20,850 matches
-
mai ciudat este faptul că, în anul 1989, întors în România, Richard Würbrand, părăsind ortodoxia la care, nesilit de nimeni, aderase, nu a suflat, nici măcar un cuvânt, despre sacrificiul lui Valeriu Gafencu, n-a întrebat dacă el are măcar un mormânt pe care să pună o floare, ocolind, din păcate, nu doar adevărul, ci și mormântul celui care și-a dat, de fapt, viața pentru salvarea vieții lui. Oare chiar așa să se scrie istoria azi, în aceste vremuri în care
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
la care, nesilit de nimeni, aderase, nu a suflat, nici măcar un cuvânt, despre sacrificiul lui Valeriu Gafencu, n-a întrebat dacă el are măcar un mormânt pe care să pună o floare, ocolind, din păcate, nu doar adevărul, ci și mormântul celui care și-a dat, de fapt, viața pentru salvarea vieții lui. Oare chiar așa să se scrie istoria azi, în aceste vremuri în care se operează cu două măsuri: unor opresori din acei ani ai „obsedantului deceniu” din „era
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
când nordul Ardealului a fost dat, de Hitler și Mussolini, Ungariei fasciste a lui Horthy Miklos, Ion Șugariu scria: „Nici cimitirele nu fuseseră cruțate. Celor care decedaseră, dar avuseseră și o adevărată atitudine românească, le fuseseră scoase crucile și nivelate mormintele, ca să nu se mai cunoască. Numai rămășițele de luminări de la căpătâiele morților mai arătau că acolo erau îngropați oameni”. La aflarea veștii morții lui Ion Șugariu, prietenul lui, poetul Virgil Carianopol scria: „Când moare un poet adevărat, ar trebui, măcar
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare trecere se va „risipi” sub câte o „silabă”. Dac-o spune Nichita - putem a-l și crede: „Secunda vieții mele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
constatat decesul, fără să i se facă necropsia. Mortul nu era mort de-a binelea, era doar în moarte clinică. Familia s-a îngrijit de toate rânduielile și omul ajunge la loc cu verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului. “Stafia” era istovita de toată tevatură la care fusese supusă, pentru a ieși din evidentele morților și a reintră în evidențele viilor. Societatea nu are legislație pentru astfel de
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
situații. Bineînțeles că această întâlnire neverosimila și-a găsit locul în paginile revistei Tinerama. Povestea însă avea să continue... Dialogul celor doi a durat trei ani. Au vorbit despre moartea lui, dar mai cu seamă despre viața. Despre experiența din mormânt, dar și despre drumul până acolo. Astfel, scriitorul, publicistul și jrnalistul creștin Cornel Ciomâzgă a descoperit că omul fusese unul dintre cei mai aprigi torționari ai regimului comunist. După 23 de ani, scriitorul și mărturisitorul creștin Cornel Constantin Ciomâzgă are
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-a însemnat asta, intrând prin
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
constatat decesul, fără să i se facă necropsia. Mortul nu era mort de-a binelea, era doar în moarte clinică. Familia s-a îngrijit de toate rânduielile și omul ajunge la loc cu verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului. “Stafia” era istovita de toată tevatură la care fusese supusă, pentru a ieși din evidentele morților și a reintră în evidențele viilor. Societatea nu are legislație pentru astfel de
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
situații. Bineînțeles că această întâlnire neverosimila și-a găsit locul în paginile revistei Tinerama. Povestea însă avea să continue... Dialogul celor doi a durat trei ani. Au vorbit despre moartea lui, dar mai cu seamă despre viața. Despre experiența din mormânt, dar și despre drumul până acolo. Astfel, scriitorul, publicistul și jrnalistul creștin Cornel Ciomâzgă a descoperit că omul fusese unul dintre cei mai aprigi torționari ai regimului comunist. După 23 de ani, scriitorul și mărturisitorul creștin Cornel Constantin Ciomâzgă are
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-a însemnat asta, intrând prin
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
pe el nu-l vrea nimeni și doar pământul negru face roade bune întunericul ascunde lumina și în moarte este viață ca să le împac le-am luat în palme și le-am mângâiat pe fiecare ,,și ochi și buze și morminte” Referință Bibliografică: În zori / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎN ZORI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378163_a_379492]
-
cei ce pier I-a salvat pe cei ce vor Iar viața s-o primească Să aibe Mântuitor Până-n patria cerească Prin credință nu prin fapte Și iubirea de Cel Sfânt Noi salvați suntem de moarte Deși nu azi de mormânt Glorie și Lui Hristos Și onoare-n veșnicie Căci Isus de aici de jos Ne dă viața-n veșnicie Să-i cântăm a Lui iubire Domnul Isus ne-a salvat Dacă în neprihănire Trăim cum ne-a învățat 19 mai
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
Cu ruga pictată-n icoane de sare; Așteaptă-n genunchi, în altar, muribunzi Cu-n ort să îi treci peste sacre hotare. Marie, cu marea durere-n veșmânt Cernit, de o viață jertfită pe cruce, Ne-nvie nădejdea, când suntem mormânt Că tot lângă tine, spre viață, ne-om duce... Referință Bibliografică: Marie cu marea durere-n veșmânt / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Violetta Petre : Toate Drepturile
MARIE CU MAREA DURERE-N VEŞMÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378237_a_379566]
-
uit de mama și de tata Și de miresmele nebune! Trăiesc din gânduri ce îndeamnă La răscoliri de taină-aleasă, Profundul nu mă ia în seamă, Îmi lasă sufletul acasă! Mă tot visez dormind în crâng, Lângă fântâna cu găleată, Unde mormintele își plâng Istoria demult uitată! Când obosesc de drum nebun, Când forța nu mai are forță, Mă întorc în satul meu, cel bun, Să îmi aprind o nouă torță! Mă întorc acasă de- Înălțare, Când bate toaca-n satul meu
MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLŢARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378229_a_379558]
-
de creștinire Se face mărturisire În Preasfântă Trinitate, Când case sunt botezate. Iar de faci în rugăciune, Semnul de închinăciune, Minune se-nfăptuiește Și credința-n suflet crește. Când omul din lume pleacă Fără să se mai întoarcă, Cruce pe mormânt veghează Și nume pe ea păstrează. Spre a morților cinstire, Crucile din cimitire Cu busuioc se-mpodobesc Și morminte se primenesc. Toamna, frunza-ngălbenește, Semn că, vara se sfârșește. Strgurii sunt buni de cules Și dragul inimii de ales. La
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
închinăciune, Minune se-nfăptuiește Și credința-n suflet crește. Când omul din lume pleacă Fără să se mai întoarcă, Cruce pe mormânt veghează Și nume pe ea păstrează. Spre a morților cinstire, Crucile din cimitire Cu busuioc se-mpodobesc Și morminte se primenesc. Toamna, frunza-ngălbenește, Semn că, vara se sfârșește. Strgurii sunt buni de cules Și dragul inimii de ales. La o răscruce a vieții, Simbolul creștinătății Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Pe drumul vieții la final, Eu
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > FILOFTEIA LĂCĂTUȘU. SUB MORMÂNTUL CONȘTIINȚEI NEAMULUI... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Au trecut anii, dar nu se uită! La 4 martie 1977, în numai câteva secunde, când timpul părea să nu mai treacă
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
presă și-i provoacă să-și mai încredințeze rostul timpului atât de robit de gazetăria politică și oamenilor de valoare ai neamului românesc. Atunci când maestrul Benone Sinulescu vorbește despre cei care încep să moară a doua oară sub piatra de mormânt a conștiinței neamului românesc, are ochii în lacrimi! Stea stinsă spre culmea incandescenței, Filofteia Lăcătușu urma de foarte tânără calea unui destin artistic, frântă prea curând. Maria Lătărețu ori Maria Ciobanu, care i-a fost și nașă de cununie, i-
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
dar enigmele naturii, izbucnite într-o lucrare contra vieții, i-au curmat glasul! „Ceea ce rămâne ca datorie în urma ei, este să nu o uităm”, spune maestrul Benone Sinulescu. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Filofteia Lăcătușu. Sub mormântul conștiinței neamului... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
un amplu simpozion dedicat împlinirii a 120 de ani de la nașterea patronului său spiritual, născut și crescut în Bănie, absolvent al Colegiului Național ,,Carol I” din Craiova, bursier la Paris al Epitropiei Bisericii Madona Dudu, în proximitatea căreia se află mormântul poetului Vasile Cârlova. Această manifestare științifică a fost prefațată de lansarea volumului ,,Eseu despre o teorie generală a drepturilor eventuale” - prima traducere în limba română, sub egida Filialei Craiova a Fundației Europene ,,TITULESCU”, a eclatantei teze de doctorat susținute de
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserică Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urmă rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște. În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
lucrul acesta. După perioade de criză, după războaie se întâmplă nenorociri de genul acesta, iar Sfântul Nectarie a fost acolo ca un înger pentru ei. Ei știau și a început să se ducă vestea despre el. Au venit oameni la mormântul lui ca la un părinte! În 1953 s-a umblat la mormânt și s-a constatat că rămășițele lui au devenit moaște și au fost scoase și puse într-o raclă, iar în 1961 a fost canonizat. Ca zi de
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
genul acesta, iar Sfântul Nectarie a fost acolo ca un înger pentru ei. Ei știau și a început să se ducă vestea despre el. Au venit oameni la mormântul lui ca la un părinte! În 1953 s-a umblat la mormânt și s-a constatat că rămășițele lui au devenit moaște și au fost scoase și puse într-o raclă, iar în 1961 a fost canonizat. Ca zi de cinstire a fost stabilită data de 9 noiembrie, pentru că pe 8 noiembrie
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]