KorAP: Find »[drukola/base=monoparental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...47 >

1,152 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

departe (am amintit de problematica drepturilor părinților naturali, de obligațiile și limitele unui sarcini contractuale, includerea prin adopție a copiilor în familie, drepturile de moștenire etc.). Ce tip de raporturi contractuale se regăsesc în cazul familiei monoparentale? În cazul familiei monoparentale rezultate în urma divorțului părinților, părintele-tutore dispune de majoritatea atribuțiunilor legate de creșterea copilului, în timp ce părintele-netutore are doar anumite drepturi (de vizită, de petrecere a timpului liber etc.) care, mai ales în cazurile conflictuale, sunt reglementate prin hotărâri ale instanțelor judecătorești

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
este asimilat adesea ca un acord tacit între copil și părintele său. Orice contract este făcut doar dacă este în măsură să ofere avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
său. Orice contract este făcut doar dacă este în măsură să ofere avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în măsură să ofere avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit de copil, ca rezultat al funcționării contractelor, este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit de copil, ca rezultat al funcționării contractelor, este asemenea moștenirilor de tip patrimonial la care acesta are dreptul și care îi sunt suportul elementar al existenței. Comparativ, abordarea comunitariană aduce în atenție, în plus, importanța

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
o comunitate ce a dezvoltat practici persuasive, de o anumită indiscreție privitoare la viața privată a membrilor săi, ori, dimpotrivă, în alte tipuri de comunități, constituind repere de raportare civilizată, axate pe respectul acordat persoanei. Raportată la acest context, familia monoparentală se află într-o situație aparte. Prin sprijinul oferit la nivel comunitar (de exemplu, facilitarea unor servicii în sprijinul familiei, legate mai ales de grija pentru copii), se poate crea acel cadru de viață cotidiană care să-i asigure părintelui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
matrice specifice comunității, prin teoriile normative asupra binelui la care se raportează, o comunitate le impune indivizilor din cadrul său diferite constrângeri. În anumite cazuri, acestea nu sunt vizibile decât după ce faptul de viață s-a consumat. De exemplu, o familie monoparentală, în conformitate cu abordarea contractualistă, poate avea experiența căsătoriei și a divorțului, a tutelei privind copiii. Conform cu aceste contracte, nu încetează însă dreptul persoanelor implicate la viața de familie. El este reglementat implicit prin faptul că persoanele în cauză rămân în aceeași

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
supoziție deterministă, în care se presupune că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Dintre prejudecăți, interesul se apleacă aici doar asupra acelora privind familia monoparentală, prejudecăți care includ dimensiunea de gen. Tipul respectiv de familie se confruntă cu multe probleme de integrare socială, tocmai din cauza prejudecăților la care este supusă. Mai precis, prejudecățile asociate femeilor sunt ușor transferabile familiilor conduse de ele. O familie monoparentală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
monoparentală, prejudecăți care includ dimensiunea de gen. Tipul respectiv de familie se confruntă cu multe probleme de integrare socială, tocmai din cauza prejudecăților la care este supusă. Mai precis, prejudecățile asociate femeilor sunt ușor transferabile familiilor conduse de ele. O familie monoparentală formată din mamă și copilul său este receptată drept vulnerabilă, care poate deveni cu ușurință o victimă a lipsei de resurse, marginală. Asupra acestui tip de familie se transferă imaginea de neajutorare, de dezorientare 4. Datorită mai cu seamă multitudinii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
poate chiar de criză în viața părintelui. Deschiderea spre cooperare (deși aceasta nu este reală), valorizarea relațiilor (chiar și a unora întâmplătoare) ca posibile oportunități de a face față greutăților vieții sunt alte prejudecăți față de cei care trăiesc în familii monoparentale. De multe ori, atunci când li se oferă ocazia de a intra într-o relație, de a participa la activități în diverse grupuri, ceea ce se așteaptă de la membrii unei astfel de familii este ca ei să fie dispuși să se implice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
prejudecată este aceea că un părinte singur și un copil cu un singur părinte vor accepta cu ușurință compromisuri (în ideea că deja au fost făcute compromisuri privind familia lor). Vulnerabilitatea este o stare de fapt, larg recunoscută pentru familiile monoparentale. Cei mai mulți oameni au tendința de a adopta ideile care le par convenabile 5. Privind prejudecățile, sunt împărtășite cele ce le permit să se situeze pe poziții superioare față de persoana la care le raportează. De aceea, prejudecățile instituie relații de putere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de ce au făcut anumite opțiuni (cum ar fi aceea de a se căsători) și de ce au rămas consecvente lor. Are loc, după o expresie a lui Friedrich Nietzsche, o morală a resentimentului 6. Așteptarea generală e ca persoanelor din familia monoparentală să nu le fie chiar bine (asta în situația în care nu le este într-un mod evident rău). Prejudecățile pot fi sesizate și în modul cum sunt alcătuite sondajele de opinie. Efectele sunt multiple. Din modul cum sunt puse

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aprecierea. Observația principală rezultă din faptul că frumusețea ajunge să joace un rol activ în relațiile sociale, chiar și acolo unde nu și-ar avea locul: mă refer la relațiile de muncă. Pentru multe dintre femeile care trăiesc în familii monoparentale, demontarea celor două mituri (care păreau că trasează, pentru femei, calea spre fericire: mitul domesticității, ce punea accent pe utilitatea lor ca bune gospodine 14, și mitul frumuseții, care încerca să sugereze că adevărata cheie a succesului este să arăți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pârghie de transmitere a experienței decantate în structuri. Așa se face că, deși se acceptă diversitatea, în spatele ei rămân, prin intermediul prejudecăților, reducționisme de tip esențialist. Rostul demersului făcut nu a fost acela de a analiza pe larg prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
prejudecăților, reducționisme de tip esențialist. Rostul demersului făcut nu a fost acela de a analiza pe larg prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare și joacă rol de cauză pentru altele, provoacă discriminări. Astfel, apar discriminări privind accesul și menținerea pe piața

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se transformă în deficiențe și în factori de defavorizare pentru unul dintre sexe în raport cu celălalt, indiferent de legile, normele și declarațiile politice adoptate oficial. Presupoziția pe care o susțin este aceea că multe dintre problemele cu care se confruntă familia monoparentală sunt cauzate de discriminările de gen, discriminări de multe ori rezultate nu din legi, ci din modul de aplicare a acestora. Așa se face că familiile conduse de femei, mai numeroase și mai sărace decât cele conduse de bărbați, întâmpină

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de familie. Discriminările în sfera publică se reflectă în sfera privată. Aceasta ajunge să fie marcată, la rândul său, de o serie de discrepanțe. În cazul de față, întrebarea este: ce tip de șanse obiective îi vor fi conferite familiei monoparentale, astfel încât aceasta să beneficieze de șanse egale cu ale celorlalte familii, adică părintele singur să nu fie discriminat din cauza statutului său de a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cu ale celorlalte familii, adică părintele singur să nu fie discriminat din cauza statutului său de a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate de structura atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil sunt asimetrice, uneori de dominație brutală, chiar de impunere cu forța a voinței adultului. Inegalitățile care decurg din structura familiei vizează un aspect cantitativ (componența numerică și rețeaua de statusuri și roluri familiale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Inegalitățile care decurg din structura familiei vizează un aspect cantitativ (componența numerică și rețeaua de statusuri și roluri familiale) și unul calitativ (diviziunea rolurilor în cadrul familiei și modul de exercitare a autorității - Ioan Mihăilescu, 2003, p. 160). În cazul familiei monoparentale, numărul de persoane adulte care sprijină dezvoltarea copilului este, în cele mai multe situații, mai mic decât în cazul unei familii complete. De aici efortul mai mare susținut de părintele singur (și, eventual, de doi bunici) în creșterea copilului, față de situația familiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
unei familii complete. De aici efortul mai mare susținut de părintele singur (și, eventual, de doi bunici) în creșterea copilului, față de situația familiei complete, în care copilul este susținut de doi părinți (patru bunici, alte rude). În ceea ce privește structura rolurilor, familia monoparentală este considerată familie incompletă (Ioan Mihăilescu, 2003, p. 161), în care părintele singur, deși joacă rolul de mamă (cel mai frecvent) sau de tată, cumulează, în fapt, și atribuțiile părintelui absent. Inegalitățile de venituri față de familiile complete decurg din faptul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
adultă din familie) este distribuit astfel încât să acopere necesarul întregii familii (la care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de tip patriarhal 31. Dar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
că participă social la diverse activități. Părintele singur este pus în situația de a renunța, de multe ori, la oportunitățile care apar, în viața profesională, de exemplu, pentru că nu are cine să se îngrijească de copilul său32. Inegalitățile din familia monoparentală reprezintă o coordonată prezentă în socializarea copilului, chiar dacă diferită față de cele din familiile complete. Împotriva ideii conform căreia familia este apreciată drept prima școală a dreptății 33, întâiul cadru de socializare a unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
are grijă de copii 36. În legătură cu toate aceste aspecte, politicile egalității de șanse ar trebui să fie anticipate de politici educaționale, în care educația pentru viața privată să fie prezentă adecvat. 2.1. Șansele familiei monoparentaletc "2.1. Șansele familiei monoparentale" Politicile publice sunt formulate cu un anumit grad de generalitate, astfel încât se poate crede că se referă generic la cetățeni, de pildă, în virtutea calității lor de cetățeni 37. O astfel de abordare ar fi una neutră la determinațiile de gen

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]