cît se poate de standardizat, cuvîntul creează atmosferă locală. Nu pare un rezultat al cursurilor de marketing sau al traducerilor din engleză: dimpotrivă, e mai
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
difuzată de Radio Europa liberă (1997) (urmare din numărul trecut) M.I.: În perioada comunistă, domnule Marino, ați publicat jurnale de călătorii în Occident. Aceste jurnale de călătorii erau, de fapt, niște documente ideologice mascate, camuflate. V-ați referit cândva la modelul Dinicu Golescu, model probabil tutelar... A.M.: De care v-ați ocupat și dumneavoastră, de altfel. Dumneavoastră de ce v-ați ocupat?! Din aceleași motive pentru care m-am ocupat și eu. Deci, noi avem ceva comun: o stea polară și un
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Europa liberă (1997) (urmare din numărul trecut) M.I.: În perioada comunistă, domnule Marino, ați publicat jurnale de călătorii în Occident. Aceste jurnale de călătorii erau, de fapt, niște documente ideologice mascate, camuflate. V-ați referit cândva la modelul Dinicu Golescu, model probabil tutelar... A.M.: De care v-ați ocupat și dumneavoastră, de altfel. Dumneavoastră de ce v-ați ocupat?! Din aceleași motive pentru care m-am ocupat și eu. Deci, noi avem ceva comun: o stea polară și un precursor care, prin
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
al magiei. Lucrările din categoria Sărutului și a Cumințeniei pământului, monolitice, antiretorice, nepersonalizate și realizate prin cioplire directă, reconectează statuarul la o vîrstă vag neolitică și la reflexele unei umanități izomorfe. Fără a se plasa în descendența spontană a unui model generic, dar și fără a reanima, prin citat cultural, o anume formă muzeificată, Brâncuși sugerează, într-o perspectivă eliberată atît de pragmatismul reprezentării cît și de bovarismul construcției imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
naționale. Un foarte bun analist politic al stării din Republica Moldova s-a dovedit de-a lungul timpului Vitalie Ciobanu. Eseul său Frica de diferență evidențiază cu sagacitate sursele separatismului basarabean de azi, efectele înstrăinării de România, dislocarea identității naționale, adoptarea modelului rusesc de comportament. Diagnosticul este foarte sever: ,sub ocupație rusească, moldoveanul nu a dorit respectul, el a râvnit mereu indulgența celuilalt" (p. 352), fapt ce i-a afectat pe termen lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p.
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o ideologie sămănătoristă, ei sunt prea puțin âjmecheri> pentru a fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape ca model: nițică pricopseală, nițică fudulie, o cultură aproximativă" (p. 38). Poate că, totuși, noile generații vor fi altfel. Proiectul european, oricât de îndepărtat, lucrează benefic. Criticii basarabene îi e mai ușor să se integreze în cultura română decât îi e literaturii
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]