1,324 matches
-
a proaspăt.. Inima primăverii zvâcnea pe aproape, o auzeai în plesnetul mugurilor... și, în zborul fluturilor. Ghioceii răzbiseră demult de sub zăpada albă și uscată,.. Clopoțeii și viorelele, toporașii delicați și gingașele brândușe încep să înveselească cu farmecul lor pădurea, încă mohorâtă. Este o trezire la viață, a cerului, a păsărilor, a plantelor și a oamenilor... A venit primăvara. Primăvara trezea și în noi pofte de viață.. adulmecam mireasma primăverii născânde. Țigăncușele cutreerau străzile orașului... Lăpușneanu, mai ales, îmbiind trecătorii cu buchețele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fi fost niște martori incomozi. A trebuit să mă supun. Grijă Îmi taie părul, îmi dă să mănânc, mă spală într-un hârdău de lemn și are grijă de mine. Fără ea, aș fi decăzut cu siguranță într-o singurătate mohorâtă. Ea a reușit să pătrundă în această izolare interioară a mea și a știut să mă călăuzească cu prudență către mine însumi. Când am plecat de la Roma, nu bănuiam câtuși de puțin că viitorul meu avea să fie îndulcit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
indivizii atribuie hainelor caracteristici fizice, de personalitate, estetice sau bio-psiho-culturale. În limbajul popular românesc și în limbajul comun, epitetele atribuite cuvântului "haină", inventariate de Marian Bucă (1997, 125) "bogate, boțite, caraghioase, ciudate, civilizate, cuviincioase, demodate, elegante, făloase, împopoțonate, luxoase, mândre, mohorâte, monotone, nepotrivite, nostime, obișnuite, sărăcăcioase, scumpe, sobre, solemne" -, ilustrează faptul că veșmintele sunt percepute în funcție de dimensiunile psihologice și contextuale. O altă limită a acestor cercetări constă în ignorarea factorilor sociali. Atitudinile noastre față de obiectele sociale și față de alți oameni depind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu lasă În afară nici omul, nici lumea, nici dimensiunea spirituală a vieții 739. Las deoparte aceste gânduri ce mă Împresoară din toate părțile. O anumită parte din vină o are și furtuna care nu mai contenește iar marea este mohorâtă. Vântul suflă cu turbare iar rafalele lui alungă norii Întunecoși și smulge spuma albă de pe crestele valurilor uriașe. Albatroșii Însoțesc nava plutind În aer fără să dea din aripi, planând deasupra valurilor și urmând contururile sinuoase ale suprafeței mării agitate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În fâșii lungi deasupra apusului său; poate prea lesne stăpânitorul zilei să dispară În noianul de flăcări, ce se aprinde pe hotarele dintre amurgul nostru și aurora altor lumi; umbrele se pot ridica din adâncuri și pot arunca lințoiul lor mohorât peste zările fără sfârșit ale răsăritului. La tropice Întunericul se lasă repede și Înserarea ascunde privirilor noastre culmile muntoase ale insulei Viti-Levu, din Arhipelagul Fiji. Undeva În depărtarea estică a Pacificului se află Arhipelagul Tonga (protectorat britanic din 1900), cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
respectivă, gândurile ce le avem înainte de a purta hainele alese, și stările emoționale, gândurile ce le avem după purtarea lor. Determinăm ce tonuri cromatice ni se potrivesc, și ne îmbrăcăm în aceste culori când avem o zi mai proastă, mai mohorâtă. Evităm tonurile cromatice, ce considerăm că ne favorizează anumite stări negative. AFIRMAȚII POZITIVE: Aleg din ce în ce mai conștient, doar haine ce îmi creează o stare sufletească pozitivă, plină de energie, optimism și voie bună! Sunt din ce în ce mai conștient și astfel evit să port
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
și mai ales celor care au investit În noi răbdare și pricepere, Încredere și timp, formându-ne ca specialiști, gândurile noastre sincere Îi vor urma și peste timp. Recunoștința noastră se Îndreaptă și către părinți, care Își luminează cerul prea mohorât al bătrâneților cu realizările profesionale, mai mari sau mai mici, ale copiilor. Cea mai sinceră formă de a mulțumi pentru tot ce am primit este să dăm, la rîndul nostru, celor În suferință, cât de mult din cunoștințele acumulate În
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
o grădiniță privată, „cu predare integral în limba germană”. Ține să accentueze acest fapt, au venit cu copiii „în excursie la Curtea de Argeș”. Nimic planificat deci, dar grupul acesta de copii aduce o notă aparte în atmosfera generală, destul de tristă și mohorâtă, din acest moment. Nu prea este mare lucru de văzut în jurul celebrei „Mănăstiri a Argeșului”, în așteptarea momentului în care racla cu moaștele Sfintei Filofteia va fi plasată în chioșcul, frumos sculptat în piatră, din fața mănăstirii. Aleg așadar să testăm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altă realitate. Arcul reflex noetic geneza cosmică a poesiei Pășesc prin râul subteran Împiedecat în haine și stingher. Doar lancea mea deasupra mai răzbate Primejdioasă răsărind spre cer.1132 Lumea cealaltă, de dincolo, ar putea fi un ținut întunecat și mohorât, locuit de umbrele morților și zeii ce stăpânesc Acheronul. Și totuși tradițiile spun că acela poate fi locul în care locuim după moartea trupului. Jos sau sus, ea este o regiune imprecisă în univers. Dacă câmpiile elizee, insulele fericiților erau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
creație. La Dl. Miluță Mahulschi am văzut câteva fotografii în care apare fratele Dv., Gr. Vasiliu Birlic. Le voi împrumuta pentru reproducere, căci orice urmă, cât de mică, în legătură cu acest titan al scenei, ne e foarte scumpă. Pe la noi, vreme mohorâtă. Suntem în așteptarea primăverii, cu soare surâzător. Vă așteptăm și pe Dv., ca pe niște oaspeți dragi, oameni cu multă omenie! Primiți urări de sănătate și respectuoase sărutări de mâini. Cele de cuviință duduiei Mara și D-lui Falti. Al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bucovinene, Suceava, 1981, 573 p. 189 Din păcate, nu am înțeles adresa soției lui P. Gheogheasa (satul, oficiul etc.). poate că într-o viitoare corespondență să mi-o scrieți din nou. Pe la noi, semne de toamnă. Răcoare și ploi. Cer mohorât. Au început școlile și grijile învățatului. Cred că în sihăstria de la Bogata, pe lângă necazul singurătății, aveți totuși bucuria să vedeți un peisaj de toamnă cu nenumărate culori, ce ar încânta ochiul oricărui pictor, chiar și al unui muritor de rând
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sa de decădere, era Încă o cicatrice urâtă pe fața Berlinului. Secretarul Baker făcea prima sa vizită pentru a vedea acest monument În paragină al comunismului sovietic. Stăteam lângă el, Însoțit de un grup mic de reporteri. „Era o zi mohorâtă“, și-a amintit Baker În memoriile sale, The Politics of Diplomacy, „și, Îmbrăcat În pardesiul meu, mă simțeam ca un personaj din romanele lui John le Carré. Dar, În timp ce mă uitam atent printr-o crăpătură a zidului șpe lângă Reichstagț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să mă obișnuiesc cu mirosul de fum, care a impregnat toată casa. Ploaia s-a oprit și a ieșit soarele, dar peste cuprinsul mării atârnă un cer greu, de culoarea plumbului. Stâncile aurite de soare se profilează pe acest fundal mohorât. Ce paradis, n-am să mă satur niciodată de marea asta, de cerul ăsta! Dac-aș putea căra un scaun și o măsuță peste stânci, în turn, aș putea sta și scrie acolo, cu priveliștea Golfului Raven în față. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
arhiducele Albrecht, arhiducesa Maria. Îi telegrafiez contelui Stillfried și îi confer Marea Cruce a Ordinului Steaua României. Ora 8½ la Clubul Ofițerilor, unde sunt și doamnele, se dansează, rămas acolo până la 11½. Duminică, 2 ianuarie 1881/21 decembrie 1880 Vreme mohorâtă, întunecată, ploaie și vânt. Ora 11½ primit pe președintele Curții de Conturi, care ne înmânează o adresă, prin care Curtea mulțumește pentru rezolvarea succesiunii. Brătianu la mine. Camerele au astăzi ședință. Ora 1 primit Consiliul General din Ilfov, Aurelian dă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unei adrese de mulțumire privind succesiunea, apoi se înfățișează o delegație din Bacău, în același scop. Toată după-amiaza audiențe. Seara Bălăceanu la masă, se întoarce la Viena, s-a împăcat cu Boerescu. Luni, 3 ianuarie 1881/22 decembrie 1880 Vreme mohorâtă, foarte întuneric. Nici un ministru, scris. După-amiaza câteva audiențe. Ora 5 Tornielli la mine, s-a întors din Italia. Vorbim mai ales despre problema greacă. Îi spun că românii din provinciile de acolo sunt de partea albanezilor și nu doresc să
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nu doresc să fie absorbiți de Grecia. Seara cu Elisabeta. Boerescu și R. Mihai încă la mine. Conservatorii l-au ales ca șef pe L. Catargi. Tinerii conservatori nu sunt cu ei. Marți, 4 ianuarie 1881/23 decembrie 1880 Vreme mohorâtă, blândă. Dimineața Slăniceanu la mine. Camerele au luat concediu până pe 12/24 ianuarie. Brătianu la mine, pleacă din nou la țară. I-am vorbit despre românii din Epir, Thessalia și Macedonia, i-am spus că trebuie să-i încurajăm, în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Saxonia, o scrisoare cu Marea Cruce a Șoimului Alb. Seara Kalinderu la masă, se întoarce la Berlin pentru problema mutării la București a sediului Societății Căilor Ferate. Ora 11 în pat. Miercuri, 5 ianuarie 1881/24 decembrie 1880 Vreme mohorâtă. Dimineața Mitilineu la mine, Boerescu în concediu. Ora 11 Conta, i-am vorbit despre școlile din Macedonia. Ora 12 venit mitropolitul cu icoanele. Rămâne la dejun, apoi merge la înmormântarea doamnei Cariagdi, soția primarului. După-amiaza Teriachiu, care pleacă de asemenea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabeta, Filaret-Cotroceni. Brațul încă ei nu e bine. La Stöhr. Seara împărțit cadourile, la 40 de persoane. Elisabeta primește flori. Scris. Nenumărate depeșe din toată țara. Treaz până la ora 11, vreme blândă. Joi, 1/13 ianuarie 1881. Anul nou Vreme mohorâtă, ninsoare în aer, -6°R. Ora 9½ împărțit cadouri lui Stöhr și Schmidt. Ora 10½ plecat en gala la Mitropolie. Miniștri, demnitari, chefs de corps etc. Mitropolitul mă întâmpină. Liturghie până la ora 11½. Apoi trecut en revue trupele și defilare
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
astăzi, în ciuda numărului mare de legi înaintate de guvern. Conta a depus o lege mult prea lungă a învățământului și școlilor, care nu va fi votată în nici un caz în această sesiune. Marți, 1 februarie/20 ianuarie +1°R, vreme mohorâtă. Dimineața Gianni și Dabija la mine. Trimis la Senat legea minelor, nu e practică și e prost redactată. După-amiaza audiențe, Suțu, care ne invită la bal. Ora 6½ dineu de gală pentru prințul Uruzov, 40 persoane, amândoi mitropoliții, senatori, deputați
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
facem punctual apariția, întregul corp diplomatic de față, 500 persoane, căldură enormă. Se dansează foarte animat. Ora 12½ supeu. Elisabeta se retrage. Eu rămân până la ora 2. Cotilion până la ora 4. Uniforma de artilerie. Miercuri, 2 martie/18 februarie Moină, mohorât. Dimineața scris. După-amiaza la ora 2 spre cazarma călărașilor (Ilfov), acolo inspectat un pluton cu carabine. Ora 3 înapoi, frig umed. Ora 6 pe jos la Club. Lahovary ține o prelegere (continuare) despre statul major. Acolo până la ora 10½, înapoi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
jos. Frig și neprietenos. Ora 11 în pat. Joi, 3 martie/19 februarie -1°R. Dimineața Boerescu la mine. Scris. După-amiaza pozat Healy. Prefectul poliției la mine. Seara Stöhr; a fost în Sinaia. Ninge. Vineri, 4 martie/20 februarie Vreme mohorâtă, ceva zăpadă. Dimineața nici un ministru, aproape toată ziua pozat lui Healy, pentru portretul pe care-l trimite la Paris; va fi în culori. Ora 5 Brătianu aici, este însă deprimat. Camera nu votează. Sentința de la Leipzig, care încă nu e
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
-l trimite la Paris; va fi în culori. Ora 5 Brătianu aici, este însă deprimat. Camera nu votează. Sentința de la Leipzig, care încă nu e cunoscută, agită apele aici. Seara scris. Elisabeta la teatru. Sâmbătă, 5 martie/21 februarie Vreme mohorâtă, ceva îngheț, se dezgheață curând. Pozat încă un moment pentru Healy. Kogălniceanu îmi telegrafiază că președintele Republicii Franceze îmi conferă Medalia Militară franceză. După-amiaza audiențe, scris. Seara la ora 8½ la Clubul Militar, unde se dansează, damele în parte în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După-amiaza cu Elisabeta. Sosit știrea despre căsătoria lui Gustav al Suediei cu Victoria de Baden, foarte bucuros. Plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, la Cotroceni, în grădină, apoi la Filaret. Seara scris și citit până la 11. Duminică, 1/13 martie Vreme mohorâtă, nu rece. Ora 10 la capela episcopală, 11½ înapoi. Scris doamnei Laurian, scrisoare pentru ziare. Orele 1-4 audiențe. Pozat Healy. La masă primim depeșa lui Ghica din Petersburg, cum că a fost un atentat oribil asupra împăratului Alexandru, iar acesta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sosește depeșa că a murit. Foarte bulversat. Au fost aruncate bombe asupra trăsurii sale. Seara prefectul Poliției încă la mine. Prințul Uruzov nu a primit încă nici o veste. Urmașul la tron a fost proclamat împărat. Luni, 2/14 martie Vreme mohorâtă. Ora 9 deja prefectul Poliției la mine. Detaliile despre atentat oribile, a doua bombă i-a sfâșiat bietului împărat picioarele și pântecele. A murit lipsit de cunoștință, o oră mai târziu. Ora 10 Boerescu la mine. 10½ Slăniceanu, care s-
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Petersburg depunerea jurământului, aproape totul liniștit. Peste tot manifestări de simpatie față de împăratul decedat. Seara scris. Elisabeta, care e enorm de bulversată, foarte obosită. Sandro la Petersburg pentru înmormântare. Ziua de naștere a regelui Umberto. Marți, 3/15 martie -2șR, mohorât, mai târziu mai cald și soare. Ora 10½ Teriachiu la mine. Ora 11 Dabija. Sentința Tribunalului din Leipzig are partea ei neplăcută, guvernul german ne sfătuiește să ne înțelegem cu Landau. Din toate acestea se vor ivi din nou mari
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]