1,756 matches
-
van Buitenen (Chicago: University of Chicago Press, 1978-80). : A Play; adapted by J.-C. Carriere, trans. from French by Peter Brook (New York: Harper&Row, 1985). Manu: Manusmrti, ed. S.B. Yogi (Delhi: Motilal Banarsidass, 1975). Râma Rao Pappu, S.S.: „Detachment and moral agency în Bhagavadgita”, în his Perspectives on Vedanta: Essays în Honor of P.T.Raju (Leiden: E.J. Brill, 1988). R³m³yana, The; trans. A. Menen (New York: Scribner’s, 1954). Rigveda, The Hymns of the; trans. R.T.H. Griffiths (Delhi: Motilal Banarsidass, 1973). Sogani
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru o conduit] etic], precum și caracterul sunt naturale, provenind din educație (deși trebuie cultivate). Mai mult decât atât, morală nu este produsul sau rodul civilizației, ci este ereditar], organic], iar odat] cu vârsta maturit]ții, tendințele native culmineaz] cu o moral] a înțelepciunii. Din moment ce motivațiile sunt naturale, ele se afl] într-o comuniune mistic] și permanent] cu întreaga ordine a naturii, motiv pentru care omul înțelept poate face din lumea întreag] subiectul preocup]rilor sale în materie de etic]. Odat] des
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept standard moral comun” (Diggs, 1982, p. 104). Dac] nu oper]m ins] cu o definiție a contractului liber și rațional, atunci aproape orice teorie poate fi descris] ca fiind contractualist], de vreme ce aproape orice teorie pretinde c] ofer] un standard moral comun pe care indivizii îl pot adopta în mod liber și rațional. A pleda pentru o teorie înseamn] a ar]ta c] cerințele sale sunt rezonabile și c] oamenii ar trebui s] le accepte în mod voluntar. Dac] dorim s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel de obligații morale este pus] în discuție. Dar dac] acest tip de contractualism neag] existența unei diferențe morale reale între bine și r]u pe care indivizii ar trebui s] o respecte, atunci el nu reprezint] un tip de moral], ci o alternativ] la moral]. Teoria pledeaz] pentru egalitatea celor puternici, acceptând exploatarea în toate cazurile în care „diferențele dintre indivizi sunt suficient de mari” și nu ofer] principii pe baza c]rora am putea preferă dreptatea exploat]rii. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viziunile standard asupra moralei nu va îngrijora pe nimeni care nu crede în aceste viziuni. Dac] viziunile standard sunt irealizabile și dac] acest tip de contractualism nu are nimic de-a face cu morală, cu atat mai r]u pentru moral]. Morală hobbesian] ar putea fi lucrul cel mai bun pe care îl putem spera într-o lume f]r] obligații naturale sau valori obiective. 2) Contractualismul kantian: morală că imparțialitate Al doilea curent al contractualismului contemporan îl contrazice în multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și ale drept]ții. Contractualismul kantian d] expresie credinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod care s] corespund] mai bine practicii noastre morale. Dar nu ne vom referi aici la aceast] nou] abordare. Referințe Nagel, Ț.: ’War and massacre’, în Mortal Questions (Cambridge: Cambridge University Press, 1979), pp. 53.74. Pritchard, H:A.: ’Does moral philosophy rest on a mistake?’, în Moral Obligation (Oxford: Clarendon Press, 1949), pp. 1-17. Ross, W.D.: The Right and The Good (Oxford: Clarendon Press, 1930), mai ales capitolele 1-2. --------------: Foundations of Ethics (Oxford: Clarendon Press, 1939). Bibliografie suplimenatr] Dancy
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile o justificare intrinsec] într-un anumit fel care le poate face mai puternice, din punct de vedere etic, decât orice alt lucru din care ar putea proveni? Dac] da, atunci înseamn] c] exist] posibilitatea de a se trasă o moral] având la bâz] aceste drepturi? 4) Sunt drepturile inalienabile? 5) Pot fi drepturile vreodat] absolute? Ar trebui s] fie clar c] r]spunsurile la aceste întreb]ri pot varia în funcție de care dintre cele trei categorii de drepturi este implicat]. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dreptului de a alege. Unii filosofi sunt ins] de p]rere c] drepturile nu au nevoie de alte justific]ri în afar] de faptul c] ele ins]și sunt exigente din punct de vedere moral. Dac] este așa, atunci o moral] bazat] pe drepturi ar putea fi o posibilitate. Afirmația c] drepturile se justific] de la sine poate ea ins]și s] fie ap]rât] f]r] a trebui neap]rât s] susținem c] ele sunt elemente fundamentale sau primare în discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
press, 1987). Singer, P.: Practical Ethics (Cambridge: Cambridgea University Press, 1979), capitolul 8. Comisia Mondial] pentru Mediu și Dezvoltare: Our common Future („Raportul Brundt-land”) (Oxford: Oxford University Press, 1987). Bibliografie suplimentar]: Aiken, W. Și LaFollette, H., eds.: World Hunger and Moral Obligation (Englewood Cliffs, NJ: prentice Hall Inc., 1977). Beitz, C.R.: Political theory and Internațional relations (Princeton: princeton University Press, 1979), în special partea a III-a. Dower, N.: World Poverty Challenge and Response (York, Ebor Press, 1983). Fromm, E.: To
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] multe dintre acțiunile noastre asupra mediului afecteaz] în mod defavorabil animalele. Spre exemplu, dac] am lua în calcul faptul c] poluarea cu cianur] a râului South Alligator afecteaz] negativ viet]țile, atunci aceasta ar constitui un element de moral] care necesit] a fi luat în considerare indiferent de efectul asupra ființelor umane. Acest exemplu nu este unul fantezist: s] calcul]m efectele pe care defriș]rile, îndiguirile v]ilor râurilor, exploat]rile în carier] a munților sau construirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1800-1900 (Oxford: Oxford University Press, 1978). Regan, Ț.: The Case of Animal Rights (Berkeley: University of California Press, 1983). Singer, P.: Animal Liberation: A New Ethics of Our Treatment of Animals (New York: Avon Books, 1975). Summer, L.W.: Abortion and Moral Theory (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1981). Tooley, M.: Abortion and Infanticide (Oxford: Oxford University Press, 1983). 27 Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Introducere Întreb]rile privitoare la rolul sexului în c]utarea unei vieți bune au fost centrale în filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r] dragoste, în aceste cazuri, este o strategie nes]n]toas] și imprudent]. Sfera „moralului” nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c] o persoan] nu este obligat] moral s] desf]soare numai acele acțiuni care faciliteaz] interesul propriu. În ultimul rând, desi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Rocco de a nu fi v]ț]maț. Deși libertarienii au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care aceste aspecte constituie întreaga moral]. 3) Modific]ri kantiene Este posibil s] venim în întâmpinarea obiecției de mai sus prin modificarea viziunii libertariene. O cale pentru a face acest lucru este aceea de a încorpora principiul kantian cum c] „este greșit din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie luate în calcul (sau chiar promovate) și interesele celorlalți. Dar cum putem înv]ta s] facem acest lucru? Și cum devenim motivați s] facem acest lucru? Nu putem dezvolta nici cunoașterea moral] și nici empatia crucial] pentru o moral] imparțial] dac] nu cultiv]m relații personale. O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților, fie ale str]inilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el ofer] de fapt o analiz] a capacit]ților existente, relevante în anumite procese politice, dar la fel de bine s-ar putea referi la Iosif Stalin sau Adolf Hitler. Oricum, reprezentarea în sine nu are un aport considerabil în alterarea statutului moral; extinde puterea și capacitatea individului, deși, în același timp, le și restrânge într-o oarecare m]sur], dar chestiunea limitelor morale și a libert]ților va r]mane mult timp o problem] de evaluare a moralei comune care se aplic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
B. Fall (New York: Random House, 1965). : „Homage to plain dumb luck”, The Cuban Missile Crisis, ed. R. A. Divine (Chicago: Quadrangle Books, 1971). Coady, C. A.J.: „Escaping from the bomb: immoral deterrence and the problem of extrication”, Nuclear Deterrence and Moral Restraint, ed. H. Shue (New York: C]mbridge University Press, 1989). : „Hobbes and „The Beautiful Axiom” ', Philosophy, 90, Nr. 251 (1990a). : „Messy morality and the art of the possible”, Proceedings of the Aristotelian Society. Supplementary Volume LXIV (1990b). Erasmus, Desiderius: The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of dirty hands”, Philosophy and Public Affairs, 2, Nr. 2(1973). Bibliografie suplimentar] Kavka, G.S.: „Nuclear coercion”, Moral Paradoxes of Nuclear War. ed. Kavka (Cambridge: Cambridge University Press, 1987). Oberdiek, H.: „Clean and dirty hands în politics”, Internațional Journal of Moral and Social Studies, 1, Nr. 1 (1986). Rousseau, J.J.: The First and Second Discourses, together with the Replies to Critics and Essay on the Origin of Languages (1754); ed. V. Gourevitch (New York: 1986). Stacker, M.: Plurality and Conflicting Values (Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.J.: The First and Second Discourses, together with the Replies to Critics and Essay on the Origin of Languages (1754); ed. V. Gourevitch (New York: 1986). Stacker, M.: Plurality and Conflicting Values (Oxford: Oxford University Press, 1990). Williams, B.: „Politics and moral character”, Public and Private Morality, ed. S. Hampshire (Cambridge: Cambridge University Press, 1978). 34 R]zboi și pace JEFF McMAHAN i. Etică și utilizarea violenței în r]zboi Poziția factorilor de decizie fâț] de probleme legate de r]zboi și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] apreciere drept bun]. În m]sura în care ne îngrijor]m pentru aprecierea moral], de fapt ne preocup] modul în care putem s] o înțelegem. Și filosofii au încercat s] g]seasc] r]spunsurile corecte la întreb]rile despre moral]. Totuși, în mod tradițional, ei au fost preocupați și de întreaga problematic] a aprecierii morale. Atenția lor s-a îndreptat c]tre dou] tr]s]turi ale practicii morale; în mod surprinz]tor, acestea sunt contradictorii, amenințând astfel că ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci cand simuleaz] o discuție moral] adev]rât], deoarece doar în acest caz putem fi siguri c] lu]m în considerare ambele poziții ale argumentului. Am putea rezumă aceast] prim] caracteristic] a practicii morale astfel: noi credem c] întreb]rile despre moral] au r]spunsuri corecte, corectitudinea lor provenind din fapte morale obiective, c] aceste fapte sunt determinate de circumstanțe și c] prin raționamente morale putem descoperi care sunt aceste fapte morale obiective determinate de circumstanțe. În acest context, termenul „obiectiv” ilustreaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivit c]reia judec]țile morale exprim] credințele noastre despre ceea ce reprezint] aceste fapte morale și putem ajunge s] descoperim natură acestor fapte prin participarea la discuții morale și prin reflecție. Realismul moral contrasteaz] cu dou] concepții metafizice alternative despre moral]: antirealismul (denumit uneori „antirealism”) și nihilismul moral. Potrivit antirealiștilor, nu exist] fapte morale și nici nu se pretinde că faptele morale s] defineasc] practică moral]. Putem s] recunoaștem cu satisfacție c] judec]țile morale exprim] pur și simplu dorințele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poate fi identificat] cu nici una dintre aceste c]i, în defavoarea celorlalte, si dac] le punem pe toate la un loc ne d]m seama c] nu exist] nici o similitudine natural] între ele - singură tr]s]tur] comun] fiind cea moral] potrivit c]reia fiecare este o cale prin care o acțiune ajunge s] fie corect]. Baza natural] pentru faptele morale nu are o form] natural] și prin urmare nu exist] nici o tr]s]tur] natural] obișnuit] cu care s] identific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii ofer] aici nici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]