1,372 matches
-
văzut (dacă n-am avut color). La sfârșit ni s-au arătat și tribunele în care stăteau membrii corpului diplomatic, posibil și unii invitați de peste hotare. Cei mai voioși erau cei în tunici închise la gât și cu șepculițe: chinezi, mongoli, coreeni democrați, nu știu, dar aceștia se simțeau ca la ei acasă: tot portrete, tot eșarfe, porumbei mai puțini din cauza raționalizării cărnii, baloane colorate, exerciții cu bastoane care puteau fi și arme etc. E mare lucru să te simți ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Mainz), 57 Mica ordine a lui Eliyahu (de Eliyahu Capsali), 113 Midrash, 19, 35, 42-43, 45, 62 Miriam, 306 Mishna, 43, 87 Mitterrand, François, 243 Moab, 24 Moise, 22, 98, 306 Molko, Solomon, 98-99, 101, 112 Monde (Le), 234, 236 Mongoli, 85 Moria, munte, 65 Musulmani, 104, 214, 285, 289 Nabucodonosor, 30, 168, 175 Nahman din Brațlav, Rabbi, 121 Nakba, 232-233 Nasser, Gamal Abdel, 215, 238 Nathan din Gaza, 104 Navarra, 92 Naziști, 75, 146, 149, 159, 161-162, 170, 173, 178
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
p. 336) ddd În ebraică, gezerah. eee După Ieremia, 8:23. fff Memorbücher. ggg TB Taanit 29a, Avot de-Rabi Natan B, 7. hhh Cei numiți în ebraică hassidei Ashkenaz. iii Yortsait. jjj Literal, "Dumnezeu plin de milă". kkk După invazia mongolilor în secolul al XIII-lea, aceștia cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor ucrainene, în afară de principatele reunite ale Galiției și Volîniei, împărțite între Polonia și Lituania, a căror unire în 1386 alipește o mare parte din viitoarea Ucraină la statul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ale creștinătății. Tot în sec. al XIII-lea sunt menționate expedițiile misionare ale fraților minori îmn Bosnia, Serbia, Bulgaria, Rusia, Armenia; ei sunt prezenți și în Abisinia, reușind să stabilească legături cu lumea musulmană și africană. După anul 1241 când mongolii asemenea unui uragan devastator au instaurat imensul lor imperiu, frații minori au fost primii care au deschis drumul cunoașterii reciproce, și al începutului de înțelegeri. Un frate minor, Giovanni de Monte Carpino, ajunge până în China și în anul 1291 implantează
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a făcut-o delegația de la Cambridge care a venit cu robe, la care pe lângă negru se adăogea mult roș și galben. Costumele acestea somptuoase acopereau trupuri care erau departe de a reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă bune din specia sinap lungărețe și mărunțele. Președintele Komarov, înfățișare venerabilă. Cam suferind. Am observat multe figuri frumoase de savanți bătrâni, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
patologic, G. Means, fost polițist de fapt escroc și impostor, cel care a scris o enormă minciună referitoare la otrăvirea fostului președinte Hoover, care a fost amestecat în răpirea copilului lui Lindberg și alte multe ticăloșii. Carieră isprăvită în închisoare. Mongolii au jucat în istorie un rol pitoresc (Gingis-han, Tamerlan etc.) însă pentru progres și civilizație n-au făcut nimic. Abia astăzi de la intrarea în conștiința tuturor popoarelor a democrației progresiste, începe și în Asia o mișcare de idei și sentimente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Europa (în afara celor din Spania). A fost înființată în secolul al XVIII-lea. Dusă la desăvîrșire de persani și de arabi, arta călăriei a pătruns, la noi, în Ungaria și în Polonia, prin turci, și în Rusia (la cazaci) prin mongoli (tătari). În Europa Occidentală a ajuns mai tîrziu, grație spaniolilor direct inițiați de arabi. 78 Școala de călărie a cavaleriei franceze, situată în orașul cu același nume, de pe fluviul Loara. 79 Lipițanii sînt o rasă de cai obținută prin încrucișarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o consideră dispărută, și seria împrumuturilor în latina devenită română. Referitor la prima serie Pușcariu afirmă că „din vechime, pe când strămoșii noștri vorbeau încă limba traco-geto-dacă, au venit de la răsărit și s-au așezat printre ei popoare străine ca sciții - mongoli nomazi, conduși de triburi iranice -, sarmații și agatirșii iranici, iar dinspre miazănoapte, celții, cărora le-am datora cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
44 mertic, 104 meserie, 135 Meseșeni, 57 mia, 134 miel, 134 mierță, 104 minte, 135 mir, 104 mire, 186 Misica, 57 Mișca, 57 mladă, 104 mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sa fundamentală, unică până azi în cultura noastră, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apărută în 1941, urmată de Istoria literaturii române. Compendiu (1945) și Impresii asupra literaturii spaniole (1946). Dramaturgul se semnalează cu Șun sau Calea netulburată. Mit mongol (1943), reporterul cu însemnările de călătorie Kiev - Moscova - Leningrad (1949) și Am fost în China nouă (1955); prozatorul este din nou prezent cu volumul Trei nuvele (1949) și mai ales cu romanele Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960), inegale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
București, 1976; Liviu Rebreanu, Iași, 1939; Principii de estetică, București, 1939; ed. îngr. și postfață Al. Piru, București, 1968; Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, 1941; ed. 2, îngr. Al. Piru, București, 1982; Șun sau Calea neturburată. Mit mongol, București, 1943; Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945; ed. postfață Al. Piru, București, 1968; Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1946; ed. București, 1965; Trei nuvele, București, 1949; Kiev-Moscova-Leningrad, București, 1949; Bietul Ioanide, București, 1953; Am fost în China nouă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
perioadă, pentru care lipsesc mărturiile directe, Alexandru Gonța reușește să restabilească adevărul istoric, făcând apel la tradiție, la confruntarea cu datele geografice prezente, la analogie și deducție, sau lăsându-se condus de intuiția lui istorică. Astfel, drumurile de invazie ale mongolilor în Moldova sunt retrasate pe baza informațiilor sporadice culese din unele documente târzii, la care adăuga tradiția transmisă din generație în generație, prin toponime tătărăști, ce vorbesc despre drumurile tătarilor, ale furilor și tâlharilor. Alexandru Gonța rezolvă în chip just
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
manuscrise, rămase de pe urma acestui harnic truditor pe ogorul lui Clio, vor putea vedea lumina tiparului, grație devotamentului văduvei autorului și entuziasmului editorialistic al domnului Ion Dumitru, ale cărui ultime tipărituri sunt tot atâtea afirmări culturale majore. George Ciorănescu TĂTARII SAU MONGOLII ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN SECOLELE XIII-XVIII „In tanta novarum rerum diversitate nescio quid scriberem.” Raport din anul 1538. N. Iorga, Revista Arhivelor. IV 2/1940-1941 Poziția geografică a vechii Dacii a făcut ca românii să aibă vecini la Răsărit, între
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ÎN SECOLELE XIII-XVIII „In tanta novarum rerum diversitate nescio quid scriberem.” Raport din anul 1538. N. Iorga, Revista Arhivelor. IV 2/1940-1941 Poziția geografică a vechii Dacii a făcut ca românii să aibă vecini la Răsărit, între anii 1241-1792, pe mongoli. Reconstituirea Țărilor Române și a faptelor săvârșite în acest interval pe teritoriul Țărilor Române, pentru alcătuirea unei istorii a relațiilor româno-tătare în perioada menționată, se impunea de multă vreme. Un harnic și neobosit cărturar de la Bârlad, Tudor Pamfile, îi simțise
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este că ne lipsesc nu numai izvoarele românești scrise, pentru o mulțime de evenimente petrecute pe teritoriul celor trei Țări Românești, dar nu avem nici măcar o cronică sau o istorie a tătarilor din Crimeea, izvodită de cancelaria hanilor. Știrile despre mongoli sau tătari în legătură cu noi, din secolele XIII-XV, le găsim numai în analele popoarelor europene de religie catolică, ele fiind aproape inexistente în cronicele rușilor, de care ne despărțeau chiar ei. Pentru această perioadă suntem și rămânem tributari mai ales oamenilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în „Analele Dobrogei”, anul II/4 Constanța, 1921, p. 507-535, dar prelucrată de A. Sacerdoțeanu, în Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIIIe siècle, Paris, 1930, care ne dau amănunte asupra modului de viață, obiceiurile și moravurile mongolilor. De asemenea, o deosebită atenție merită relatările din anul 1247 ale lui Ioan de Plano Carpini, publicate de D’Avezac sub titlul Relation des Mongols ou Tartares, par le frère Jean du Plan de Carpin, în „Recueil”, IV, Paris, 1838
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
opere de sinteză. Dat fiind numărul mare al colecțiilor de documente străine și românești, nu le vom mai enumera și pe acestea. În schimb, socotim necesar să trecem în revistă lucrările mai importante, în care au fost prelucrate informațiile despre mongoli în legătură cu popoarele europene și, mai ales, pe acelea ce tratează istoria mongolilor, folosite în lucrarea de față. Luate în ordine cronologică, cea mai veche este lucrarea savantului român D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și descreșterea lui, scrisă în limba
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și românești, nu le vom mai enumera și pe acestea. În schimb, socotim necesar să trecem în revistă lucrările mai importante, în care au fost prelucrate informațiile despre mongoli în legătură cu popoarele europene și, mai ales, pe acelea ce tratează istoria mongolilor, folosite în lucrarea de față. Luate în ordine cronologică, cea mai veche este lucrarea savantului român D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și descreșterea lui, scrisă în limba latină și tradusă în limba română de dr. Iosif Hodosiu. Publicată în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 1726, de editorul Abram-Kallewier. Deși depășită ca informație, dar bine întocmită, este lucrarea, uitată acum, a lui I. A. Fessler, Die Geschichten der Ungarn und ihrer Landsassen, vol. II, Leipzig, 1815, în care sunt tratate amănunțit Marea Invazie a mongolilor în Europa, Țările Române și Ungaria, distrugerile săvârșite, direcțiile de retragere și începutul refacerii regatului maghiar și a Transilvaniei, după izvoarele apusene (p. 419-553). Date ample despre formarea Imperiului Mongol și a expansiunii lui, cu pătrunderea în China, Orientul Apropiat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Leipzig, 1815, în care sunt tratate amănunțit Marea Invazie a mongolilor în Europa, Țările Române și Ungaria, distrugerile săvârșite, direcțiile de retragere și începutul refacerii regatului maghiar și a Transilvaniei, după izvoarele apusene (p. 419-553). Date ample despre formarea Imperiului Mongol și a expansiunii lui, cu pătrunderea în China, Orientul Apropiat și Europa, găsim în Historie des Mongols dépuis Tchinguiz-Khan jusqu’à Timour-Bey ou Tamerlan, scrisă de Abraham Constantin Mouradgea D’Ohsson și publicată în două volume ed. I, în La
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Rusești, Polonia, dar mai puțin, Țările Române și Ungaria este opera istoricului rus V. O. Smirnov (+1922), Krîmscoe Hanstvo pod verhovenstvom ottomanskai Portî do naciala XVIII veka, vol. I, St. Petersburg, 1897, precum și aceea a lui Michael Prawdin, L’Empire mongol et Tamerlan, Paris, Payot, 1937. Pe materialele folosite de Shrakosch-Grassmann și completate cu știrile din cronicele Coroanei Ungare, O. Olchwary a alcătuit un studiu intitulat A Muhi Czata (Bătălia de la Mohi), publicat în revista „Szazodok” în 1902, p. 412, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asupra formării Imperiului Mongol, dar mai ales cu referire la Marea Invazie din Europa, din anii 1237-1242, deosebite merite are lucrarea lui Aurelian Sacerdoțeanu, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933, care discută, pe o vastă informație bibliografică, pătrunderea mongolilor în Țările Române și retragerea, și apoi instaurarea, dominației mongole în sud-estul european. Raporturile rușilor cu mongolii, așezarea acestora la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, urmată de constituirea Hoardei de Aur și desprinderea de ea a Hanatului din Crimeea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deosebite merite are lucrarea lui Aurelian Sacerdoțeanu, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933, care discută, pe o vastă informație bibliografică, pătrunderea mongolilor în Țările Române și retragerea, și apoi instaurarea, dominației mongole în sud-estul european. Raporturile rușilor cu mongolii, așezarea acestora la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, urmată de constituirea Hoardei de Aur și desprinderea de ea a Hanatului din Crimeea, întocmite pe izvoare rusești și orientale, sunt dezbătute și tratate cu o mare claritate de B. D.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vladimirtsov, Le régime social des mongols, Le féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast material informativ, mai ales oriental, ale lui René Grousset, L’empire mongol, Paris, 1941, (p. 48-358) și L’empire des steppes (Attila
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]